2,625 matches
-
refuză tranșant calitatea de martor. Chișinău 28.II.1998 Prefață la vol. Basarabia sau drama sfâșierii N. GEORGESCU Înțelepciunea marginii Domnul Theodor Codreanu este una dintre personalitățile tutelare ale culturii române de azi și dintotdeauna. În calitate de prozator, poet [sic], cugetător, lingvist preocupat de stilistică, politolog și sociolog, dar mai ales de critic și istoric literar, el s-a impus prin originalitatea și valoarea lucrărilor pe care le-a elaborat, prin receptarea lor excepțional de favorabilă în rândurile marelui public, ca și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
lui Grigore Vieru (1935-2009), poetul cel mai îndrăgit al românilor de pretutindeni... Fapt unic, care vorbește în mod elocvent despre popularitatea fără seamăn a poeziei lui orfeice și mesianice. Au semnat critici și istorici literari cu nume, distinși publiciști și lingviști, poeți și preoți de seamă, cărturari și îndrăgostiți ai verbului vierean plin de vrajă. Duminica Mare a lui Grigore Vieru a criticului și istoricului literar Theodor Codreanu din Huși (România) se numără printre cele mai reprezentative și incitante lucrări care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și alți cetățeni români de înalt prestigiu. Articolul 4 Centrul de studii transilvane va avea personal salariat și obștesc. Centrul de studii transilvane își reia activitatea cu următorul personal salariat: 1 director, 1 director adjunct, 1 demograf, 1 etnolog, 1 lingvist, 1 istoric, 1 economist, 1 jurist, 1 documentarist și o secretara-dactilografa. Încadrarea și salarizarea personalului Centrului de studii transilvane vor fi făcute de către Fundația culturală română prin echivalarea cu posturile din schema proprie a fundației. Directorul Centrului de studii transilvane
HOTĂRÎRE nr. 548 din 2 august 1991 privind înfiinţarea, în cadrul Fundaţiei culturale române, a Centrului de studii transilvane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107945_a_109274]
-
Gh.Coman, profesor dr. T.M. Popescu, profesor preot Vladimir Prelipcean, profesor preot dr. Liviu Stan, conf. univ. N.Lungu, profesor preot Ene Braniște. Dintre colegii săi, unii reprezintă nume de refarinta în teologie, cultura și arta românească: Dan Zamfirescu - istoric, lingvist și critic, preotul Alexie Buzera - profesor și muzicolog, preotul Constantin Sarbu - director al Seminarului Neamț și vicar al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, maica Nazaria - stareța Mănăstirii Văratec, maica Eustochia Ciucan - stareța Mănăstirii Agapia, preot Gh. Dragulin - teolog cărturar, preot Gh.
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93296]
-
de Avraham B. Yaffe, apar 98 de biografii de autori eminenți, începând cu Cilibi Moise și Iacob Psantir și terminând cu Iosif Eugen Campus. Dintre cei incluși în antologie amintesc, printre alții, pe criticul Constantin Dobrogeanu- Gherea, folcloristul Moses Gaster, lingviștii Lazăr Șăineanu, Heyman (Hariton) Tiktin, Ion Aurel Candrea, Barbu Lăzăreanu și Alexandru Graur, poeții A. Toma, Al. Dominic, Marcel Breslașu, Maria Banuș, Tristan Tzara, Benjamin Fundoianu (Fondane), Ilarie Voronca, Sașa Pană și Aurel Baranga, romancierii Ion Călugaru, Felix Aderca, Mihail
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
nivelul unei simple supoziții. Mai degrabă însă suntem tentați să credem că instruirea sa a fost făcută în casa părintească, cu preceptori străini, după cum par să indice unele informații documentare sumare. Unul dintre aceștia ar fi putut fi vestitul scriitor, lingvist și filozof sârb, Dositei Obradovici 53, menționat de N. Iorga că a îndeplinit "în Moldova rosturi de preceptor pe lângă familiile Balș și Callimachi"54. Câteva mențiuni ale lui Carra, aflat din 1775, în Moldova, ca preceptor menit să se ocupe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
cote ridicole și infantile: "comuniștii au încercat din răsputeri să șteargă orice urmă". Ce spui, Franz? Urma cui? A fiicei lui Eminescu? De ce s-o șteargă, în numele luptei de clasă? Dar culmea iresponsabilității gazetărești o reprezintă fraza "istoricii ieșeni și lingviștii confirmă în mare parte legendele oamenilor". Aiurea! Nu confirmă nici unul. Autorele și-l aduce în sprijin pe eminescologul Mihai Drăgan. Care-i mort și nimeni nu l-a auzit vreodată pe M.D., îngrijitorul Colecției "Eminesciana", pomenind despre asemenea parascovenie. Iată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
muzeu (...) Literatura română s-a gramatizat sută la sută (ehei, de-ar fi chiar așa! n.n.), cuvintele cad în cărți direct din dicționarul ortografic, ortoepic și cum i-o mai fi spunând, scriitorii au devenit cei mai docili emuli ai lingviștilor și grămăticilor." Lingvist și grămătic împătimit este și N. Georgescu, numai că el parcurge drumul invers, de la îndreptare către presupusa eroare, ceea ce-i prilejuiește adesea revelația că nu asta a vrut să spună ori să sugereze Eminescu. Păcătoasele de virgule
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
s-a gramatizat sută la sută (ehei, de-ar fi chiar așa! n.n.), cuvintele cad în cărți direct din dicționarul ortografic, ortoepic și cum i-o mai fi spunând, scriitorii au devenit cei mai docili emuli ai lingviștilor și grămăticilor." Lingvist și grămătic împătimit este și N. Georgescu, numai că el parcurge drumul invers, de la îndreptare către presupusa eroare, ceea ce-i prilejuiește adesea revelația că nu asta a vrut să spună ori să sugereze Eminescu. Păcătoasele de virgule post-postate schimbă sensuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
ce se cuvine parcursă atent, cu creionul în mână. Deocamdată, doar am răsfoit-o. * C itesc în "Agresiunea comunismului în România", vol. II, pag. 67, un pilduitor referat semnat în 1952 de Leonte Răutu. Se intitulează " Cu privire la activitatea dușmănoasă a lingviștilor Al. Rosetti, Iorgu Iordan și Al. Graur". Te ia cu frig: adie a pușcărie, mai ales când citești apostila "activitatea celor trei lingviști urmează a fi examinată (și) de organele de stat". Adică anchetă, tribunal, condamnare. De la bun început te
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
pag. 67, un pilduitor referat semnat în 1952 de Leonte Răutu. Se intitulează " Cu privire la activitatea dușmănoasă a lingviștilor Al. Rosetti, Iorgu Iordan și Al. Graur". Te ia cu frig: adie a pușcărie, mai ales când citești apostila "activitatea celor trei lingviști urmează a fi examinată (și) de organele de stat". Adică anchetă, tribunal, condamnare. De la bun început te întrebi ce naiba poate fi dușmănos și contrarevoluționar în truda unor oameni de știință ce dezbat problemele limbii române, până într-atât încât să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
le trateze și "grupul organizat"? Ce-i rezolvat, e bun rezolvat! Rămân mărunțișurile, dar, cum se va vedea, nici asta nu-i permis. După ce se emit aspre aprecieri la adresa fiecăruia dintre cei trei ("Al. Graur are o falsă reputație de lingvist de valoare"; "Iorgu Iordan, spre deosebire de Rosetti, are oarecare valoare științifică") se merge în adâncimea analizei, constatându-se nemărturisite simpatii pentru "școala idealistă a lui Saussure". Am mari îndoieli că Leonte Răutu barem auzise despre Saussure, fondatorul lingvisticii moderne, despre lingvistica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
celor 800.000 de români care locuiesc în Basarabia" și care doresc să-și studieze limba strămoșească (S. Margela, Petersburg, 1827), care "este limba română" (Ghinkulov, 1840, Petersburg). S-au scurs aproape două veacuri, răstimp în care mari și reputați lingviști, inclusiv prestigioși oameni de știință reprezentând Academia URSS, dar și reprezentanții Institutului de lingvistică al Academiei de științe a Moldovei, au respins hotărât, argumentat și definitiv statutul de limbă graiului basarabean. Și iată-l pe Stati încercând să reanime tezele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
și reprezentanții Institutului de lingvistică al Academiei de științe a Moldovei, au respins hotărât, argumentat și definitiv statutul de limbă graiului basarabean. Și iată-l pe Stati încercând să reanime tezele staliniste (și "tătucul popoarelor" a fost, nu-i așa, lingvist!) în temeiul cărora s-ar legitima un popor (moldovenii) în temeiul unei limbi... inexistente. Întreaga înjghebare statală actuală obligă Chișinăul să recurgă la subterfugiul "limbii moldovenești", altfel, argumentele statalității s-ar subția cu totul (semnificativ este faptul că, din "dicționar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
biobibliografice, indice Botanica, indice capitole publicate antum/postum, text stabilit, indice informatori și bibliografie de Aura Brădățan, Editura Mușatinii, Suceava, 2008, 699 p.; celelalte două volume masive aflându-se sub tipar). Această "adevărată enciclopedie populară" care interesează deopotrivă pe etnografi, lingviști, istorici, filologi, etimologi, dialectologi, medici, farmaciști, botaniști, naturaliști, filosofi, preoți etc. se dovedește a fi o monografie imensă, fără egal, prin semnificația ei bogată, în cultura universală. Preocupările bădiei Eugen Dimitriu, basarabeanul pentru cercetarea și valorificarea și a altor arhive
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
într-o suită de medalioane, scrise deopotrivă cu mintea și cu inima, nu mai puțin de 25 de personalități ale acestei familii, veritabilă dinastie care a dat țării scriitori, regizori, pianiști, violoniști, compozitori, istorici, profesori, inventatori, cântăreți, matematicieni, universitari, arhitecți, lingviști, chirurgi, bancheri. Franța contemporană a prețuit și admirat mesajul adânc al unei astfel de cărți și prin Ambasada sa din România, Ministerul Francez de Externe a finanțat tipărirea și răspândirea ei în spațiile ambelor țări de sorginte latină. Reconstituind istoria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
antropologiei, psihologiei și, de ce nu, din aria psihosociologiei. Referindu-se la perioada 1960-1990, numită "perioada fondatorilor", sunt aduse în discuție punctele de vedere ale unor sociologi de mare notorietate, precum Herbert Blumer sau Pierre Bourdieu, ale unor cunoscuți și recunoscuți lingviști, precum Ferdinand de Saussure și Roland Barthes, ca și contribuțiile din domeniul psihosociologiei, datorate profesoarei Susan B. Kaiser, de la "Fashion Departament at Mount Mary College" (SUA), care publică în 1985 prima sinteză privind rolul artefactelor în interacțiunile sociale, The Social
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
perioadă (M. Carter, 2003, 85). Totodată, enciclopediile și dicționarele de antropologie ale vremii listau, printre cuvintele intrări, conceptul de "modă". Encyclopedia of Social Science, editată în 1931, conține două articole demne de semnalat în discuția de față: "Fashion" (1931) aparținând lingvistului și antropologului Edward Sapir (1884- 1939) și "Dress" (1931) semnat de Ruth F. Benedict (1887-1848). Tot în această perioadă, antropologul american Alfred Luis Kroeber (1876-1960) inițiază studiul cantitativ al modei, fundamentând distincția conceptuală între "stil" și "modă" printr-o serie
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
ale adoptării vestimentației de către om: emoția de rușine, clima și înfrumusețarea, pe care le confruntă cu scrierile predecesorilor și contemporanilor săi, Edward Westermarck, Alfred L. Kroeber și Knight Dunlap. Un alt antropolog format sub îndrumarea lui Franz Boas a fost lingvistul și psihologul american Edward Sapir (1884-1939). De obicei, contribuția lui Edward Sapir în științele sociale este consemnată prin citarea celebrei ipoteze "Whorf-Sapir" privind raportul dintre limbă și cultură: "Limba este un ghid pentru realitatea socială..., limba ne condiționează într-o
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
utilizat, numită Bibliografie signaletică de didactica limbii și literaturii române, care se ocupa de intervalul 1757-2004, mai exact cuprinde lucrările care abordează problematica atît de interesantă și diversă a predării limbii și literaturii române, de la primele gramatici românești, folosite de lingviști și ca sursă de specialitate și de către cadrele didactice ca manuale, până în contemporaneitate. Lucrarea de față acoperă cronologic intervalul 1757-2010, cu precizarea că între 1893 și 1914, așa cum ne spune Romulus Ionașcu au apărut lucrări cu destinație specială, gramatici școlare
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
către mijlocul secolului al XIII-lea, cunoscută îndeobște sub denumirea de mileniul marilor migrații, prezintă o deosebită însemnătate și o netăgăduită actualitate, evidențiată de interesul aparte cu care a fost și este încă investigată pretutindeni de numeroși istorici, arheologi și lingviști. În răstimpul acestei îndelungate perioade istorice au avut loc multiple și adesea definitorii prefaceri social-economice, etno-demografice, culturale și politice cu urmări benefice sau uneori catastrofale pentru destinul unor state, populații sau civilizații. În mileniul marilor migrații Europa a cunoscut grandoarea
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
a le analiza compoziția solului, era un botanist fără pereche dar și un horticultor fără miros.” 1 Ironia este transparentă. Ea devine explicită, criticul nostru vorbind la un moment dat despre o veritabilă „horă savantă” a editorilor, criticilor, profesorilor și lingviștilor în jurul versului ultim al strofei finale, de fapt în jurul cuvântului cu care începe. „Totuși este trist în lume” sau „Totul este trist în lume”? Criticul conchide că e vorba de tulburătorul totuși, căci logicul deși nu lipsește, fiind filigranat în
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
rămânând firește,spațiul acordat literaturii.În secolul al XIX-lea,și mai ales în prima jumătate,cînd nu exista încă o conștiință precisă a specifității spațiului literar,în „epoca eroică'' a literaturii,cînd scriitorul era în același timp istoric,arheolog,lingvist,pedagog și militant politic,revistele și ziarele și-au deschis paginile în chip firesc celor mai diverse producții.Aceleași periodice prezintă astfel egală însemnătate,adesea,pentru istoric,pentru acela care se ocupă de istoria limbii literare și pentru criticul sau
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
introducând o optică nouă, orientată de principii estetice riguroase asupra literaturii. Profesori de vocație și militanți politici, autori de scrieri originale și atenți traducători, organizatori și îndrumători ai mișcării teatrale în limba română, ctitori de publicații, promotori ai învățământului românesc, lingviști și teoreticieni ai literaturii, Heliade și Asachi se situează, prin întreaga lor activitate, în epicentrul procesului de regenerare spirituală a poporului român, contribuind, prin exemplul lor, la integrarea creației artistice în acțiunea multilaterală de civilizare, de emancipare socială și politică
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
Toma Maria Lucia * Peace Corps, program desfășurat în perioada septembrie 2008- în prezent, prof. coord. Roxana Atudorei Stagiul EURO-LANGUES, pentru elevi ai școlii, desfășurat în perioada octombrie 2008-februarie 2009, prof. coordonatori Maria Lucia Toma, Costea Monica, Talpalariu Viorica * Concursul CANGURUL LINGVIST, SECTIUNEA ENGLEZAGERMANA, noiembrie 2008- aprilie 2009, noiembrie 2008aprilie2009, prof. coordonator Dulceanu Elisabeta, obținut premiul I la faza națională * Programul Eco-Școala, perioada 2000-în prezent, profesori coordonatori Vasile Tataru, Dimitriu Vasilica, Mertic Petru, Gabor Viorica, Șerban Genoveva * Programul Să învățam despre pădure
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93486]