1,268 matches
-
Din penutlimul an de studenție (1979) se angajează ca reporter la ziarul "Tinerimea Moldovei", unde lucrează până în 1983, inițial semnând "Valeriu Butnaru". Concomitent colaboreză cu publicațiile "Învățământul Public" și "Literatura și Arta". Între 1985 și 1991 este angajat al revistei literar-artistice pentru tineret "Orizontul" (ulterior - "Columna"), perioadă în care, ca publicist, se încadrează plenar în Mișcarea de renaștere și eliberare națională a basarabenilor. Activează ca redactor-șef adjunct (redactor - deputatul Nicolaie Misail) la organul de presă al Parlamentului Republicii Moldova, "Sfatul Țării
Val Butnaru () [Corola-website/Science/318550_a_319879]
-
din România pe anul 2014 pentru românul Diminețile castelanei Premiul al II-lea al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România pe anul 2015 pentru volumul de publicistica Mai români mai europeni. Colaborare constantă la publicațiile "Confesiuni" din Târgu-Jiu, "Conexiuni" și "Mesagerul literar-artistic", sporadic "Răsunetul cultural și Mișcarea Literară" din Bistrița. Victor Știr
Victor Știr () [Corola-website/Science/316120_a_317449]
-
de soția acestuia, care le-a încredințat apoi fiului său, Ostap Borodai-Șandru. La începutul anilor '90 ai secolului al XX-lea, poeziile lui Hariton Borodai au început să fie publicate în diferite periodice din România și Ucraina (inclusiv în revista literar-artistică "Iarovît" din Cernăuți). Abia în anul 2007, cu sprijinul financiar al Uniunii Ucrainenilor din România, Ostap Borodai-Șandru a publicat aceste poezii în volumul "Strevojeni zori" (Ed. „RCR print”, București, 2007). Volumul cuprinde 58 poezii, două cicluri poetice ("Cronica anului 1933
Hariton Borodai () [Corola-website/Science/321696_a_323025]
-
Realitatea Românească București, Agenția Națională de Presă Rompress/Agerpress. Colaborator, vreme îndelungată, la Studioul de Radio Iași/Radio Moldova Iași. Colaborator la reviste de cultură și alte publicații: "Cronica" Iași, ”Incandescențe” Galați, ”Convorbiri literare” Iași, ”Flacăra” București, ”Luceafărul” București, Suplimentul literar-artistic al ziarului “Viața nouă” Galați, ”Orientări” Galați, ”Apărarea patriei” (pagina specială de poezie în care au mai semnat: Mihai Beniuc, Ion Crânguleanu, Radu Cârneci, Mircea Micu, Dan Mutașcu, Nicolae Dumbravă, Petre Ghelmez - în numărul 6236 din 20 august 1975), ”Porto-Franco
Coriolan Păunescu () [Corola-website/Science/321714_a_323043]
-
dansuri „Ciprian Porumbescu” (înființat în 1947), Teatrul popular „Matei Millo” (înființat în 1975), Teatrul popular pentru tineret (1985), Corul de cameră „Voces Bucovinae” (1970), Formația de muzică ușoară „Ethos”, formații de dans modern și clasic, plus alte cenacluri și cercuri literar-artistice. În prezent, în sălile sale se organizează spectacole de muzică (ușoară, folclorică sau clasică), de balet sau de teatru, discotecă, expoziții de fotografie, pictură și sculptură, proiecții de filme, conferințe etc.
Casa de Cultură din Suceava () [Corola-website/Science/321914_a_323243]
-
este un cenaclu literar-artistic al cadrelor medicale din Transilvania înființat la Cluj în 1978. Cenaclul a fost înființat în data de 17 ianuarie 1978, în ședința de COM (Consiliul Oamenilor Muncii), la inițiativa Președintelui Consiliului de Educație Politică și al activității Cultural - Sportive, din cadrul
Cenaclul Victor Papilian () [Corola-website/Science/325783_a_327112]
-
de versuri și proză -București. Studii universitare : După absolvirea școlii elementare din comuna sa natală și a Liceului ,Alexandru Ioan Cuza" din Galați, urmează cursurile Facultății de Ziaristică ( 1976, București) Activitatea literară : Debuteză cu proză scurtă -schița ,Caracterizarea" - în suplimentul literar-artistic al ziarului ,Delta" nr. din luna mai 1981 Volume/cărți publicate : Volume colective și antologii : Apartanența la organizații profesionale : Gheorghe Șeitan este membru fondator al Asociației Scriitorilor din Județul Tulcea ,Aegyssus" și membru în comitetul director. Premii și distincții primite
Gheorghe Șeitan () [Corola-website/Science/329698_a_331027]
-
cotidianul Glasul Aradului. A debutat publicistic în 1971 (Flacăra roșie) și literar în Excelsior (1973). Editorial a debutat în anul 1983 cu antologia de poezii „Noi Poesis“. Între 1979-1986 a condus Cenaclul literar „Poesis“. A publicat poezie în Cariatide, Viața Literar-Artistică, Aradul Literar, Arca, Steaua, Tribuna, Orizont, Luceafărul. Începând cu anul 2014, publică recenzii literare în revista Arca din Arad. A câștigat mai multe premii naționale de poezie:
Petre Don () [Corola-website/Science/327531_a_328860]
-
estetică asumată mitic și pentru a retrăi astfel momentele esențiale ale umanității. Academicianul Eugen Simion afirma că nuvela „Adio!...” este „un proiect de teatru în stil voit absurd (antiteatru)”, având ca temă misterul descoperirii Spiritului. Cercetătorii literari au evidențiat valoarea literar-artistică a acestei nuvele, definind-o ca „o artă poetică, ca formă a metadiscursului, a comment faire-ului eliadesc”. Comentând scrierile lui Mircea Eliade, eseistul Nicolae Steinhardt (1912-1989), un evreu convertit în închisoare la Ortodoxie și devenit ulterior monah la Mănăstirea Rohia
Adio!... () [Corola-website/Science/327221_a_328550]
-
Tréport. În 1908, Skeletti a debutat la București, expunând la Tinerimea artistică o serie de peisaje realizate în Franța, în special la Paris, Port-Neuf, pe Sena sau Cheile Luvrului. De România îl leagă și apartenența la Cenaclul Idealist, un cenaclu literar-artistic cu caracter simbolist, fondat în anul 1915 de Alexandru Severin și Ignat Bednarik, sub patronajul principesei Elisabeta și a principelui Carol. În 1924 a debutat la Salonul Oficial. În anul 1938, cu prilejul sărbătorii „Luna Bucureștilor”, sub egida Primăriei Capitalei
Alexandru Poitevin-Skeletti () [Corola-website/Science/329214_a_330543]
-
cu împrejurimile ei". A murit la data de 18 mai 1911, la numai 36 de ani, când, conform cu Nicolae Iorga, „literatura română pierde una din cele mai originale naturi de artist.” Din 2011 la Muntenii de Sus are loc concursul literar-artistic "Ioan Adam", iar o stradă din Constanța îi poartă numele.
Ioan Adam (scriitor) () [Corola-website/Science/328770_a_330099]
-
din Varșovia în cadrul Departamentului de Istorie a Medicinei și Farmaciei 1974-1978. Redactor-șef al Institutului Național al Publicațiilor medicale (PZWL) 1983-1986, de unde a fost înlăturat în urma represiunilor politice. A pus bazele propriei firme de redactare a textelor - Agenția de Servicii Literar-Artistice (AULA) 1987, urmând să fie transformată în Editura AULA(1990- ). A lucrat și ca medic privat 1994-2010. Cercetător științifico-didactic în Departamentul de Stiințe Umaniste UKSW 2000- , profesor asociat 2010- Fondatorul și directorul studiilor postuniversitare de Editură Contemporană UKSW 2000- Președinte
Piotr Müldner-Nieckowski () [Corola-website/Science/329416_a_330745]
-
de la începutul secolului al XX-lea. Marie de Heredia a fost cea de-a doua dintre cele trei fiice ale poetului francez de origine cubaneză José-Maria de Heredia și a fost implicată încă de la o vârstă fragedă într-un cerc literar-artistic în care făceau parte mulți scriitori și artiști care veneau în casa tatălui ei, inclusiv Leconte de Lisle, Anna de Noailles, Paul Valéry, Pierre Louÿs și Anatole France. Viața ei personală a fost oarecum complicată. S-a căsătorit cu poetul
Marie de Régnier () [Corola-website/Science/336513_a_337842]
-
din ianuarie 1996 este președintele în exercițiu. În timp devine o prezență constantă în cadrul concursurilor și festivalurilor epigramatice, fiind invitat ca membru/președinte în juriile multor manifestări de gen sau ca organizator al secțiunilor. După peste cinci decenii de activitate literar-artistică, are 15 volume de autor și apare în peste 80 de culegeri/antologii de umor. Un nume proeminent pentru graiul bănățean, continuă drumul deschis de Victor Vlad Delamarina, Tata Oancea sau Marius Munteanu. Activitatea sa de scriitor dialectal este consolidată
Ionel Iacob-Bencei () [Corola-website/Science/333464_a_334793]
-
al Radiodifuziunii și a fost purtător de cuvînt al acestei instituții. În 1998 a creat Redacția Jocuri, Concursuri, Divertisment - Copii și Tineret, pe care a condus-o ca redactor-șef. În acești ani a realizat cîteva emisiuni din seria „Cafeneaua literar-artistică” în care erau invitate personalități ale culturii românești și a condus emisiunea-concurs pentru rebusiști „Careul de aur”, difuzată la Televiziunea Română. Cînd această redacție a fost desființată în 2002 prin reorganizarea Societății Române de Radio, a lucrat pe canalul România Cultural
Dan Ursuleanu () [Corola-website/Science/333861_a_335190]
-
(n. 27 octombrie 1914 - d. 23 decembrie 2001) a fost un eseist, critic teatral și literar, istoric literar, scriitor, prozator și poet polonez. A fost membru în colectivul redacțional al săptămânalului literar-artistic "Kuznica" între 1945 și 1948. A fost unul dintre organizatorii Institutului de cercetări literare, din 1949 profesor la catedra de romanistică din cadrul Universității din Wrocław, iar din 1952 profesor la catedra de polonă a Universității din Varșovia. În 1939, după
Jan Kott () [Corola-website/Science/333257_a_334586]
-
de luptă în România Literară, nr? pag. 7, 1994, despre Existențialismul este un umanism; -Virgil Rațiu-Clar de caprifoi, în Mișcarea Literară, nr. 2 / 2008 (an VII, nr. 26) - David Dorian în Mișcarea Literară Viorica Rus-Despre Clar de caprifoi- în Mesagerul literar-artistic Bistrița (pag 3) din 9 IX 2009; -Virgil Rațiu-Mugur de iarnă, în Mișcarea Literară, nr. 4, 2010 (pag. 116) -Melania Cuc-”Taina de dincolo de cuvinte” despre Mugur de iarnă în revista „Boema” nr. 8 (30), august 2011, an III. -Viorel
Veronica Știr () [Corola-website/Science/337085_a_338414]
-
rusă. În prezent, este o companie de stat federală. Sediul ei se află în Moscova, pe strada Novaia Basmannaia nr. 19. Editura de Stat pentru Literatură Artistică (ГИХЛ) a fost înființată la 1 octombrie 1930 în Moscova prin fuzionarea sectorului literar-artistic al "Gosizdat" cu editura "Zemlia i fabrika". În 1934 a fost redenumită Goslitizdat (Гослитиздат). În 1937 ea a fuzionat cu editura Academia. Începând din anul 1963 ea poartă numele de Editura Literatura Artistică (Художественная литература, ИХЛ). Editura a publicat operele
Hudojestvennaia Literatura () [Corola-website/Science/337101_a_338430]