1,490 matches
-
Vechiul Regim (Ancien-Régime): *taxă, impozit direct care apasă asupra plebei; prestații (aides), impozite indirecte asupra tranzacțiilor; gabela sării. Ludovic al XI-lea perfecționează aceste două instrumente și dispune la sfîrșitul domniei sale de un venit anual de 2.500.000 de livre (de zece ori mai mult decît Ludovic cel Sfînt) și de o armată de 80.000 de oameni, din care 40.000 combatanți efectivi: cea mai puternică din Europa. Acestea sînt bazele statului modern. Stările. Sînt garanții independenței regelui, care
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Dar survenind o foamete adusă de gerurile iernii lui 1709, ei au fost obligați să amaneteze mica lor fermă din Hallier, cea care este mai aproape de Guilloterie. Această bunică a spus nepoților săi orfani că a cumpărat pîine cu 12 livre și 50 de cenți. Ea a murit la vîrsta de 83 de ani. Pierre s-a căsătorit cu Marie Chauveau în 1714: ea locuia la Courcelles. El s-a căsătorit cu trei femei de la care a avut mai mulți copii
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Franța, deja slăbită de un război lung, a fost lovită de foametea cea mai mare și cea mai universală despre care s-a auzit vorbindu-se pînă acum. Grîul, care la Orléans valorase în anii precedenți 14 pînă la 15 livre, a urcat pînă la 110 livre; și încă era greu de găsit. Meșteșugarii care aveau cîteva rezerve rezistară primelor șocuri, dar se văzură în curînd obligați să-și vîndă mobilele; căci nu toți burghezii le solicitau munca, gîndindu-se doar la
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
lung, a fost lovită de foametea cea mai mare și cea mai universală despre care s-a auzit vorbindu-se pînă acum. Grîul, care la Orléans valorase în anii precedenți 14 pînă la 15 livre, a urcat pînă la 110 livre; și încă era greu de găsit. Meșteșugarii care aveau cîteva rezerve rezistară primelor șocuri, dar se văzură în curînd obligați să-și vîndă mobilele; căci nu toți burghezii le solicitau munca, gîndindu-se doar la strictul necesar. În sfîrșit a fost
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
pe care le-au dus și le-au vîndut pe bani buni. Și numitul domn, frate al regelui, însoțit de domnii de Guise și de Nevers, se retrase la Brioude, unde rămaseră vreo trei săptămîni. Și primind 30.000 de livre, această tabără se retrase, iar numitului domn de Saint-Vidal îi fu dată sarcina să meargă să asedieze Marvejols, cum și făcu după aceea. În acel an 1577 și în ziua de sfînta Ana, în luna iulie, boala contagioasă, ciuma căzu
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
creării de impozite noi (capitație și zeciuială) și a instituției *fermei generale, în ciuda, mai ales, a recurgerii la expediente tradiționale care sînt, între altele, vînzările de oficii și împrumuturile. În 1715, datoria publică este de ordinul a 2 miliarde de livre și statul este pe pragul falimentului. Sedus pe de-a-ntregul de ideile *mercantiliste, Colbert începe să conducă întreaga economie franceză. El reglementează strict producția cu scopul de a dezvolta manufacturile, mai ales pe cele care lucrează pentru export; protejează industria
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
acelui an, puțin regretat de tot regatul său, din cauza sumelor exorbitante și a impozitelor atît de mari pe care le-a ridicat de la toți supușii săi. Se spune că a murit cu o datorie de 1 miliard 700 milioane de livre. Datoriile sale erau atît de considerabile încît Regentul nu a putut ridica impozitele pe care numitul rege promisese să le ridice la trei luni după pace, [impozite] care erau capitația și zeciuiala din venitul de pe toate bunurile. Nu este permisă
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
cu reconcilierea franco-engleză pentru respectarea tratatelor din 1713-1714. Sistemul lui Law. Dar marea problemă care i se pune Regentului este situația financiară catastrofală lăsată de Ludovic al XIV-lea, în special o datorie de mai mult de 2 miliarde de livre. Expedientele clasice ne mai satisfăcînd, Regentul decide să asculte propunerile scoțianului John Law. Banca generală creată de acesta la Paris în mai 1716 emite bilete bancare garantate de depozitele monetare și rambursabile la vedere contra valorii lor în bani. Aceste
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
decît moneda metalică, cunosc un mare succes și sînt acceptate de băncile regale. În 1717, Law își completează "sistemul" creînd Compania de Apus, cu un capital de 100 milioane, sub forma a 200.000 de acțiuni de cîte 500 de livre fiecare; Compania, numită în curînd "de Mississippi", primește monopolul valorificării Louisianei. Sedus, Regentul încearcă aventura: în decembrie 1718, Banca generală devine bancă regală, în timp ce Compania de Apus devine Compania Indiilor prin absorbția altor companii și își atribuie *ferma generală și
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
abil, care se bucură de un credit larg în mediile bancare; este, pe de altă parte, un partizan al colbertismului tradițional și un adversar al liberalismului economic. El se mulțumește să înmulțească împrumuturile cu dobînzi interesante, ceea ce aduce milioane de livre în trezoreriile statului, dar agravează și mai mult datoria publică. Or, în 1778, la instigarea lui Vergennes, Franța susține în mod oficial pe coloniștii englezi din America, revoltați împotriva metropolei, recunoaște Statele Unite și le garantează ajutorul său. Flota franceză bate
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
numele fluviului care udă această mare regiune) și încă multe alte avantaje. O mulțime de francezi și de străini se grăbiră să-și plaseze interesele în această companie. Acțiunile care nu erau la început decît în valoare de 500 de livre (și încă nu se cumpărau în vremea aceea decît cu bilete de bancă sau de stat și alte hîrtii absolut discreditate), urcară pe nesimțite pînă la 10.000 de livre. De aici veniră bogățiile enorme ale atîtor persoane necunoscute pînă
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
nu erau la început decît în valoare de 500 de livre (și încă nu se cumpărau în vremea aceea decît cu bilete de bancă sau de stat și alte hîrtii absolut discreditate), urcară pe nesimțite pînă la 10.000 de livre. De aici veniră bogățiile enorme ale atîtor persoane necunoscute pînă atunci pe care oarba Fortuna a poftit să le urce pe partea de sus a roții sale, în timp ce azvîrlea într-o groaznică sărăcie cele mai opulente familii. Această companie, atît
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
grandes civilisations", 1983. SECOLELE XVI, XVII ȘI XVIII Jean-François Solnon (sub direcția), Sources d'histoire de la France moderne, XVIe XVIIe XVIIIe siècle, Paris, Larousse, 1994. Martine Sonnet, Chronologie de la France moderne (1415-1815), Paris, PUF, (Que sais-je?), 1996. Joël Cornette, Le livre et le glaive. Chronique de la France du XVIe siècle, Paris, Colin-Sedes, 1999, Les années cardinales (1599-1652), Paris, Colin-Sedes, 2000, Chronique du règne de Louis XIV (1652-1715), Paris, Sedes, 1997. Lucien Bély (sub direcția), Dictionnaire de l'Ancien régime, Paris, PUF
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
1986. Jean-Daniel Reynaud et Yves Grafmeyer, Français, qui êtes-vous?, Paris, La Documentation française, 1981. Maurice Parodi, L'Économie et la Société françaises depuis 1945, Paris, Armand Colin, 1981, ed. a III-a Hugues Portelli, La Ve République, Paris, LGF col. Livre de Poche, ediție revăzută și augmentată, 1994. Tabla de materii Nota editorului, 4 Prefață, 5 Cuvînt înainte, 10 1. De la piatră la fier: primele comunități (din mileniul al VI-lea în anii 500 î. I.C.), 13 "Revoluția neolitică" (din anii
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
acest capitol, am găsit, sub titlul Smeer, adică Grăsime, o lungă și amănunțită listă a proviziilor din cămările și beciurile a 180 de baleniere olandeze, din care listă, ce mi-a fost tălmăcită de către doctorul Snodhead, transcriu următoarele: 400.000 livre carne de vită 60.000 livre porc de Frizia 150.000 livre batog 550.000 pesmeți 72.000 pîine proaspătă 2.800 butoaie de unt 20.000 livre de brînză de Texel și de Leyda 144.000 de brînză îprobabil
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Smeer, adică Grăsime, o lungă și amănunțită listă a proviziilor din cămările și beciurile a 180 de baleniere olandeze, din care listă, ce mi-a fost tălmăcită de către doctorul Snodhead, transcriu următoarele: 400.000 livre carne de vită 60.000 livre porc de Frizia 150.000 livre batog 550.000 pesmeți 72.000 pîine proaspătă 2.800 butoaie de unt 20.000 livre de brînză de Texel și de Leyda 144.000 de brînză îprobabil de calitate inferioară) 550 butoaie cu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
amănunțită listă a proviziilor din cămările și beciurile a 180 de baleniere olandeze, din care listă, ce mi-a fost tălmăcită de către doctorul Snodhead, transcriu următoarele: 400.000 livre carne de vită 60.000 livre porc de Frizia 150.000 livre batog 550.000 pesmeți 72.000 pîine proaspătă 2.800 butoaie de unt 20.000 livre de brînză de Texel și de Leyda 144.000 de brînză îprobabil de calitate inferioară) 550 butoaie cu rachiu de ienupăr 10.800 butoaie
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ce mi-a fost tălmăcită de către doctorul Snodhead, transcriu următoarele: 400.000 livre carne de vită 60.000 livre porc de Frizia 150.000 livre batog 550.000 pesmeți 72.000 pîine proaspătă 2.800 butoaie de unt 20.000 livre de brînză de Texel și de Leyda 144.000 de brînză îprobabil de calitate inferioară) 550 butoaie cu rachiu de ienupăr 10.800 butoaie de bere. Mai toate tabelele statistice îți lasă un gust teribil de uscat la lectură, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
probabil, noi modalități și forme de întărire a rolului parlamentelor naționale în sistemul decizional al U.E. Modernizarea dreptului muncii în atenția Uniunii Europene Prof. univ. dr. ANDREI POPESCU Sommaire L'auteur examine en détail l'ample débat généré par le Livre vert, lancé par la Commission européenne en 2006, intitulé "Moderniser le droit du travail pour relever les défis du XXIe siècle", ainsi que la Communication de la Commission de 2007 intitulée "Vers des principes communs de flexisécurité". En se basant sur
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
la măsuri denumite "soft law" care sunt mai mult sau mai puțin constrângătoare, dar care nu pot deveni directive, regulamente sau decizii. 4 European Commision The Evolution of Labour Law (1992-2003), vol. I (General Raport), Bruxelles, 2005 5 Commission Européene Livre vert Moderniser le droit du travail pour relever les défis du XXI-e siècle, Document COM (2006), 444 final 6 Comisia Europeană Comunicarea Comisiei către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor "Către principii comune ale flexisecurității: locuri
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
en Europe. Rapport de la task-force europèenne pour l'emploi, novembre 2003, p.9 12 Lignes directrices pour l'emploi (2005-2008) în J.O. seria L nr. 205 din 6 august 2005 13 Document COM (2007) 627 final, p. 4 14 Livre vert ... op. cit., p. 15 15 Livre vert, p. 7-8 16 Anumite directive includ sau, după caz, exclud anumite categorii de persoane în/din sfera lucrătorilor 17 A se vedea, A. Popescu Dreptul internațional al muncii, Ed. C.H. Beck, București, 2006
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
pour l'emploi, novembre 2003, p.9 12 Lignes directrices pour l'emploi (2005-2008) în J.O. seria L nr. 205 din 6 august 2005 13 Document COM (2007) 627 final, p. 4 14 Livre vert ... op. cit., p. 15 15 Livre vert, p. 7-8 16 Anumite directive includ sau, după caz, exclud anumite categorii de persoane în/din sfera lucrătorilor 17 A se vedea, A. Popescu Dreptul internațional al muncii, Ed. C.H. Beck, București, 2006, p. 338-340 18 Document COM (2007
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
CE, R.R.D.M. nr. 1/2005, p. 7; O. Ținca, Drept social comunitar Drept comparat. Legislație română, Editura Lumina Lex, București, 2005, p. 63-66. 21 I. Tr. Ștefănescu Tratat, op. cit., p. 55 22 Document COM (2007), 627 final, p. 9 23 Livre vert ... , p. 12. Întrucât deseori, sunt vulnerabili pe piața muncii", unele state membre ale Uniunii Europene (Italia, Germania, Spania) au adoptat deja unele măsuri legislative pentru a asigura protecția juridică a acestei categorii de lucrători considerându-i "similari lucrătorilor salariați
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Unele drepturi legate de negocierea colectivă au fost extinse, chiar dacă numai parțial, și asupra lucrătorilor economici dependenți. 24 Document COM (2007) 627 final, p. 8. Această poziție a avut-o și Italia, unde un astfel de concept este recunoscut 25 Livre vert .... p. 11 26 Livre vert .... p. 8 27 În Uniunea Europeană-25, se aflau într-o asemenea situație 15% din forța de muncă totală. 28 Livre vert ..., p. 9; în această situație, s-ar găsi 10% din lucrătorii Uniunii Europene
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
colectivă au fost extinse, chiar dacă numai parțial, și asupra lucrătorilor economici dependenți. 24 Document COM (2007) 627 final, p. 8. Această poziție a avut-o și Italia, unde un astfel de concept este recunoscut 25 Livre vert .... p. 11 26 Livre vert .... p. 8 27 În Uniunea Europeană-25, se aflau într-o asemenea situație 15% din forța de muncă totală. 28 Livre vert ..., p. 9; în această situație, s-ar găsi 10% din lucrătorii Uniunii Europene 25. 29 Document COM (2007
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]