KorAP: Find »[drukola/base=locotenent-colonel & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...50 51 52 ...67 >

1,675 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303

Militar al Conducătorului Statului (30 septembrie 1942), au fost punctate principalele misiuni ale organelor S.S.I.: procurarea de informații, acțiuni contrainformative și comunicarea datelor informative către beneficiari. Alături de directorul general a apărut și funcția de director general adjunct, ocupată succesiv de locotenent-colonel Gh. Ștefănescu (1940-1941), colonel Radu Korne (1942), colonel Ioan Lissievici (din septembrie 1943) și maior Traian Borcescu (din 1 ianuarie 1944). Noua organigramă a S.S.I. a cuprins: 1. Secretariatul General (Biroul Cifru, Biroul Militar, Biroul Civil, subbirouri pentru registratură, arhivă

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
România), Sf. Gheorghe, Brețcu, Miercurea-Ciuc, Tg. Mureș, Rodna, Vișeul de Sus, Sighet, Carei, Satu-Mare (teritoriul cedat); - în străinătate: Miskolc, Gyöngös, Retsag, Györ, Szeged, Lököshaza (toate în Ungaria), Berna (două), Zürich (Elveția), Paris, Lisabona, Praga, Stockholm (două). B. Frontul de Sud (locotenent-colonel I. Popescu) a acționat, cu precădere, în zona statelor neutre sau acolo unde existau comunități românești pentru următoarele obiective: monitorizarea Bulgariei, stat vecin și cu atitudine neamicală constantă la adresa României, evoluția situației din fosta Iugoslavie, cunoașterea situației congenerilor și identificarea

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Salonic (Grecia), Istanbul (trei), Ankara (Turcia), Tirana, Cairo, Beirut, Teheran; - rețele informative: Sofia (trei), Vidin, Ruse, Silistra, Bazargic (Bulgaria), Istanbul (cinci), Ankara (două), Teheran (două), Beirut. Cele mai multe resurse umane și materiale au fost alocate și direcționate către Frontul de Est (locotenent-colonel Grigore Ernescu), care a avut în subordine: - cinci centre informative: Cernăuți, Chișinău, Odessa și, din 1942, Sevastopol și Rostov; - nouă subcentre informative înființate în U.R.S.S.: Verhiva, Stavopolskaia, Krasnodar, Piotrikovsk, Ordjonikidze, Sodovoje, Abganierova, Ciskiakova, Vecea-Telsveachi; - rețele informative: Yalta, Sevastopol, Eupakoria

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
În funcție de problemele de interes au fost instituite rezidențe în orașe și au fost dezvoltate acțiuni contrainformative. Trei centre contrainformative au fost coordonate de Grupă, ulterior fiind trecute în subordinea Eșalonului Mobil. h. Grupa Diverse. 4. Secția III-a Relații Externe (locotenent-colonel C. Ionescu-Micandru) a realizat schimbul de date cu aliații și a colaborat în implementarea unor măsuri comune antisubversive. Avea în subordine: - Biroul 1, pentru colaborarea cu structurile informative germane. - Biroul 2, pentru colaborarea cu structurile italiene. - Biroul 3 Administrativ. - Agentura

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
de sabotaj pe Dunăre. 5. Secția IV-a Contraspionaj, a acționat în toate mediile de interes, mai ales în cele ale diplomațiilor străini aflați la București și, evident, în cele ale serviciilor de informații străine. La conducere s-au aflat locotenent-colonel Victor Siminel, locotenent-colonel Alexandru Proca, maior Ioan Bălteanu și Florin Becescu. Organizarea era tot pe grupe: Grupa I-a Contraspionaj; Grupa II-a Filaj (sau Agentura II-a); Grupa III-a Legații. 6. Secția V-a Contrasabotaj a fost creată

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Dunăre. 5. Secția IV-a Contraspionaj, a acționat în toate mediile de interes, mai ales în cele ale diplomațiilor străini aflați la București și, evident, în cele ale serviciilor de informații străine. La conducere s-au aflat locotenent-colonel Victor Siminel, locotenent-colonel Alexandru Proca, maior Ioan Bălteanu și Florin Becescu. Organizarea era tot pe grupe: Grupa I-a Contraspionaj; Grupa II-a Filaj (sau Agentura II-a); Grupa III-a Legații. 6. Secția V-a Contrasabotaj a fost creată după model german

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
după model german, prin Decretul nr. 687/16 septembrie 1942, pentru a preveni actele de sabotaj, a conduce acțiunea informativă în stabilimentele industriale, a colabora cu celelalte autorități (militare, civile, administrative) de conducere a stabilimentelor. La conducere s-a aflat locotenent-colonel Alexandru Proca, care a organizat secția pe birouri: - Biroul „C” (Comunicații), care era la curent cu tot ce se întâmpla în acest domeniu, atât în structurile de stat cât și în cele particulare. A acționat preventiv și a anchetat toate

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Regiuni, care a coordonat cele șapte regiuni de contrasabotaj (Brașov, București, Brașov, Iași, Ploiești, Sibiu și Timișoara), precum și activitatea «delegaților», personal de specialitate (de regulă, ingineri), care activau în întreprinderi. 7. Secția VI-a Filaj și Cenzura Corespondenței, condusă de locotenent-colonel Constantin Rădulescu (conspirativ Sița), a luat ființă prin Ordinul nr. 549/iulie 1941 al Președinției, având în subordine două birouri: Biroul 1 Cenzură, respectiv Biroul 2 Sinteza Informațiilor. Materialele obținută prin activitatea desfășurată au fost sintetizate și înaintate mai multor

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
ține evidența lucrătorilor, de a organiza cursuri de specialitate etc. A avut următoarea organizare: - Biroul 1 Angajări și Corespondență; - Biroul 2 Cazare și Contracte; - Biroul 3 Legitimații și Fișe Pensii; - Biroul 4 Organizare-Mobilizare. 9. Secția VIII-a Juridică, condusă de locotenent-colonel magistrat Emil Velciu (până în 1943) și colonel magistrat Radu Ionescu, a acționat prin opt birouri, dintre care cinci în țară și trei pe front. 10. Secția IX-a Tehnică (director Gheorghe Cristescu) s-a preocupat de rezolvarea problemelor tehnice în favoarea

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-se în ultimul moment 42 agenți sabotori, peste 20 t. explozibil, armament și materiale speciale”, a fost zădărnicită o amplă acțiune de sabotaj. Pentru această faptă au fost citate pe întreaga Armată, la 21 februarie 1942, trei cadre ale S.S.I.: locotenent-colonel Gh. C. Ionescu-Micandru, căpitan (r) E. Tănăsescu și sublocotenent (r) E. Haralamb. Deși la data redactării materialului - 18 aprilie 1942 - trecuseră șase luni de la cucerirea Odessei, pericolul acțiunilor inamice din spatele frontului era unul extrem de mare. Aceasta era concluzia pe care

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
cele mai multe ori, U.R.S.S. Tocmai de aceea, Canaris a revenit la București (6 septembrie 1940) și s-a întâlnit cu noul prim-ministru român, stabilind liniile comune de dezvoltare a relațiilor bilaterale. Peste doar câteva zile, la 20 septembrie 1940, locotenent-colonel Ionescu-Micandru a condus un grup de ofițeri germani (maior von Gregory, locotenent-colonel Armster și căpitan von Stransky) într-o inspecție în portul Giurgiu, spre a constata personal măsurile de pază și siguranță. Delegații germani s-au arătat „foarte mulțumiți” de

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
6 septembrie 1940) și s-a întâlnit cu noul prim-ministru român, stabilind liniile comune de dezvoltare a relațiilor bilaterale. Peste doar câteva zile, la 20 septembrie 1940, locotenent-colonel Ionescu-Micandru a condus un grup de ofițeri germani (maior von Gregory, locotenent-colonel Armster și căpitan von Stransky) într-o inspecție în portul Giurgiu, spre a constata personal măsurile de pază și siguranță. Delegații germani s-au arătat „foarte mulțumiți” de cele constatate și au propus achiziționarea de echipamente contra incendiilor, mai ales

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
reuniune, la 16 mai 1941, ca urmare a cererii S.S.I. de a se lua „urgente măsuri” de completare a efectivelor. La ședință au luat parte directorul-general al Poliției, general Leoveanu, directorul-general al S.S.I., Eugen Cristescu și delegatul Marelui Stat Major, locotenent-colonel Gheorghe N. Petrescu, șeful Biroului 2 Contrainformații din Secția a II-a, ceea ce atestă importanța problemelor discutate. În urma unei analize pertinente structurile abilitate au constatat: - serviciile de informații/contrainformații „nu răspund complet” nevoilor informative ale statului; - lipsa „cea mai accentuată

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
la 25 aprilie 1942. La data respectivă, D.G.P. a informat pe ministrul subsecretar de stat, generalul Vasiliu, că detașamentul „a intrat în funcțiune” și va colabora la îndeplinirea sarcinilor cu Compania de Jandarmi Pază (căpitan Georgescu) și Batalionul de Gardă (locotenent-colonel Popescu). Cu aceeași dată au intrat în vigoare Instrucțiunile pentru organizarea și funcționarea detașamentului de pază personală a Conducătorului Statului, semnate de subdirectorul general al Poliției, Ion Stănescu, coordonatorul acestui serviciu. Pe aceeași linie, un document emis de P.P.C., la

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
intrările Președinției Consiliului de Miniștri, unde se aflau ofițeri de jandarmi, comisari și agenți de la D.P.S. Un incident cu două camioane germane, care au pătruns nestingherite până în fața guvernului, a declanșat o analiză a măsurilor de protecție existente, efectuată de locotenent-colonel M. Stănculescu. Acesta a propus, la 8 martie 1941, pentru o eficiență reală, construirea unui gard în jurul clădirii, întărirea pazei exterioare a imobilului, armarea gardienilor care s-au dovedit „simpli figuranți” și oprirea circulației camioanelor în zonă. Câteva zile mai

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
au procurat informații prin agenți trimiși peste liniile inamice (uneori lansați cu parașuta) sau de la rezidenții dotați cu aparate TFF și lăsați în teritoriul sovietic. Datele procurate se centralizau și erau prezentate șefului Biroului 2 al Grupului de Armate „Sud”, locotenent-colonel Buntrok, care, în funcție de rezultatele analizelor operaționale, lua deciziile de dezvoltare/încetare a operațiilor. Acesta avea în plan, pentru lunile iulie-august 1944, trimiterea de agenți în localitățile Odessa, Nikolaev, Bălți și Cernăuți. Printre cei care au activat în favoarea serviciilor de informații

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
dar numai 12 în boxă, erau toți polițiști din D.G.P., D.P.S. și P.P.C. Câteva zile mai târziu, la 8 august 1945, judecătorii au pronunțat șase sentințe de muncă silnică pe viață și alte condamnări de zeci de ani de închisoare. Locotenent-colonel Ștefan Manolescu, directorul Poliției de Siguranță din P.P.C., a fost catalogat drept „șeful criminalilor comisari”, fiind acuzat că le-a dat mână liberă în anihilarea dușmanilor regimului antonescian. Un alt denunț s-a referit la Ion Stelian, șeful Grupei I-

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
la D.P.S. (17 aprilie 1947) până la înființarea Direcției Generale a Securității Poporului (1 septembrie 1948), când a devenit subdirector general, deci adjunctul lui „Pantiușa”. Printre cei care au ales să-i sprijine pe comuniști s-au numărat generalul Constantin Popescu, locotenent-colonel Traian Borcescu (șef al Secției Contrainformații din S.S.I. între 1941-1944), Nicolae D. Stănescu (șeful Grupei Politice din Secția Contrainformații a S.S.I.), Grigore Petrovici (care a lucrat în D.P.S., apoi în S.S.I. și a ajuns șef al Corpului Detectivilor în 1944-1945

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
din țară și asta cât mai curând”. La începutul anului 1947, Buletinul informativ nr. 49/30 ianuarie 1947 avea ca prim capitol atitudinea armatei față de regimul democrat. Colonelul Nichita Pușcașu, comandantul Regimentului 7 Pionieri, era „un adevărat ostaș democrat”, în timp ce locotenent-colonelul medic Damian, de la Spitalul Militar Timișoara, avea o atitudine ostilă regimului (se exprimase că guvernul român exportă grâne în Palestina, iar în Moldova se moare de foame), plutonierul-major jandarm Gh. Nistor „răspândește zvonuri contra regimului”, iar la Batalionul 23 Vânători

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
structuri și licențierii unor funcționari, S.S.I. a avut pe ștat, la 14 martie 1945, un număr de 511 funcționari, la care se adăugau militarii detașați și funcționarii diurniști, precum și noua organizare: - Cabinet; - Secretariat, cu următoarele birouri: 1. Biroul 1 militar (locotenent-colonel Constantin Mighiu). 2. Biroul 2 Civil (șef grupă A. Teodorescu). 3. Biroul 3 Registratura Generală (dactilograf special cl. I-a I. G. Nuțescu). 4. Biroul 4 Legături cu armatele aliate (căpitan Victor Rusu). 5. Cabinetul medical (mr. dr. P. Manolache

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Generală (dactilograf special cl. I-a I. G. Nuțescu). 4. Biroul 4 Legături cu armatele aliate (căpitan Victor Rusu). 5. Cabinetul medical (mr. dr. P. Manolache). 6. Compania IV-a S. I. (căpitan Virgil Grigoriu). - Secția I-a Informații Externe (locotenent-colonel C. M. Rădulescu), cu următoarea organizare: A. Centrala: - Secretariat; - Biroul 1 Studii Vest (căpitan Florea Iaciu); - Biroul 2 Căutare Vest (referent tehnic I. Bălteanu); - Biroul 1 Studii Sud (maior A. Carp); - Biroul 2 Căutare (maior Șt. Slăvescu). B. Organe exterioare: - Biroul

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
2 Căutare Vest (referent tehnic I. Bălteanu); - Biroul 1 Studii Sud (maior A. Carp); - Biroul 2 Căutare (maior Șt. Slăvescu). B. Organe exterioare: - Biroul 1 Căutare Vest, cu următoarele centre informative: 1. Centrul Informativ nr. 1, pe lângă Armata I-a (locotenent-colonel Al. Rusu): a) Subcentrul Informativ nr. 1 (locotenent (r) Simion Ghișa); b) Subcentrul Informativ nr. 2 (agent diurnist O. Frumușanu). 2. Centrul Informativ nr. 2, pe lângă Armata IV-a (maior (r) N. Stelea): a) Subcentrul Informativ nr. 3 (căpitan Ion

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
următoarele structuri subordonate: 1. Centrul Informativ Turnu-Severin. 2. Centrul Informativ Giurgiu (șef grupă A. Rezleanu). 3. Centrul Informativ Dobrogea (colonel Mantu). Rezidenți în străinătate: căpitan Decebal Celea (Ankara), maior Andrei Carra (Bulgaria), dactilograf special cl. II-a N. Călărașu (Sofia), locotenent-colonel Cezar Marinescu (rezident Berna), șef grupă Gh. Tristianu și șef grupă P. Vernescu (Elveția). - Secția II-a Contrainformații (locotenent-colonel Anton Popovici): 1. Secretariatul (șef grupă Em. Ghițescu): a) Subbiroul 1 Rezidenți (șef grupă D. Zorileanu); b) Subbiroul 2 Arhivă și

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
colonel Mantu). Rezidenți în străinătate: căpitan Decebal Celea (Ankara), maior Andrei Carra (Bulgaria), dactilograf special cl. II-a N. Călărașu (Sofia), locotenent-colonel Cezar Marinescu (rezident Berna), șef grupă Gh. Tristianu și șef grupă P. Vernescu (Elveția). - Secția II-a Contrainformații (locotenent-colonel Anton Popovici): 1. Secretariatul (șef grupă Em. Ghițescu): a) Subbiroul 1 Rezidenți (șef grupă D. Zorileanu); b) Subbiroul 2 Arhivă și Fișe (șef grupă I. Focșăneanu); c) Subbiroul 3 Dactilografi (dactilograf special cl. I-a I. Nestorescu). 2. Biroul 1

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Ucrainean. Au fost elaborate „Instrucțiuni speciale pentru funcționarea Centrului Mixt” și au fost recrutate primele elemente, care, obligatoriu, trebuiau să fie cunoscători de limba germană sau maghiară. Cursurile pentru elevi au fost comune, însă logistica exclusiv sovietică, din partea română participând locotenent-colonel Eftimie Căpușe (Secția a II-a) și locotenent-colonel Constantin Ruse (S.I.M.R.). De la 14 noiembrie 1944 au fost școlarizate la Arad șapte echipe a unu - trei oameni, însă doar până la finalul aceleiași luni. Într-o reuniune la nivelul factorilor de decizie

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]