4,823 matches
-
limbă și stil, bazându-se pe studiul riguros și precis al vocabularului. De altfel, filologul a luat-o mereu înaintea istoricului literar: a colaborat regulat la revista „România”, a editat texte vechi franceze și provensale, a participat la congrese de lingvistică, la unul dintre ele cu un studiu despre limba română, Quelques observations sur les cartes léxicologiques de l’Atlas linguistique de la Roumanie, publicat în volumul Études romanes dédiées à M. Roques (Paris, 1946). Chiar lucrarea sa fundamentală, monografia asupra lui
BOUTIÈRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285846_a_287175]
-
al lui Victor Papilian și a lucrat la Muzeul Limbii Române. Profesor la liceul din Blaj unde învățase (1935-1948) și director la Școala de Arte și Meserii din același oraș, revine la Cluj ca șef de temă în cadrul Institutului de Lingvistică (1949-1952). După detenția la Canal (1952- 1954), este profesor prin satele târnăvene, fixându-se, în ultimii ani, la liceul din Teiuș. B. a editat, împreună cu Pavel Dan și Virgil Fulice, revista „Blajul” (1934-1936), a scos „Mlădițe” (1941-1942), revista Liceului „Sfântul
BRATES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285866_a_287195]
-
Un studiu consacrat lui Sainte-Beuve (Ambiguitatea revelatoare a parfumului) e publicat ca prefață la un volum tradus din Sainte-Beuve, Portrete literare (1967). Participă la volumul colectiv Analiză și interpretare (1972), consacrat noilor metode din critica literară, semnând un capitol despre Lingvistica structurală și critica literară, unde, după ce schițează genul proxim, sensul conceptelor de structură și structuralism, prezintă concepția lingvistică a lui Saussure și Hjelmslev, punând în valoare scheme și idei valide în critica și teoria literară. De succinte dar precise caracterizări
BRATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285870_a_287199]
-
Darul vremii”, „Gând românesc”, „România nouă”, „Revue de Transylvanie”, „Transilvania”, „Steaua”. A mai colaborat și la alte periodice, iar postum unele contribuții și o parte din corespondență (în special cu Lucian Blaga) îi apar în „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Cercetări de lingvistică”, „Tribuna”, „Echinox”, „Manuscriptum”. A publicat studii și articole de istorie culturală și literară, cronici teatrale, literare, plastice, muzicale, recenzii, note, comentarii diverse, documente, folclor ș.a., semnând și I. B., Cronicar, Titus (Bunea). Cele mai importante cercetări ale lui B. au
BREAZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285876_a_287205]
-
și ale Colegiului „Sf. Sava” din București, absolvind în 1947, când devine student al Facultății de Litere și Filosofie a Universității bucureștene, încheiată în 1951. Face carieră universitară în domeniul limbii și literaturii engleze. Membru a numeroase societăți internaționale de lingvistică și al Academiei de Științe din New York, susține conferințe la universități din Londra, Viena, Milano. B. debutează în 1956 cu o traducere din James Greenwood, Povestea unui mic zdrențăros, realizată în colaborare cu Virgil Teodorescu. Anglist de primă mărime, B.
BANTAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285607_a_286936]
-
Facultatea de Litere la Universitatea din București (1934-1938), specializându-se în limba și literatura italiană. În 1943 își susține teza de doctorat, pentru ca, din 1946, să îmbrățișeze cariera didactică. Ocupă funcții pedagogice și de conducere: profesor, șef al Catedrei de lingvistică romanică la Institutul de Limbi și Literaturi Străine, decan, prorector. Întrerupte între 1969 și 1973, când funcționează ca director al Bibliotecii Române de la Roma, îndatoririle sale universitare sunt dublate de multiple activități științifice și socio-culturale, precum: vicepreședinte al Comitetului de
BALACI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285562_a_286891]
-
își ia licența în filosofia culturii, psihologie, limba și literatura franceză. Este arestat în octombrie 1948 și condamnat pentru „deținere și răspândire de material subversiv”, dar eliberat curând. Timp de cinci ani, este, pe rând, pedagog, cercetător la Institutul de Lingvistică din Cluj, bibliotecar. În ianuarie 1956, este din nou arestat și anchetat vreme de nouă luni, judecat și condamnat la șapte ani de închisoare, pentru „înaltă trădare”, motivul real fiind un memoriu care, trimis peste hotare, ar fi avut menirea
BALOTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285586_a_286915]
-
limbii române și elementele slave vechi”, RIR, 1932, 2-3; Valentin Gr. Chelaru, Legende care dispar..., Iași, 1936; I. Pătruț, Ilie Bărbulescu, DR, 1948, 357; Diomid Strugaru, Corespondență inedită I. Bogdan - Ilie Bărbulescu, TMS, 1970, 3; Omagiu lui Ilie Bărbulescu AUI, lingvistică, ț. XVIII, 1971; Diomid Strugaru, Slaviștii români Ioan Bogdan și Ilie Bărbulescu în lumina unei corespondențe inedite, RSL, 1972, 333-346; G. Mihăilă, Studii de lexicologie și istorie a lingvisticii românești, București, 1973, 188-194; I. D. Lăudat, Ilie Bărbulescu despre unele probleme
BARBULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285631_a_286960]
-
Bogdan - Ilie Bărbulescu, TMS, 1970, 3; Omagiu lui Ilie Bărbulescu AUI, lingvistică, ț. XVIII, 1971; Diomid Strugaru, Slaviștii români Ioan Bogdan și Ilie Bărbulescu în lumina unei corespondențe inedite, RSL, 1972, 333-346; G. Mihăilă, Studii de lexicologie și istorie a lingvisticii românești, București, 1973, 188-194; I. D. Lăudat, Ilie Bărbulescu despre unele probleme ale literaturii române vechi, AUI, literatura, ț. XIX, 1973; Bucur, Istoriografia, 193-195; Balacciu-Chiriacescu, Dicționar, 66-67; Mihai Lozbă, Ilie Bărbulescu despre raporturile culturale, literare și lingvistice româno-iugoslave, în Actele simpozionului
BARBULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285631_a_286960]
-
în 1974. Profesor de română și franceză la școala din Măneciu-Pământeni (Prahova), iar din 1978, profesor de română la liceul din Măneciu-Ungureni. Debutează în presă cu studiul „Sara pe deal” - de la variante la forma definitivă (1975). Colaborează cu studii de lingvistică, stilistică, recenzii, eseuri și articole de critică literară la „România literară”, „Limbă și literatură”, „Orizont”, „Studii și cercetări de lingvistică”, „Caietele «Mihai Eminescu»”, „Buletinul Filialei Ploiești a Societății de Științe Filologice din România”, „Revista nouă” (Ploiești), „Al cincilea anotimp” (Oradea
BADEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285533_a_286862]
-
din Măneciu-Ungureni. Debutează în presă cu studiul „Sara pe deal” - de la variante la forma definitivă (1975). Colaborează cu studii de lingvistică, stilistică, recenzii, eseuri și articole de critică literară la „România literară”, „Limbă și literatură”, „Orizont”, „Studii și cercetări de lingvistică”, „Caietele «Mihai Eminescu»”, „Buletinul Filialei Ploiești a Societății de Științe Filologice din România”, „Revista nouă” (Ploiești), „Al cincilea anotimp” (Oradea). Editorial, debutează cu o antologie comentată: M. Eminescu, Poezia de inspirație folclorică (1982). B. practică un tip de cercetare situat
BADEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285533_a_286862]
-
și în localitățile românești din Ucraina. Între 1991 și 1999 a fost șef al secției de studiere a culturii populare la Institutul de Etnografie și Folclor al Academiei de Științe a Republicii Moldova. Colaborează la „Limba și literatura moldovenească” („Revistă de lingvistică și știință literară”), „Revista de etnografie și folclor”, „Revista de etnologie” ș.a. A primit Premiul „Simion Florea Marian” al Academiei Române și Premiul „Dacia”. A participat la elaborarea corpusului Creația populară moldovenească și la editarea culegerilor de folclor pe zone (7
BAIESU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285547_a_286876]
-
de Științe din partea răsăriteană a Berlinului (director al Institutului de Limbi Romanice, director adjunct și șef de secție la Institutul de Limbi Romanice, director adjunct și șef de secție la Institutul Central de Istorie Literară, director al Institutului Central de Lingvistică). În anul 1965, a fost ales membru al Academiei Saxone de Știință din Leipzig, al cărei președinte este în perioada 1980-1991; în 1966, și Academia Germană de Științe din Berlin îl primește în rândurile sale, iar în 1987, devine doctor
BAHNER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285543_a_286872]
-
B. P. Hasdeu, Al. Hâjdeu, A. Donici, Dimitrie Cantemir, Antioh Cantemir, Miron Costin, Dosoftei ș.a., a alcătuit câteva antologii de poezie. SCRIERI: Studii și materiale despre Alexandru și Boleslav Hâjdeu (în colaborare), Chișinău, 1984. Ediții: B. P. Hasdeu, Principii de lingvistică, Chișinău, 1974; Alexandru Hâjdeu, Izbrannoe, Chișinău, 1986 (în colaborare); Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, Chișinău, 1988; Antioh Cantemir, Satire și alte poetice compuneri, Chișinău, 1988; Alexandru Donici, Fabule, Chișinău, 1988; Miron Costin, Opere, pref. Vladimir Beșleagă, postfața edit., Chișinău, 1989; Dosoftei
BALMUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285584_a_286913]
-
Pentru îmbogățirea ei, recomandă împrumuturi din limbile romanice și resuscitarea arhaismelor, din fondul autohton al limbii vechi. Și textele bisericești, unitare prin norma lor, pot fi valorificate de limba literară (Omul literat). Soluțiile propuse ar asigura unitatea etnică prin cea lingvistică, limitându-se ereziile filologice. Articolul Câteva observații filologice (1861) aducea argumente pentru folosirea unei ortografii bazate pe principiul fonetic, având ca model limba italiană. Dar limba operei sale prezintă multe inconsecvențe ortografice și un vocabular, parțial rebarbativ, încărcat de cuvinte
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
Popescu-Spineni, Contribuțiuni la istoria învățământului superior. Facultatea de Filosofie și Litere din București de la început până în prezent, București, 1928, 174-176; Perpessicius, Opere, IX, 80-81; Istoria învățământului din România, București, 1971, 212, 318; Dimitrie Macrea, Studii de istorie a limbii și lingvisticii române, 1965, 155-177; G. Barbu, I.-A. Candrea și etnoiatria comparată, în Despre medicina populară românească, București, 1970, 297-300; Al. Rosetti, Cartea albă, București, 1968, 89-93; Vrabie, Folcloristica, 312-314; Ecaterina Țăranu, I.-A. Candrea lexicograf, în Comunicări științifice, Iași, 1971
CANDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286063_a_287392]
-
secția spaniolă, din cadrul Universității bucureștene (1962-1967). Corector la Editura Meridiane, redactor la Editura Academiei și la Editura Enciclopedică Română, bibliotecar la Biblioteca Centrală de Stat, redactor la Uniunea Artiștilor Plastici, între 1977 și 1983 a devenit cercetător la Institutul de Lingvistică al Academiei Române. A colaborat la „Luceafărul”, unde debutează cu versuri în 1972, la „România literară”, „Steaua”, „Tomis” ș.a. I s-au acordat Premiul Asociației Scriitorilor din București (1979, 1984), Premiul Uniunii Scriitorilor (1983, 1992) și Ordinul Al Merito por Servicios
CANTUNIARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286079_a_287408]
-
la o parte lipsa de bună cuviință cu care a fost făcut anunțul, subiectul este - totuși - ex trem de interesant. Potrivit, de altminteri, unei recitări. Căci, în afara impozantei lui opere scriitoricești, socrul ei și-a manifestat talentul și în domeniul lingvisticii. A elaborat o doctrină literară proprie, atât în privința limbii, cât și a stilului. Ce-i drept, mulți îi impută tendința arhaizantă. Dar de ce poezia nu are dreptul să recurgă la arhaisme, când proza împrumută din vocabularul poetic? Se uită la
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
ar fi valabile în același sens și ar produce același efect în orice limbă).“<ref id="130">Eugeniu Coșeriu, Logica limbajului și logica gramaticii, în anto logia Omul și limbajul său. Studii de filozofie a limbajului, teorie a limbii și lingvistică generală, îngrijită de Dorel Fînaru, Editura Universității „Al.I. Cuza“, Iași, 2009, p. 273. Referințele sunt la Heymann Steinthal, Grammatik, Logik und Psychologie: Ihre Prinzipien und ihr Verhältnis zueinander, Dümmler, Berlin, 1855; Karl Vossler, Gesammelte Aufsätze zur Sprachphilosophie, Max Hueber
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
18, 21, 89-90, 107 (vezi și „non sens comun“) ~ și semnificație (vezi „semnificație“) ~ văzut ca ultim 13, 47, 80 (n. 67), 85, 94 absență a ~ 20, 34, 131, 143 analiza ~: discursivă și textuală 131-143; existențială 164- 175, 179-182; fenomenologică 120-131; lingvistică 108-120; logică 57-62, 76-84, 99-103; metafizică 63-67, 89-90, 96; psihana litică 26-27 aparență a ~ 8, 15, 24, 76- 78, 100, 110, 116, 149 (n. 149), 162 (n. 159) apariție a ~ (vezi „apariție“) ceea ce poate fi cu ~ și fără ~ 8, 34
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
ar fi valabile în același sens și ar produce același efect în orice limbă).“<ref id="130">Eugeniu Coșeriu, Logica limbajului și logica gramaticii, în anto logia Omul și limbajul său. Studii de filozofie a limbajului, teorie a limbii și lingvistică generală, îngrijită de Dorel Fînaru, Editura Universității „Al.I. Cuza“, Iași, 2009, p. 273. Referințele sunt la Heymann Steinthal, Grammatik, Logik und Psychologie: Ihre Prinzipien und ihr Verhältnis zueinander, Dümmler, Berlin, 1855; Karl Vossler, Gesammelte Aufsätze zur Sprachphilosophie, Max Hueber
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
18, 21, 89-90, 107 (vezi și „non sens comun“) ~ și semnificație (vezi „semnificație“) ~ văzut ca ultim 13, 47, 80 (n. 67), 85, 94 absență a ~ 20, 34, 131, 143 analiza ~: discursivă și textuală 131-143; existențială 164- 175, 179-182; fenomenologică 120-131; lingvistică 108-120; logică 57-62, 76-84, 99-103; metafizică 63-67, 89-90, 96; psihana litică 26-27 aparență a ~ 8, 15, 24, 76- 78, 100, 110, 116, 149 (n. 149), 162 (n. 159) apariție a ~ (vezi „apariție“) ceea ce poate fi cu ~ și fără ~ 8, 34
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
șiretenie. Chiar și atunci când îți spuneau că ai o rochie frumoasă, o puneau între ghilimele, ca nu cumva să te simți jignită și să le tragi o palmă. Doar unul singur, cu câțiva ani în urmă - un profesor invitat de lingvistică, din Finlanda, care o condusese acasă de la operă într-o seară când Richard fusese nevoit să se retragă mai devreme din cauza unei intoxicații alimentare. Îi făcuse avansuri destul de evidente, la ieșirea din taxi. Dar nici măcar asta nu dusese la nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
În cele peste trei sute de pagini scrise am descoperit o imensă cantitate de informații, în multe și variate domenii științifice. E o lucrare admirabilă - prezentată sub un aspect simplu, modest și onest - mustind de științe multidisciplinare: etnografie, folclor, limbă, literatură, lingvistică, toponimie, istorie etc. Parcurgând cu interes tot mai sporit paginile dense ale cărții, mă gândeam în același timp la imensul volum al muncii de documentare la fața locului în acea mirifică „Țară a Loviștei”, adusă la cunoștința lumii din negura
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
din Pitești, după o bogată carieră didactic-academică, publicistica și administrativă (este și acum șeful catedrei de profil), are parcă entuziasmul și energia unuia de abia ieșit de pe băncile universității; atunci cînd unii se ocupă de teoria traducerii sau traductologie, de lingvistică și filosofia din spatele traducerii, Procopie se apleacă asupra traducerii ca atare, asupra acestei "meserii sau obide artistice" (Dylan Thomas, În My Craft or Sullen Art) și ne propune versiuni din Eminescu și Macedonski, Shakespeare și Yeats, Frost și Coleridge, Wordsworth
Roze, crini, metafore by Procopie P. Clonţea [Corola-publishinghouse/Imaginative/901_a_2409]