1,327 matches
-
caracterizează prin unitate semantică realizată prin pierderea individualității cuvintelor componente. În unele locuțiuni supraviețuiesc cuvinte arhaice care nu mai sunt folosite în limba actuală sau există cuvinte din graiuri neacceptate de standardul limbii în afara locuțiunilor, de exemplu adverbul "buzna" în locuțiunea verbală "a da buzna" sau substantivul "zadar" în locuțiunea adverbială "în zadar". Caracteristicile gramaticale ale locuțiunii sunt ordinea de obicei fixă a componentelor, posibilitățile reduse de disociere, frecventa dificultate a analizei interioare a grupului (de exemplu în "a băga de
Locuțiune () [Corola-website/Science/309901_a_311230]
-
componente. În unele locuțiuni supraviețuiesc cuvinte arhaice care nu mai sunt folosite în limba actuală sau există cuvinte din graiuri neacceptate de standardul limbii în afara locuțiunilor, de exemplu adverbul "buzna" în locuțiunea verbală "a da buzna" sau substantivul "zadar" în locuțiunea adverbială "în zadar". Caracteristicile gramaticale ale locuțiunii sunt ordinea de obicei fixă a componentelor, posibilitățile reduse de disociere, frecventa dificultate a analizei interioare a grupului (de exemplu în "a băga de seamă, a ține minte, pe de rost") și prezența
Locuțiune () [Corola-website/Science/309901_a_311230]
-
care nu mai sunt folosite în limba actuală sau există cuvinte din graiuri neacceptate de standardul limbii în afara locuțiunilor, de exemplu adverbul "buzna" în locuțiunea verbală "a da buzna" sau substantivul "zadar" în locuțiunea adverbială "în zadar". Caracteristicile gramaticale ale locuțiunii sunt ordinea de obicei fixă a componentelor, posibilitățile reduse de disociere, frecventa dificultate a analizei interioare a grupului (de exemplu în "a băga de seamă, a ține minte, pe de rost") și prezența unor forme flexionare neacceptate de standard în afara
Locuțiune () [Corola-website/Science/309901_a_311230]
-
sunt ordinea de obicei fixă a componentelor, posibilitățile reduse de disociere, frecventa dificultate a analizei interioare a grupului (de exemplu în "a băga de seamă, a ține minte, pe de rost") și prezența unor forme flexionare neacceptate de standard în afara locuțiunilor: "a băga în sperieți, "de-a prinselea, "pe de lături". Există uneori paralelisme de structură între locuțiuni corespunzătoare unor părți de vorbire diferite. Exemple: Uneori asemenea paralelisme se creează prin derivare: "a aduce aminte" > "aducere aminte", "a băga de seamă
Locuțiune () [Corola-website/Science/309901_a_311230]
-
grupului (de exemplu în "a băga de seamă, a ține minte, pe de rost") și prezența unor forme flexionare neacceptate de standard în afara locuțiunilor: "a băga în sperieți, "de-a prinselea, "pe de lături". Există uneori paralelisme de structură între locuțiuni corespunzătoare unor părți de vorbire diferite. Exemple: Uneori asemenea paralelisme se creează prin derivare: "a aduce aminte" > "aducere aminte", "a băga de seamă" > "băgare de seamă" > "băgător de seamă".
Locuțiune () [Corola-website/Science/309901_a_311230]
-
amforă." Discursul liric se constituie în jurul a doi poli („eu" și „tu") care îi reprezintă pe cei doi tineri aflați într-o benefică stare de grație decurgând din iubire. Împreuna, ei alcătuiesc unitatea, acel Unul după care tânjeste poetul. Prima locuțiune adverbială a textului („Pe urmă") fixează clipa de excepție când începe un nou timp; această clipă poate fi ziua Creației, nașterea Evei mitice din coasta lui Adam, sau oricare altă secvență a timpului etern. În aceste condiții, cei doi pot
Poveste sentimentală (poezie) () [Corola-website/Science/309908_a_311237]
-
aici și sintagme ("Doamne sfinte și părinte"), și chiar propoziții ("Acu-i acu!"). Pentru Avram 1997 cuvintele de acest fel sunt doar alte părți de vorbire folosite exclamativ, însă sintagme și propoziții ca "pe naiba" sau "Doamne ferește" sunt pentru ea locuțiuni interjecționale. În gramatici ale limbii maghiare nu apar astfel de entități ca interjecții. Interjecțiile sunt la origine reacții sonore involuntare, instinctive, nearticulate, la factori externi cu influență asupra fizicului sau psihicului vorbitorului, ori maniferstări cauzate de factori fizici sau psihici
Interjecție () [Corola-website/Science/309903_a_311232]
-
în relief o notă a regentului, sunt simțite ca un adaos la comunicare și apar izolate de restul cuvintelor prin pauze. În propoziție atributul și complementul se află în raport de subordonare: atributul față de un regent de tip substantiv sau locuțiune substantivală iar complementul față de un regent verb, adverb sau adjectiv. În frază, propoziția subordonată depinde gramatical de altă propoziție îndeplinind - în formă de propoziție - funcțiunea unei părți de propoziție a regentei (subiect, nume predicativ, atribut, complement). Corespondentul subiectului și al
Raport de subordonare () [Corola-website/Science/309927_a_311256]
-
S-a supărat 1/ (pentru că) nu l-ai așteptat.2/ n argumentativa: Dacă) n-ai învățat,1/ cum o să promovezi.2/ ÎNTREBĂRI: - din ce cauză?, din ce pricina? TERMENI REGENȚI: - verb : N-a venit 1/ (pentru că) a fost reținut.2/ - locuțiune verbală: N-a băgat de seamă nimic 1/ (că) a fost neatent. 2 / - interjecție: Geamul tronc 1/ (din cauza că) s-a făcut curent. 2/ - adjectiv: Este gârbova 1/ (din cauza că) este bătrână .2/ - locuțiune adjectivala: Este din topor, 1/(din cauza
Propoziție circumstanțială de cauză () [Corola-website/Science/309929_a_311258]
-
1/ (pentru că) a fost reținut.2/ - locuțiune verbală: N-a băgat de seamă nimic 1/ (că) a fost neatent. 2 / - interjecție: Geamul tronc 1/ (din cauza că) s-a făcut curent. 2/ - adjectiv: Este gârbova 1/ (din cauza că) este bătrână .2/ - locuțiune adjectivala: Este din topor, 1/(din cauza că) nu-i educat. 2/ ELEMENTE DE RELATIE: a. conjuncții subordonatoare: deoarece, fiindcă, întrucât, căci, dacă, de, ca. Nu stie 1/ (fiindcă) n-a învățat. 2/ Lipsește 1/ (că) e bolnav.2/ b. locuțiuni
Propoziție circumstanțială de cauză () [Corola-website/Science/309929_a_311258]
-
locuțiune adjectivala: Este din topor, 1/(din cauza că) nu-i educat. 2/ ELEMENTE DE RELATIE: a. conjuncții subordonatoare: deoarece, fiindcă, întrucât, căci, dacă, de, ca. Nu stie 1/ (fiindcă) n-a învățat. 2/ Lipsește 1/ (că) e bolnav.2/ b. locuțiuni conjuncționale subordonatoare: din cauza că, din pricina că, din moment ce, de vreme ce, o dată ce, de bine ca, pentru ca, câtă vreme etc. N-a venit la mine 1/ (din cauza că) a fost plecat în oraș.2/ (De vreme ce) nu înveți, 1/ nu știi.2/ c. adverbe relative
Propoziție circumstanțială de cauză () [Corola-website/Science/309929_a_311258]
-
puteti rătăci. 2/ (Când) nu studiază, 1/ cum o să știe? 2/ d. pronume relative precedate de prepoziții: ce, cât : Nu refuz oferta 1/ ( de ce) crezi tu. 2/ Nu-și revine 1/ (de căte) a suferit. 2/ ELEMENTE CORELATIVE: adverbele și locuțiunile adverbiale: apoi, atunci, pentru aceea, de aia, de aceasta. Conjuncțiile menționate, în afară ultimelor trei, sunt specifice. Specifice sunt și locuțiunile conjuncționale menționate, cu excepția ultimelor trei. TOPICA: - postpusa: Vin,1/ (că) vreau. 2/ (cele introduse prin că și căci) - antepusa
Propoziție circumstanțială de cauză () [Corola-website/Science/309929_a_311258]
-
oferta 1/ ( de ce) crezi tu. 2/ Nu-și revine 1/ (de căte) a suferit. 2/ ELEMENTE CORELATIVE: adverbele și locuțiunile adverbiale: apoi, atunci, pentru aceea, de aia, de aceasta. Conjuncțiile menționate, în afară ultimelor trei, sunt specifice. Specifice sunt și locuțiunile conjuncționale menționate, cu excepția ultimelor trei. TOPICA: - postpusa: Vin,1/ (că) vreau. 2/ (cele introduse prin că și căci) - antepusa: (Cum) n-ai învățat, 1/ n-ai știut. 2/ (cele introduse prin cum) - intercalata: De aceea, 1/ (că) -i bolnav , 2
Propoziție circumstanțială de cauză () [Corola-website/Science/309929_a_311258]
-
sursă de căldură"). Propoziția pozitivă nu are nevoie să se distingă prin vreo marcă specifică, dar există asemenea mărci, mai ales în propoziții neanalizabile, monomembre sau fragmentare (vezi mai jos secțiunea După structură), frecvente în dialoguri. Astfel sunt cuvintele și locuțiunile "da, ba da, exact, firește, întocmai, negreșit, de bună seamă, fără îndoială, categoric, absolut, corect" etc. Propoziția negativă se distinge prin negarea predicatului, în limba română cel mai adesea cu cuvântul negativ "nu", acesta având varianta fonetică "n-" înaintea unui
Propoziție gramaticală () [Corola-website/Science/309934_a_311263]
-
predicatului, în limba română cel mai adesea cu cuvântul negativ "nu", acesta având varianta fonetică "n-" înaintea unui cuvânt cu inițială vocalică. "Nu" este o negație suficientă, adică nu mai este nevoie de alt cuvânt pentru a realiza propoziția negativă. Locuțiunea conjuncțională "fără să" este o pseudonegație suficientă. Folosibile facultativ în aceeași propoziție cu o negație sau o pseudonegație suficientă, mai sunt și cuvinte negative auxiliare, dar insuficiente singure. Acestea sunt pronumele negative ("nimeni, nimic, niciunul, niciuna"), adjectivul pronominal negativ ("niciun
Propoziție gramaticală () [Corola-website/Science/309934_a_311263]
-
prin linii de pauză, virgule sau paranteze. Două propoziții coordonate au același statut una față de cealaltă, adică amândouă sunt sau principale sau subordonate față de altă propoziție sau alte propoziții. Coordonarea se exprimă prin joncțiune cu ajutorul unui cuvânt sau al unei locuțiuni, care este cel mai frecvent o conjuncție, respectiv o locuțiune conjuncțională, ori prin juxtapunere, adică nemijlocit, fără un asemenea cuvânt sau locuțiune. În scris, aceasta este marcată prin virgulă. În ambele cazuri intervine și intonația. De obicei propozițiile coordonate între
Propoziție gramaticală () [Corola-website/Science/309934_a_311263]
-
au același statut una față de cealaltă, adică amândouă sunt sau principale sau subordonate față de altă propoziție sau alte propoziții. Coordonarea se exprimă prin joncțiune cu ajutorul unui cuvânt sau al unei locuțiuni, care este cel mai frecvent o conjuncție, respectiv o locuțiune conjuncțională, ori prin juxtapunere, adică nemijlocit, fără un asemenea cuvânt sau locuțiune. În scris, aceasta este marcată prin virgulă. În ambele cazuri intervine și intonația. De obicei propozițiile coordonate între ele fac parte din aceeași frază, dar coordonarea poate fi
Propoziție gramaticală () [Corola-website/Science/309934_a_311263]
-
subordonate față de altă propoziție sau alte propoziții. Coordonarea se exprimă prin joncțiune cu ajutorul unui cuvânt sau al unei locuțiuni, care este cel mai frecvent o conjuncție, respectiv o locuțiune conjuncțională, ori prin juxtapunere, adică nemijlocit, fără un asemenea cuvânt sau locuțiune. În scris, aceasta este marcată prin virgulă. În ambele cazuri intervine și intonația. De obicei propozițiile coordonate între ele fac parte din aceeași frază, dar coordonarea poate fi și contextuală: "De la terminarea școlii au trecut mulți ani [...] ocaziile de întâlnire
Propoziție gramaticală () [Corola-website/Science/309934_a_311263]
-
Pentru evitarea lor, unii vorbitori ajung să facă greșeli gramaticale propriu-zise (cacologii), de exemplu prin introducerea între cele două cuvinte implicate a cuvântului "virgulă" (care de altfel mai mult atrage atenția asupra cacofoniei) sau prin folosirea în locul cuvîntului "ca" a locuțiunii "ca și", chiar și atunci când sensul acesteia nu se potrivește în propoziție. O serie de cacofonii din această categorie nu pot fi însă evitate ușor, pentru că apar în expresii fixe sau în nume de persoane: B"iserica Catolică", "Epoca Capitalistă
Cacofonie () [Corola-website/Science/305949_a_307278]
-
de autoritățile lingvistice, prin programele și manualele de limba și literatura română, care le recomandă elevilor să evite sonoritățile cacofonice în exprimarea îngrijită. Pînă în secolul al XIX-lea însă scriitorii nu simțeau nevoia să evite cacofoniile. Sugestivă este folosirea locuțiunii "ca cum", care apărea frecvent la autori precum Dimitrie Cantemir, Ion Neculce, Nicolae Bălcescu, Titu Maiorescu etc., dar care în prezent a ajuns să fie complet înlocuită de "ca și cum" în limba standard, probabil din dorința de a evita cacofonia. În
Cacofonie () [Corola-website/Science/305949_a_307278]
-
întotdeauna posibilă evitarea cacofoniei. Efortul disproporționat al unor vorbitori duce adesea la exprimări cu defecte încă și mai mari decît simplul caracter inestetic al cacofoniei. De exemplu, prepoziția "ca" folosită cu sensul „în calitate de” este înlocuită de astfel de vorbitori cu locuțiunea "ca și": "ca și compozitor", "ca și comunitate" etc. Totuși, locuțiunea "ca și" are alt sens, și anume comparativ, deci înlocuirea este o greșeală propriu-zisă, o cacologie. Mai mult, astfel de înlocuiri au început să se răspîndească și în cazuri
Cacofonie () [Corola-website/Science/305949_a_307278]
-
la exprimări cu defecte încă și mai mari decît simplul caracter inestetic al cacofoniei. De exemplu, prepoziția "ca" folosită cu sensul „în calitate de” este înlocuită de astfel de vorbitori cu locuțiunea "ca și": "ca și compozitor", "ca și comunitate" etc. Totuși, locuțiunea "ca și" are alt sens, și anume comparativ, deci înlocuirea este o greșeală propriu-zisă, o cacologie. Mai mult, astfel de înlocuiri au început să se răspîndească și în cazuri unde evitarea cacofoniei nu mai este o justificare: "ca și mod
Cacofonie () [Corola-website/Science/305949_a_307278]
-
cântec (în înțelesul unei compoziții de muzică de consum) într-un context izolat de albumul discografic de care aparține (un single poate să-și facă apariția după sau chiar înainte de lansarea albumului). Pentru accentuarea relaționării cu albumul, se poate folosi locuțiunea extras pe single (de exemplu, „al treilea [cântec] extras pe single de pe acest album”). Adaptarea unui cântec pentru condiția de single presupune, înainte de toate, o limitare temporală de aproximativ trei minute (vezi un alt caz similar - versiune de radio). În
Single () [Corola-website/Science/314506_a_315835]
-
condiții nu mai sunt de actualitate de la extinderea comerțului electronic în materie de muzică. Începând cu anii 1980, promovarea de cântece în formatul single a început să fie acompaniată de videoclipuri. În limba română, declinarea substantivului „single” se face prin locuțiunea „disc single” (operație favorizată de sinonimia aproape totală ce rezultă din cele explicate mai sus), astfel: discului single, discuri single, discurilor single ș.a.m.d. Condițiile de existență a discului single erau satisfăcute încă din ultimul deceniu al secolului al
Single () [Corola-website/Science/314506_a_315835]
-
auxiliarului); forma activă, pasivă și reflexivă; verbele modale (dovere, potere, �� volere); verbele impersonale; verbe defective; ● Adverbul: formarea adverbelor din adjective cu sufixul "-mente"; adverbele de loc și de timp; adverbe de îndoială; adverbe de mod; adverbe interogative; adverbe de evaluare; locuțiuni adverbiale; particulele adverbiale ci, vi, ne; gradele adverbului; poziția adverbului; Conjuncția: conjuncțiile coordonatoare; conjuncția subordonatoare; locuțiuni conjuncționale; ● Prepoziția: folosirea prepozițiilor; prepoziții articulate; locuțiuni prepoziționale; ● Interjecția: interjecții proprii (care exprimă uimirea, bucuria, amenințarea, îndemnul, regretul, indignarea): ah, eh, ih, oh, ahi
ANEXE din 29 august 2014 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.430/2014 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat naţional - 2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]