5,029 matches
-
Când se termina concursul, toți tinerii participanți la întrecere mergeau călări în fața bisericii, iar preotul Barbu lua aghiazmă cu buchetul de busuioc înmuiat în cada mare, din fața porții bisericești și stropea, în primul rând, caii și călăreții, apoi împărțea aghiazmă localnicilor veniți la slujba de Bobotează. Deseori veneam acasă cu fratele mijlociu de la botezul cailor, călare alături de el pe același cal, când îl găseam pe nenea Nae în curtea casei noastre, cu pește și raci, venit să ia în schimb vin
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
bufanți, brâu din lână, jachete din bumbac și ciorapi din lână. În ceea ce privește vestimentația în perioada Renașterii Naționale Bulgare, mai ales în jurul anului 1860, când majoritatea populației era de origine greacă, au început să se manifeste influențele modei occidentale, numită de localnici „alafranga”. Femeile purtau rochii bogat decorate și fuste cu multe cute. Bărbații purtau costume, veste și cămăși albe. O informație bogată există în muzeu și despre casele tradiționale construite în perioada Renașterii Naționale Bulgare, mai exact la sfârșitul secolului al
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
terasele sunt arhipline, iar într-un foișor special amenajat - Pier Six Concert Pavillion, apare orchestră. Cu o capacitate de 4.200 locuri, pavilionul atrage turiștii că un magnet. La lăsarea serii se aprind felinarele, băncile se umplu de turiști și localnici ieșiți la plimbare, începe concertul, cântă fanfara, iar oamenii se plimbă pe faleză. N-am mai întâlnit acest spirit nicăieri în America! În Baltimore auzi vorbindu-se toate limbile pământului. Peste tot sunt grupuri de turiști cu camere video și
UNA DINTRE CELE MAI FRUMOASE DESTINAŢII TURISTICE DE PE COASTA DE EST A SUA de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357064_a_358393]
-
pe teritoriul Dobrogei, în cetatea Halmirys pe brațul de sud al Dunării. Cetatea Halmirys se întindea pe teritoriul satului Murighiol, comuna Dunavățul de Jos, județul Tulcea, urmele rămase sunt vizibile și astăzi în zona lacului Razelm. Aici au trăit printre localnici timp de șaptesprezece ani propovăduind această nouă religie, creștinismul, și care va cuceri cu timpul întreaga lume după cuvântul care spune o turmă și un Păstor. Au avut de luptat cu greutățile inerente adaptării la condiții noi de viață, mai
SFINŢII MUCENICI EPICTET ŞI ASTION de ION UNTARU în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357212_a_358541]
-
a fost amabil, dându-le aprobarea de care aveau nevoie și apoi, pe tot parcursul șederii lor la Saint Gervais le-a facilitat, an de an, reînnoirea vizei fără a fi nevoie să mai meargă la Paris. În Saint Gervais localnicii erau mult mai prietenoși ca la Paris. Toți se cunoașteau între ei și o dată câștigându-le simpatia, erai privit ca și unul de-al lor. Marea majoritate a locuitorilor de-aici dețineau proprietăți atât la munte cât și la șes
ÎNTOARCEREA LA SAINT GERVAIS (CAPITOLUL XXII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357282_a_358611]
-
ai orașului, ci, încă și mai important, de acordare de condiții favorabile pentru stabilirea unor astfel de oameni veniți, printr-un concurs de împrejurări, de pe alte meleaguri. Este și cazul kinetoterapeutului Luminița Stoian, originară din Dumbrăveni-Vrancea, care, căsătorindu-se cu localnicul Constantin Stoian, s-a stabilit în Buhuși, unde e mai mult ca cert că va și rămâne pentru totdeauna, din moment ce și-a întemeiat o familie admirabilă, luminată și-nveselită de fiul Nicușor, un copil ce promite de pe acum dragoste de îndeletniciri
KINETOTERAPEUT LUMINIȚA STOIAN. BUNĂTATEA ȘI BLÂNDEȚEA ÎNTÂILE CONDIȚII ALE OMENESCULUI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/357837_a_359166]
-
puternica mașină pe care o șofa singur și, pe străzi încă necirculate gonea spre nordul muntos al țării. Până la Comarnic își permitea o întreagă oră spre a respecta întocmai regulile circulației. Acolo parca intr-un mic garaj închiriat de la un localnic din periferia localității, își lua rucsacul și, pe arșița soarelui sau ploaia torențială colinda împrejurimile muntoase. Avea un simț deosebit de orientare cu criterii foarte personale. O cracă ruptă, o aglomerare florală mai deosebită, în concepțiile sale, era remarcată și devenea
UN ACCIDENT ACCIDENTAL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357765_a_359094]
-
și nu găsisem nimic deosebit aici. Am fost repartizat la pregătirea unui nou abataj, ceea ce nu era o noutate pentru mine. Eram destul de tânăr și mulți nu prea vedeau în mine un meseriaș de renume. Oamenii cu care lucram erau localnici care nu mai lucraseră în minerit. Le-am spus că singurul lucru de reținut este să execute ceea ce li se spune și să fie atenți. Iar unde nu știu, să întrebe. Aici aveam să mă întâlnesc cu muncitori cu care
MINERII DIN SUVAROV de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358285_a_359614]
-
la frontalul de la Stok-ul UNU până în anul 1965, când dumnealui plecase tocmai la Moldova Nouă, frații Ștefan și Vasile LUPOAIE, Arcadie CAZACU, mineri cu vechi state de serviciu în domeniu. Minerii veniți la Moldova Nouă erau în mare parte cei localnici care lucraseră la minele de cărbune din Banat: Anina, Cozla, Baia Nouă (Eibenthal), Lupac, Secu dar și alții de la minele de minereuri din Dognecea, Ocna de Fier sau Bocșa. M-a impresionat în mod deosebit un miner localnic, Constantin (Tică
MINERII DIN SUVAROV de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358285_a_359614]
-
Desigur că mai existau și alți mineri localnici precum: Nicolae VÂLCU, frații Ion, Gheorghe și Nicolae GÂRJAN, frații MUNTEANU: Costa, Ilie și Alexandru. Un alt miner căruia i-am purtat și încă îi voi purta respect este și Ion DAMIAN, localnic din Moldova Nouă care își are casa chiar lângă mina Florimunda. Desigur, am cunoscut și alți mineri precum: Alexandru CONEA și Alexandru GOINA. Cu Sandu GOINA am devenit colegi la școala de maiștri Brad, legându-ne o lungă prietenie. Referință
MINERII DIN SUVAROV de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358285_a_359614]
-
soția sa Elena CARACOANCEA. Soții Caracoancea executau îmbrăcăminte sătească, din postavuri țesute în casă, dar și haine domnești ca la oraș, din materiale cumpărate. Femeile purtau în mod special fuste plisate cu șorț, zise sucne cu bete, cum le numeau localnicii. La cămășile naționale se purtau șorțuri din mătase de diferite culori, diferențiate după vârstă. Pentru îmbrăcămintea feminină se mai ocupa Călina ȚUNDREA, a lui Șândaru, care executa șoarțe cu șopoli mici, și șopoli mari. Fiind specializată în execuția acestor obiecte
VECHI MESERIAŞI AI SATULUI CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358325_a_359654]
-
magazinul lui. Ba chiar se făceau și glume pe seama sa, vecinii zicându-mi, văzându-l cum venea acasă cu câte o pâine sau altceva, ce i se dădea: Uite-ți-l pe Ursu: Vine de la „cumpărături!” Celor care nu erau localnici, le-ar fi putut semăna, foarte mult, într-adevăr, cu un lup siberian sau alsacian primejdios, care, de la distanță văzându-l venind, ar fi putut transmite un fior de teamă, dar acesta disparea când se apropia, căci Ursu avea grijă
URSU” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358287_a_359616]
-
regăsindu-se de asemenea, în scrierile lui Herodot, care face aluzie la o colonie a arcașilor Troiei în Cipru. Cultul Afroditei era prezent și în noul Paphos și aceasta o dovedesc izvoarele documentare care atestă existența mai multor lăcașe, unde localnicii și ciprioții de pe întreaga insulă o venerau pe zeiță. Însă întâietatea, ca importanță, în această privință, o avea tot orașul vechi. Strabon, istoric și geograf antic grec renumit, făcea referire la acest aspect când spunea că drumul către Palaepaphos era
PAFOS de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358344_a_359673]
-
m-am trezit dînd cinci duble la rînd. Orice jucător pasionat de table știe ce înseamnă să dai “șase-șase”, trei-trei”, “patru-patru”, “șase-șase” și iar “șase-șase”. Barbatul cu care jucam table l-a strigat pe un nea-tataie, cum le zicea CrisLi localnicilor, ca să fie martor la dublele mele: “Ia te uită ce zar are, moșule! Să înnebunești, nu alta!” Și, cu tot norocul meu porcesc, cum a comentat cineva, am reușit să pierd nu numai linia, ci chiar și partida, mutînd cum
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
preoteasă, așa că se putea începe petrecerea. Cel sărbătorit alături de oile din țarc, era cel de al doilea copil al lui Moș Constantin. Era înclinat mai mult spre meserie. Îi plăcea fierăria, de aceea l-au dat ca ucenic la un localnic, să învețe meseria de fierar. Era mult de lucru într-o comună așa mare ca Pecineaga. Coana preoteasă era învățătoare. Toți copii lui moș Constantin și a tușei Floarea i-au fost elevi. Ce-i mai urechea când veneau cu
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
ți-o oferă meseria e greu să te gândești că există în lume și alte puncte pe hartă unde să te simți împlinit profesional și spiritual. De ce nu am ales un alt drum și am rămas un hotărât și împătimit localnic al orașului Timișoara? Am fost convins că locul meu e aici și regret că nu mai am mult timp să mai pot face ceva pentru el, să mai pot contribui cât îmi permite sănătatea la creșterea și formarea unor valori
INTERVIU CU MAESTRUL FRANCISC VALKAY, BALERIN, COREGRAF, REGIZOR ŞI PROMOTOR CULTURAL de GEORGE ROCA în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358071_a_359400]
-
evaporându-se încet și hrănind vița de vie din soiul parfumat al Malvasíei, care crește aici. Așa de bun e vinulețul meu, încât n-apucă să părăsească locul în care s-a născut; se ”evaporă” pur și simplu în gâtlejurile localnicilor și ale turiștilor cu dare de mână. Căci costă exact atât cât și merită: mult. Dar cum să nu dai bucuros, când știi că bei practic din sudoarea zeilor, roua dimineții, ca zânele și făpturile din poveste? Așa de stranii
LANZAROTE – CERERE IN CĂLĂTORIE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357506_a_358835]
-
ciclopi moderni. Fără îndoială, componenta „la vedere” e predominanta amintirilor din această zonă eminamente estivală a Spaniei. Însă ar fi mare păcat să reducem frumusețea locurilor la un tablou strâmt, cu titlul „Benidorm și împrejurimi”. Am comite o nedreptate la adresa localnicilor, spanioli vioi, cu preocupări care depășesc cadrul strict al ... visurilor unor nopți de vară. Dincolo de vioiciunea și veselia care, fără tăgadă, îi caracterizează pe locuitorii „Coastei Albe”, există și o încrengătură complicată de rețele sociale și tradiții responsabile pentru unitatea
PARADA CA LA RIO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 541 din 24 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357655_a_358984]
-
de povestit multe, dacă ar fi putea vorbi. Sub numele de „Micul Gibraltar”, piramida semeață era cunoscută navigatorilor din cele mai vechi timpuri. De la înălțimea celor 333 de metri pe care îi măsoară, „Peñonul” a fost martorul confruntărilor neîntrerupte dintre localnici și vizitatori din lumea largă, mai mult sau mai puțin bineveniți. De la fenicieni, greci și romani până la hoardele maure și, mai nou, la puhoaiele de turiști occidentali, nimic omenesc posibil nu le-a fost străin celor de aici. Impasibili la
PARADA CA LA RIO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 541 din 24 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357655_a_358984]
-
sau mai puțin bineveniți. De la fenicieni, greci și romani până la hoardele maure și, mai nou, la puhoaiele de turiști occidentali, nimic omenesc posibil nu le-a fost străin celor de aici. Impasibili la „valurile migratoare”, precum Mediterana când bate vântul, localnicii își îndreaptă acum atenția spre orarul sărbătorilor locale. Andaluzia are Feria de Abril, Semana Santa, romerii și coride, Valencia se mândrește cu înflăcăratele Fallas, Santiago de Compostela cu pelegrinajele creștinilor, dar și Costa Blanca își atinge punctul de „maximă fiestă
PARADA CA LA RIO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 541 din 24 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357655_a_358984]
-
are Feria de Abril, Semana Santa, romerii și coride, Valencia se mândrește cu înflăcăratele Fallas, Santiago de Compostela cu pelegrinajele creștinilor, dar și Costa Blanca își atinge punctul de „maximă fiestă” în parada „Moros y Cristianos”. Și pentru că sunt ingenioși, localnicii nu au rezervat o dată unică evenimentului. Alegerea săptămânii dedicate acestei nemaipomenite beții sonore și coloristice este la latitudinea fiecărui municipiu în parte. Așa se întâmplă că, dacă ar fi să căutăm deliberat o ocazie de a participa la una din
PARADA CA LA RIO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 541 din 24 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357655_a_358984]
-
împreună, pe calea internetului... Iar am multe de povestit. De data acesta voi aborda câteva subiecte care mi-au atras atenția în ultimele zile dar și ce am mai vizitat pe aici, prin The City of London, cum îi spun localnici. Așa că am să încep cu experiența avută atunci când am ales să văd centrul metropolei într-o singură zi și într-o altă manieră decât făceam de regulă. Motivația? Am vrut să văd cât mai multe obiective într-un timp cât
JURNAL LONDONEZ (11) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 494 din 08 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358626_a_359955]
-
prin coloritul viu al orhideelor, garofițelor și te invită să poposești în aceste locuri de basm. Aproape de poalele Tresovățului îți poți alina setea din apele izvorului Cozariște (numele lui vine de la cuvântul sârbesc coza, care înseamnă capră), bine cunoscut de localnici. Muntele Trescovăț este impresionant datorită rocilor vulcanice, pâlcurilor de pin negru de Banat, enclavelor de liliac, cărpiniță, mojdrean, scumpie). Odată ajuns pe platou, ai totul la picioare. De aici, priveliștea se deschide spre vest până la Ravensca, un sat de cehi
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
prin asemenea văpăi ale soarelui, deoarece aici umiditatea este scăzută, atât de scăzută, încât, uneori picăturile de ploaie căzute din nori, nu mai apucă să ajungă pe pământ, fiind absorbite la înălțime de aerul fierbinte și uscat. Îi fericesc pe localnicii care spun că se simt foarte bine în restul anului când sunt temperaturi acceptabile, cu doar câteva luni de iarnă blândă, fără zăpadă. Așa se explică de ce această climă este preferată de seniori având aici foarte multe case de retragere
ŢINUTUL SOARELUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358641_a_359970]
-
este imaginea unui cactus Saguaro căzut peste un camion și greutatea să a rupt în două camionul. Cred că cele mai multe fotografii le avem cu imagini stăpânite de cactuși. O mare și deosebită frumusețe! Câteva orașe: Phoenix Phoenix (Fiinix în pronunția localnicilor) este un oraș nou, construit pe spații mari, pe câmp deschis, fără zgârie-nori și de aceea nu îți pare aglomerat. Are un centru oarecum restrâns, cu clădiri mai mari, moderne respirând prospețime, mall-uri, parcuri, cateva lacuri artificiale înconjurate de
ŢINUTUL SOARELUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358641_a_359970]