1,592 matches
-
elevul să fie pus în ipostaza de a menționa dacă este consumator sau nu de droguri, astfel putem considera că răspunsurile generale prezintă de fapt considerente reale cu care liceenii s-au confruntat. Figura 53: Percepția cu privire la consumul de droguri Liceenii consumatori de droguri sunt în proporție de 69,0% de acord/ acord-total cu afimația conform căreia "drogurile ușoare nu produc dependență". Deși cunosc efectele consumului de substanțe, elevii nu conștientizează aceste efecte. Pentru majoritatea dintre ei consumul nu este o
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
de substanțe, elevii nu conștientizează aceste efecte. Pentru majoritatea dintre ei consumul nu este o problemă considerând că pot renunța oricând la acesta, fără a fi nevoie de sprijin din partea nimănui. Acord/acord-total au bifat în proporție de 44,2% liceenii consumatori de droguri în dreptul afirmației consumul de droguri afectează viața de familie". Procentul liceniilor consumatori de droguri ce sunt de acord sau în totalitate de acord cu afirmația "consumul, chiar și ocazional de droguri, duce la dependență" este de 42
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
aceeași măsură: 37,2% consideră că rezultatele școlare nu sunt influențate de consum la care se adaugă și un procent de 15% a celor indeciși. Nu doar rezultate școlare sunt influențate de consumul de droguri, ci și viața socială a liceenilor, dar de acest lucru sunt conștienți doar 26,5%, dintre elevii de liceu consumatori de droguri, care nu sunt de acord cu afirmația "drogurile nu interferează cu viața mea socială". 41,6% dintre elevi au realizat faptul că consumul de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
îi ajută să-și facă mai ușor prieteni. Din punct de vedere al nivelului educațional și al statutului social al părinților, dar și al numărului de frați/surori pe care îl au consumatorii de droguri există nuanțări specifice. Astfel, mama liceenilor consumatori de droguri are studii medii în proporție de 26,5% (liceul), 19,5% au studii universitare de lungă durată, iar 10,6% au studii post universitare. În cazul tatălui - a absolvit 9-12 clase în 28,3% dintre cazuri, 15
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
6% au studii post universitare. În cazul tatălui - a absolvit 9-12 clase în 28,3% dintre cazuri, 15,9% au studii universitare de lungă durată, iar 13,3% au studii post universitare (Vezi Anexa 1 - Ultima școală absolvită de părinții liceanului consumator de droguri). Din punct de vedere al statului social, în proporție de 20,4% mamele liceenilor consumatori de droguri sunt casnice, iar un alt procent de 19,5% sunt muncitoare calificate, fiind urmate de cele care îndeplinesc statutul de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
15,9% au studii universitare de lungă durată, iar 13,3% au studii post universitare (Vezi Anexa 1 - Ultima școală absolvită de părinții liceanului consumator de droguri). Din punct de vedere al statului social, în proporție de 20,4% mamele liceenilor consumatori de droguri sunt casnice, iar un alt procent de 19,5% sunt muncitoare calificate, fiind urmate de cele care îndeplinesc statutul de personal cu studii superioare (13,3%). Statutul ocupațional principal al tatătului liceenilor consumatori de droguri este muncitor
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
proporție de 20,4% mamele liceenilor consumatori de droguri sunt casnice, iar un alt procent de 19,5% sunt muncitoare calificate, fiind urmate de cele care îndeplinesc statutul de personal cu studii superioare (13,3%). Statutul ocupațional principal al tatătului liceenilor consumatori de droguri este muncitor calificat (26,5%), patron (14,2%) și maistru/tehnician (9,7%) (Vezi Anexa 2 - Statutul ocupațional principal al părinților consumatorului de droguri). Procesul înțelegii consumului de droguri poate fi conturat în jurul motivului pentru care liceenii
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
liceenilor consumatori de droguri este muncitor calificat (26,5%), patron (14,2%) și maistru/tehnician (9,7%) (Vezi Anexa 2 - Statutul ocupațional principal al părinților consumatorului de droguri). Procesul înțelegii consumului de droguri poate fi conturat în jurul motivului pentru care liceenii consumă substanțe stupefiante. În cadrul itemului "Care este în opinia ta motivul pentru care se consumă droguri", liceenii consumatori de droguri au menționat: curiozitatea (92,0% dintre consumatori au menționat acest motiv), dorința de trăi experiențe noi (86,7%), prietenii (70
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Vezi Anexa 2 - Statutul ocupațional principal al părinților consumatorului de droguri). Procesul înțelegii consumului de droguri poate fi conturat în jurul motivului pentru care liceenii consumă substanțe stupefiante. În cadrul itemului "Care este în opinia ta motivul pentru care se consumă droguri", liceenii consumatori de droguri au menționat: curiozitatea (92,0% dintre consumatori au menționat acest motiv), dorința de trăi experiențe noi (86,7%), prietenii (70,8%), conflictele în familie (49,6%), teama de responsabilitate (16,8%) și timiditatea (12,4%). În proporție
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
acest motiv), dorința de trăi experiențe noi (86,7%), prietenii (70,8%), conflictele în familie (49,6%), teama de responsabilitate (16,8%) și timiditatea (12,4%). În proporție de 70,8% principalul motiv pentru care se consumă droguri în perspectiva liceenilor consumatori de droguri este dat de grupul social la care se raportează cel mai adesea adolescenții și anume pritenii, acest fapt se explică și prin faptul că 91,2% dintre elevii de liceu care consumă droguri au menționat faptul că
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
liceu care consumă droguri au menționat faptul că au prieteni (alții decât colegii de liceu) care consumă substanțe stupefiante. Una dintre dimensiunile cercetării este dată de locul sau persoanele de unde sau de la care pot fi procurate drogurilor de consumatori. Astfel, liceeni consumatori de droguri au declarat că substanțele stupefiante pot fi procurate în proporție de 83,2% de la dealeri. Pe locul al doilea sunt menționați prietenii (81,4% au menționat acestă sursă), în timp ce 67,3% au specificat "din străinătate". 51,3
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
acestă sursă), în timp ce 67,3% au specificat "din străinătate". 51,3% dintre consumatori consideră că drogurile pot fi procurate de pe stradă, iar 48,7% de la colegi. Farmaciile - ca sursă de procurare a drogurilor a fost menționată de 29,2% dintre liceeni consumatori de substanțe stupefiante (Vezi Anexa 3 - locuri/persoane de unde pot fi procurate drogurile din perspectiva consumatorilor de droguri). Procentul liceenilor consumatori de droguri care cunosc instituții și organizații implicate în prevenția și combaterea consumului de droguri se ridică la
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
iar 48,7% de la colegi. Farmaciile - ca sursă de procurare a drogurilor a fost menționată de 29,2% dintre liceeni consumatori de substanțe stupefiante (Vezi Anexa 3 - locuri/persoane de unde pot fi procurate drogurile din perspectiva consumatorilor de droguri). Procentul liceenilor consumatori de droguri care cunosc instituții și organizații implicate în prevenția și combaterea consumului de droguri se ridică la doar 20,4 puncte procentuale. Printre intituțiile menționate se regăsesc: Agenția Națională Antidrog, Specialiștii DIICOT (Direcția de Investigare a Infracțiunilor de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Printre intituțiile menționate se regăsesc: Agenția Națională Antidrog, Specialiștii DIICOT (Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism), Poliția și Organizația "Alături de Voi". Principale măsuri care ar conduce la diminuarea consumului de droguri, din punctul de vedere al liceenilor consumatori de substanțe stupefiante, sunt: măsurile coercitive (30,1% - au menționat amenzile și închisoarea), campaniile de informare antidrog (23,9%), legalizarea drogurilor ușoare (21,2%) (Vezi Anexa 4 - Măsuri ce ar conduce la diminuarea consumului de droguri). Liceenii consumatori de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
vedere al liceenilor consumatori de substanțe stupefiante, sunt: măsurile coercitive (30,1% - au menționat amenzile și închisoarea), campaniile de informare antidrog (23,9%), legalizarea drogurilor ușoare (21,2%) (Vezi Anexa 4 - Măsuri ce ar conduce la diminuarea consumului de droguri). Liceenii consumatori de droguri consideră că principalul actor ce ar trebuie să se implice în procesul de prevenire și combatare al consumului de droguri este familia, aceast grup social fiind menționat de 67,3% dintre participanții la studiu și a căror
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
a fi acela a unei persoane care consumă frecvent tutun și alcool, care are dificultăți de relaționare cu familia de proveniență și care este în mai mare măsură orientată spre comportamente riscante și căutarea de senzații. În sfârșit, deși atât liceenii, cât și studenții declară că au participat în programe educative de prevenire a consumului de droguri, ei manifestă destulă reticență în a apela la specialiști. Putem vorbi de o nerecunoaștere a problemei. Tinerii nu consideră consumul propriu ca pe unul
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
abilităților, educație, terapia familiei, asistență în construirea carierei, stabilirea legăturilor cu grupuri, instituții care pot oferi suport. Interacțiunea efectivă între familie și personalul din instituțiile de suport este esențială pentru reintegrarea tinerilor. ANEXE Anexa 1 - Ultima școală absolvită de părinții liceanului consumator de droguri Ultima școală absolvită de părinții liceanului consumator de droguri Mama respondentului Tatăl respondentului Frecvență Procent Frecvență Procent Fără școală 1 0.9 1 0.9 Gimnazial (5-8 clase) 3 2.7 1 0.9 Treapta I de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
legăturilor cu grupuri, instituții care pot oferi suport. Interacțiunea efectivă între familie și personalul din instituțiile de suport este esențială pentru reintegrarea tinerilor. ANEXE Anexa 1 - Ultima școală absolvită de părinții liceanului consumator de droguri Ultima școală absolvită de părinții liceanului consumator de droguri Mama respondentului Tatăl respondentului Frecvență Procent Frecvență Procent Fără școală 1 0.9 1 0.9 Gimnazial (5-8 clase) 3 2.7 1 0.9 Treapta I de liceu (9-10 clase) 7 6.2 5 4.4
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
abilitățile pe care le au cu valorile pe care le susțin. La sfârșitul liceului deja adolescentul își plănuiește traseul pe care trebuie să-l urmeze pentru a practica meseria dorită. Într-un studiu realizat în 1978, pe 460 de elevi liceeni, s-a constatat că cei mai mulți manifestă atitudine negativă față de muncă productivă. Motivațiile lor, care ar putea explica multe dintre schimbările care s-au produs ulterior, publicate de I. Dumitrescu au fost: 1. „Nu ne dă posibilitatea să ne realizăm personalitatea
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
acțiuni solicitate și în viitor nu numai în prezent; lumea contemporană apreciază mai mult activitatea teoretică decât cea productivă; 5. „Munca productivă este grea” (I. Dumitrescu, 1980, p. 217). Un studiu mai recent efectuat în SUA a arătat că mulți liceeni aflați în anii terminali au cunoștințe limitate despre profesii și nu sunt realiști în ceea ce privește planurile legate de educația vocațională sau de meseria pe care o vor urma (D. Papalia, S. Wendkos-Olds, 1986, p. 330). Concluzia care rezultă este că adolescenții
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
acest proiect este înscris în lista pentru concursul național „Mesajul meu antidrog” și credem că va fi premiat.” Dr. Ionela Calfa, Centrul de Prevenire și Consiliere Antidrog „Prin acest proiect visele frumoase au devenit realitate. Responsabilitatea și entuziasmul unor tineri liceeni au reușit să sensibilizeze opinia publică și au indus ideea ca doar luând atitudine putem stopa consumul de substanțe etnobotanice în rândul tinerilor. Implicarea, conștiinciozitatea, dăruirea și profesionalismul celor care au participat la proiect a făcut ca acesta să fie
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Carmen ZELINSCHI, Carmen FILOTI () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93163]
-
nu cunosc pericolul consumului de substanțe psihotrope. Am enumerat calendarul evenimentelor în care tinerii liceului nostru, membrii IMPACT “Vasiliada”, le-au desfășurat ca voluntari, alături de care s-au implicat profesori, diriginți și părinți, membrii ai comunității. IMPRESII a. Comunitate: - “Tinerii liceeni adamiști, împreună cu dascălii lor, alături de credincioșii parohiei “Sf. Andrei”, cu alți oameni de suflet și cu binecuvântarea P. S. Episcop Calinic Botoșăneanul, au biruit întristarea, însingurarea, tăcerea, necazul acestor copii din localitatea Scânteia, județul Iași, încercați de soartă. Le-au oferit
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Lorica AXINTE, Carmen FILOTI () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93168]
-
specializate și este un agent cultural activ. Nu numai evoluția presei culturale locale este un indiciu în acest sens, dar și prezența sa în alte structuri instituționalizate ale culturii. Creșterea numărului de școli secundare îl aduce pe intelectual în fața publicului licean căruia îi ține prelegeri cu scop educativ. Dezvoltarea edificiilor de cultură (muzee, cercuri și asociații literare, cămine culturale, biblitoteci publice) apropie publicul larg de producția intelectuală locală. Cărturarul provinciei este așadar catalizatorul acestor regiuni. Punând în plan secund angoasele și
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
nu opera întotdeauna o selecție obiectivă a elevilor, căci, așa cum observa pedagogul C. Dimitrescu-Iași, raportor al legii ministrului Haret, accentul evaluării viza în primul rând memoria, iar cantitatea prea vastă de informație dobândită în liceu crea "o confuzie înspăimântătoare" pentru liceenii care încercau, "prin diferite influențe", să câștige bunăvoința profesorilor examinatori 57. Nu întâmplător, proiecte de reformă, precum cel al ministrului Titu Maiorescu, în 1874, accentuau componenta reală din învățământul secundar. Ducând măsurile spre extrem în ceea ce privește învățământul universitar, Maiorescu propunea chiar
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
40% promovați. 1928-1930 este o altă perioadă de cotitură, influențată de aplicarea noii legi a învățământului secundar. Desființarea claselor paralele, limitarea numărului de elevi într-o clasă la 40 și examinarea exigentă la bacalaureat au determinat scăderi ale numărului de liceeni la nivel național: de la 116.000 în 1928, la 83.000 în 1930172. Pe de altă parte, dificultățile de aplicare din primii ani - datorate lipsei manualelor și modului deficitar de organizare a procesului didactic - se reflectă atât în scăderea numărului
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]