3,393 matches
-
de origine și țările-gazdă, pe diferite orizonturi de timp. În prezent, există mai multe definiții ale investiției străine directe, care mai degrabă au un caracter complementar, în funcție de obiectivele urmărite de diferitele proiecte de cercetare. Conform OECD<footnote OECD - Codul de liberalizare a mișcărilor de capital. footnote>, investiția străină directă este investiția realizată cu scopul stabilirii de relații economice de durată, care permite exercitarea unei influențe semnificative asupra managementului și care se realizează, în țara-gazdă, de nerezidenți sau, în străinătate, de rezidenți
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
mijloace de transport, mașini, utilaje și echipamente), energie electrică, termică, gaze și apă; se constată că în agricultură, în anii 2010-2011, ponderea ISD a cunoscut niveluri relativ ridicate (peste 32% din totalul investițiilor) datorită creșterii atractivității sectorului ca urmare a liberalizării circulației terenurilor agricole începând cu anul 2014; într-o serie de alte sectoare se constată variații mari ale ISD de la un an la altul, în general în sectoarele cel mai puternic afectate de criza economică; cele mai mici ponderi s-
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
în exces pe piețele financiare emergente. Schimbări dramatice ale riscurilor politice și de Țară au afectat, de asemenea, semnificativ volatilitatea indicilor piețelor emergente. În al doilea rând, libera circulație a fluxurilor de capital peste granițele naționale, determinată de valurile de liberalizare și de alte reforme politice și sociale întreprinse în Țările în curs de dezvoltare, a constituit o importantă sursă de volatilitate și instabilitate a piețelor respective. Studiile realizate în acest sens pun în evidență o relație semnificativă între liberalizarea financiară
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
de liberalizare și de alte reforme politice și sociale întreprinse în Țările în curs de dezvoltare, a constituit o importantă sursă de volatilitate și instabilitate a piețelor respective. Studiile realizate în acest sens pun în evidență o relație semnificativă între liberalizarea financiară și volatilitate, dar opiniile în această privință sunt încă împărțite. Unele studii arată o creștere a volatilității după liberalizare, altele, o reducere a volatilității și, în sfârșit, există și studii care pun în evidență aceeași stabilitate a pieței, deci
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
sursă de volatilitate și instabilitate a piețelor respective. Studiile realizate în acest sens pun în evidență o relație semnificativă între liberalizarea financiară și volatilitate, dar opiniile în această privință sunt încă împărțite. Unele studii arată o creștere a volatilității după liberalizare, altele, o reducere a volatilității și, în sfârșit, există și studii care pun în evidență aceeași stabilitate a pieței, deci afirmă neutralitatea măsurilor de liberalizare față de volatilitate. În al treilea rând, caracteristicile specifice economiilor emergente și sistemelor lor financiare se
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
opiniile în această privință sunt încă împărțite. Unele studii arată o creștere a volatilității după liberalizare, altele, o reducere a volatilității și, în sfârșit, există și studii care pun în evidență aceeași stabilitate a pieței, deci afirmă neutralitatea măsurilor de liberalizare față de volatilitate. În al treilea rând, caracteristicile specifice economiilor emergente și sistemelor lor financiare se referă, în special, la variabilitatea factorilor macroeconomici - rata de creștere economică, rezultatele financiare și rata de distribuire a dividendelor -, care pot contribui la creșterea volatilității
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
ajuns între 30 și 32 de mii de lei” (director fermă, sat Grivița). Diferența din ce în ce mai mare între prețurile de input și cele de output și consecințele lor sunt destul de frecvente în țările Europei de Est unde participarea slabă a statului, liberalizarea prețurilor și lipsa resurselor externe duc la diferențe mari între actori implicați, tipuri de exploatații, oportunități de finanțare, investiții etc. (Wegren, Durgin, 1997; Szelenyi, 1998). Consecințele sunt, cel mai adesea, îndatorarea fermelor agricole la bănci comerciale sau parteneri de schimb
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
În ultimul deceniu, din cauza marilor scandaluri financiare care au zguduit realitatea economică, publicațiile au atras tot mai mult atenția asupra fenomenului de contabilitate creativă. Spre exemplu, Enron, marea companie care a reinventat practic piața tranzacțiilor de gaz și electricitate după liberalizarea sectorului energetic american, a fost catalogată de revistele de specialitate ca fiind „o companie colosală, clădită pe o contabilitate fictivă”. Aceste semnale de alarmă au constituit un catalizator pentru studiile și cercetările din domeniu. Pe plan internațional s-au scris
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
intern, căci aici, mai mult ca oricând, totul se joacă în jurul pragurilor: se pândește din spatele ușilor, oamenii se strecoară pe lângă ferestre... Și, în cele din urmă, privirea devine de-a dreptul insuportabilă, dacă nu sfârșește prin a deveni - culme a liberalizării! - o sursă de plăcere clandestină pentru tânăra nesupusă pe care mama decide să o sancționeze drastic. Ea vrea să „știe tot” și nu admite nici o fisură în exercitarea vigilenței sale. Casa Bernardei Alba, ca și 1984, confirmă faptul că supravegherea
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
supravegherii ochiului unic, neobosit și omniprezent, al patroanei. Prin această „panoptizare”, Genet operează o veritabilă metamorfoză carnavalescă: libertățile pe care și le ia fiecare „client” răstoarnă complet imaginea și comportamentul propriu funcției sale în câmpul social. Asistăm, firește, la o liberalizare a moravurilor, dar, în același timp, „bordelul este o închisoare”. Iar Doamna Irma se străduiește să salveze această ambivalență, acordând toate facilitățile și, simultan, veghind la ordinea stabilimentului. Astfel, distribuitorul pedepselor din edificiul lui Bentham se vede înlocuit, la Genet
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
Încontinuu atribuțiile În baza imperativului „apărării secretului de stat”19 (Îi este extins controlul asupra emisiunilor posturilor de radioamplificare, asupra materialelor expuse și a expozițiilor 20, sunt interzise toate publicațiile „șovine, anticomuniste, antimarxiste”, dar și romanele polițiste, literatura religioasă 21), liberalizarea din anii ’60 duce la tentative de flexibilizare 22 din partea instituției, pentru ca de la sfârșitul anilor ’70 dizolvarea ei să coincidă cu apariția unor noi forme de postcenzură sau de precenzură economică. Corespondențele cu spațiul literar nu lipsesc nici ele: renăscută
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
La începutul celui de-al doilea război mondial, cultura română era integrată în curentele de idei ale Europei. Regimul comunist instaurat la 30 decembrie 1947 a impus inițial un model ideologic și cultural de inspirație sovietică; cu toate acestea, relativa liberalizare a regimului începând cu anii ’60 a refăcut parțial legăturile cu lumea occidentală. După 1989, reîntoarcerea la un sistem democratic a fost marcată de reformarea instituțiilor și a legislației după model european, în paralel cu adoptarea unui stil managerial și
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
publice, supunând statul unei acute nevoi de schimbare. Nu doar criza financiară, acută în anii ’80, justifica reforma sectorului public, ci și alți factori începeau să contureze nevoia unei altfel de guvernări publice. Globalizarea, digitalizarea,consolidarea organizațiilor de guvernare supranațională, liberalizarea fluxurilor de capital și a forței de muncă, mondializarea pieței de formare profesională (universități) fac ca problemele cu care se confruntă societățile moderne să fie mult mai complexe, iar mecanismele administrației publice moderne coordonate de statul național să devină inoperante
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
guvernare 2005-2008, în capitolul 11, privind reforma administrației publice, conține o serie de teme specifice NMP2: „introducerea standardelor de calitate de către autoritatea publică competentă în baza cărora să se poată monitoriza și evalua un serviciu public și activitatea funcționarilor publici”; „liberalizarea pieței utilităților publice, precum și eliminarea din legislație a tuturor barierelor instituționale care împiedică investițiile în utilitățile publice și privatizarea acestora”; „promovarea de relații contractuale echilibrate orientate către rezultate”; „fixarea sistemului de evaluare și monitorizare a performanțelor pe un serviciu public
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
fiind numeroasele elemente de NMP prezente în obiectivele guvernului român în perioada 2004-2008. Confirmarea celor afirmate anterior poate fi dată de anumite exemple de obiective guvernamentale în intervalul 2004-2008 inspirate de noul management public, cum ar fi cele legate de „liberalizarea pieței utilităților publice, precum și eliminarea din legislație a tuturor barierelor instituționale care împiedică investițiile în utilitățile publice și privatizarea acestora” și „delimitarea funcției politice a președintelui și vicepreședintelui de consiliu județean de cea tehnic managerială, în sensul introducerii funcției de
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
sau regionale între statele membre și între regiuni aparținând diverselor state (European Comission, 2009). Viziunea politică a fondatorilor UE a fost din start aceea că se poate ajunge la o mare piață unică europeană eficientă nu numai prin măsuri de liberalizare și deschidere a piețelor, de ridicare a barierelor din calea forțelor pieței, dar și prin măsuri de intervenție pentru o anumită apropiere a nivelurilor de dezvoltare economică a statelor membre, intervenție care a contribuit la reducerea disparităților de dezvoltare. Pentru
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
fluxurilor financiare de asistență nerambursabilă sau uneori rambursabilă, care să promoveze coeziunea societăților și dezvoltarea sustenabilă. Stiglitz (2003) consideră că ajutoarele financiare nerambursabile pot juca un rol important, dacă „se trece de la ideea ajutorului preponderent pentru sprijinirea deschiderii economiilor și liberalizarea comerțului către sprijinirea țărilor receptoare în politici sectoriale eficiente, promovarea egalității în același timp cu creșterea economică, strategii coerente de promovare a exporturilor și dezvoltare durabilă, protecția mediului etc.” Principala problemă pe care Stiglitz o menționează este modul defectuos de
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
statele membre. Aceste transferuri au primit, ulterior, denumirea de Fonduri Structurale Europene. Viziunea politică a statelor fondatoare ale Uniunii Europene a fost, încă de la inițierea acesteia, că unica modalitate de realizare a pieței unice europene eficiente este însoțirea măsurilor de liberalizare și deschidere a piețelor cu măsuri de intervenție financiară în vederea apropierii nivelurilor de dezvoltare economică a statelor membre, intervenție care avea ca scop reducerea disparităților de dezvoltare și prin aceasta îndeplinirea obiectivelor Politicii de Coeziune (Evans, 2004). Politica de Coeziune
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
aderare relativ lung, dar și cu multe sinuozități. Procesul de aderare a României la Uniunea Europeană, început în anul 1995, a determinat transformări majore ale economiei și societății prin accelerarea trecerii la economia de piață funcțională, deschiderea către mediul internațional prin liberalizarea treptată a circulației mărfurilor, persoanelor, capitalului și serviciilor, prin dezvoltarea afacerilor într-un cadru legal și instituțional mai apropiat de cel european etc. Din punct de vedere administrativ, schimbări s-au produs odată cu definirea conceptului de dezvoltare regională (Guvernul României
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
protecția patrimoniului genetic al speciei umane, controlul social al drogurilor psihice, efectul mass-media, pragurile de toleranță ale organismului uman la toate tipurile de poluare, componentele marilor echilibre ecologice. Măsurile sugerate merg de la stoparea construirii de mari ansambluri de locuințe și liberalizarea avortului pînă la participarea muncitorilor întreprinderii la decizii și la rezultatele financiare, trecînd prin reciclarea produselor non-biodegra-dabile și prin măsurile coercitive împotriva poluării atmosferice. Pentru a reuși să pună în funcțiune un proiect de civilizație, Jacques Robin ia în considerare
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
de produs, pe legea cerere-ofertă și pe legea utilitate-piață. Nebunia e în guvernare-opoziție (sistemul politic modern); e în utilitate- piață (nefasta gândire utilitaristă britanică); e în noi-ceilalți (europeni-ceilalți). Nerațiunile clasice își dau mâna cu nebuniile raționalizate și oficializate de... elite. Liberalizarea gândirii în Europa Occidentală a făcut ca "anumite aspecte ale rațiunii să se înrudească cu nerațiunea"58. Asemenea constatări provin din lectura cărților lui Nietzsche, fără ca profesorul de la Collège de France să ia în considerare un amănunt important din biografia
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
rezistenței, ci convingerii, argumentelor raționale și formulate în acord cu o evidență (social-politică, istorică)? Astfel puterea își schimbă regimul de funcționare, transformându-se dintr-o bestie magnifică într-un om rațional, om care ne reprezintă sub masca raționalismului și a liberalizărilor moderne. Însă omul rațional poate deveni, prin condiții istorice, o bestie magnifică. Este cazul unor Mussolini, Hitler, Stalin... De ce relația tautologică putere-rezistență este prezentă în mintea și în acțiunea oamenilor? În primul rând, pentru că cel puternic sau cel care exercită
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
mai mult pentru puterea politică a statului. Dacă statul național este expresia unei puteri politice și a unor necesități colective, societatea civilă se află în luptele cărturarilor și ale gânditorilor pentru o altfel de societate; o societate în curs de liberalizare; dez-absolutizată de puterea suveranului ("regele domnește, dar nu guvernează", spune Revoluția engleză); o societate unde noile idei și contractul vor reglementa raporturile civili-politicieni. Există o echivalență profundă între domnia (suveranilor politici) și prostia (pe post de guvernare și de cunoaștere
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
ele sînt totuși percepute, dacă nu de ansamblul IS, cel puțin de către liderii acesteia, precum A. Bevan, care explică aceste schimbări prin motive ce țin de politica internă: necesitatea unei modernizări a structurilor economice ale Uniunii Sovietice implică o relativă liberalizare a guvernului din această țară pe plan intern, concomitent cu o modelare a pozițiilor sale de politică externă. Într-o primă fază, majoritatea conducătorilor Internaționalei sînt neîncrezători față de aceste semne, iar strategia față de comunism rămîne în mod fundamental neschimbată, chiar dacă
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
avut loc, recunoaște Gelu Ionescu, ar fi refuzat categoric și cu orice risc propunerea de a se înrola în rândul PCR, alături de reputatul critic de artă și comparatist. Gelu Ionescu va pleca oficial de cinci ori în străinătate în anii "liberalizării" (1962 - 1971), dar mai ales după (1972 - 1979), invitat și găzduit în două rânduri de Eugène Ionesco. Gelu Ionescu nu poate uita aventura nefericită a cărții cu care ar fi trebuit să debuteze. Timp de nouă ani "Anatomia unei negații
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]