8,688 matches
-
cu valoarea 4 (0,25 și 4 sunt la aceeași distanță față de 1). * Variabilele sunt independente, dacă și numai dacă acest raport de șanse = 1. Coficientul logit reprezintă logaritm natural din raportul de șanse, respectiv log. folosit în cazul regresiei logistice (exp b). măsură simetrică si, spre deosebire de șansă, poate lua valori de la la 0 și de la 0 la +. Șanse de ordinul 2 caracterizează un tabel cu trei intrări, în acest caz șansele fiind condiționate de o a treia variabilă. Să luăm
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
continentali. Organizarea unei expediții peste mări obligă la o prealabilă gândire și calibrare a efortului, În funcție de condițiile de atingere a coastelor adverse, surse de bogății sau potențiale cliente, dar și de dispozițiile continentale a căror cunoaștere reprezintă un avantaj! Excelența logistică este strategică pentru planificarea În siguranță a unei duble transbordări: la Îmbarcare, pentru a părăsi insula sau arhipelagul, și la debarcarea pe continent, În condiții ce pot fi ostile. Este necesară cartografierea (culegerea de date), precum și asigurarea informațiilor necesare la
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
deschiderea show room-urilor. În Franța, Catherine Contant ne-a dat lămuri În privința ideogramelor, a semnificațiilor, a obiceiurilor și tradițiilor japoneze. În Japonia, am apelat În permanență la Meimi Yang, Yuki Watanabe și Fujiko Suda pentru nedumeririle noastre, iar ajutorul lor logistic a fost foarte prețios. Caligrafia ideogramelor din această carte i-o datorăm lui Michi Tada, cu care Hatsumi Tsuzuki ne-a pus În contat la Săo Paolo. Un gând plin de afecțiune pentru Sato-san de la Hitachi Naka Division, pentru Mika-san
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
celor care au absolvit ciclul anterior, cel secundar, a cărui promovare condiționează intrarea în ciclul superior. Dincolo de aceste restricții, analiza datelor internaționale arată că evoluția efectivelor de elevi este descrisă cel mai bine de două modele, cel exponențial și cel logistic (Cherkaoui, 1986). Modelul exponențial (figura 5) sugerează o creștere fără limită și faptul că rata de creștere de la un an la altul este constantă. Datele concrete indică faptul că aria de aplicabilitate a acestui model se limitează mai ales la
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
cererea de educație își creează propria sa dinamică. O ipoteză implicată de modelul exponențial și de eficiența sa explicativă în raport cu anumite fenomene educaționale este că evoluția sistemelor educative este un proces endogen autogenerator. Din punct de vedere matematic, formula creșterii logistice (figura 5) este mai complicată decât cea exponențială. Potrivit acestui model, denumit și al curbei S, după o primă fază de creștere lentă urmează o etapă în care efectivele școlare sporesc rapid, pentru ca în cea de-a treia fază numărul
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
a cifrelor de școlarizare - „revoluția școlară mondială” - și o preocupare primordială a guvernelor și organizațiilor internaționale pentru oferta educațională și pentru rezultatele școlare. • Evoluția numărului de persoane cuprinse în diferite trepte de învățământ poate fi reprezentată prin funcții exponențiale sau logistice. Acestea sunt specifice atât diferitelor niveluri de învățământ, cât și nivelului de dezvoltare al țărilor. • Sistemele contemporane de învățământ pot fi descrise prin gradul de centralizare decizională și prin structura carierelor școlare. Autorul consideră că sporul efectivelor din învățământul superior
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
putea infera că apartenența la acel grup constituie cauza neparticipării. Pentru a stabili relații statistice indicatoare ale cauzalității, este nevoie cel puțin de controlul simultan al variabilelor introduse în analiză, ceea ce se realizează prin procedura regresiei multiple sau a regresiei logistice. Autorul studiului la care facem referire a construit mai multe modele de regresie pe baza cărora a putut identifica anumiți factori ce duc la neparticipare sau abandon școlar: - factori legați de structura ocupațională sau de poziția de pe piața muncii a
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
care este originea încrederii mari de care se bucură învățământul românesc cu ajutorul datelor din mai 2003, deoarece în 2003 apare în chestionarul Barometrului de Opinie Publică întrebarea: „Câtă încredere aveți în învățământul românesc?”. Testul statistic va fi realizat prin regresie logistică, variabila dependentă - măsura încrederii în învățământul românesc - fiind dihotomizată, iar valoarea 1 fiind atribuită răspunsurilor „multă” și „foarte multă” încredere. Variabilele independente sunt cele precizate în ipotezele empirice, precum și altele care reies din analizele din paginile următoare. 4. Ce cred
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
2. încrederea în instituțiile ierarhizate, simbolice pentru statul național. Prima dimensiune explică mai ales atitudinea față de președinție, guvern, parlament, justiție, poliție, primărie, partide și sindicate, în timp ce a doua corelează cu atitudinea față de Biserică și armată 1. Voi folosi în modelul logistic scorurile celor doi factori. Tabelul 16. Model de regresie logistică a încrederii în învățământul românesc Nagelkerke R2 = 0,143 Sursa: Barometrul de Opinie Publică, mai 2003 Modelul logistic final reține ca efecte semnificative cei doi factori ai încrederii instituționale și
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
dimensiune explică mai ales atitudinea față de președinție, guvern, parlament, justiție, poliție, primărie, partide și sindicate, în timp ce a doua corelează cu atitudinea față de Biserică și armată 1. Voi folosi în modelul logistic scorurile celor doi factori. Tabelul 16. Model de regresie logistică a încrederii în învățământul românesc Nagelkerke R2 = 0,143 Sursa: Barometrul de Opinie Publică, mai 2003 Modelul logistic final reține ca efecte semnificative cei doi factori ai încrederii instituționale și deținerea unei diplome de studii superioare de către subiect. În timp ce scorurile
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
corelează cu atitudinea față de Biserică și armată 1. Voi folosi în modelul logistic scorurile celor doi factori. Tabelul 16. Model de regresie logistică a încrederii în învățământul românesc Nagelkerke R2 = 0,143 Sursa: Barometrul de Opinie Publică, mai 2003 Modelul logistic final reține ca efecte semnificative cei doi factori ai încrederii instituționale și deținerea unei diplome de studii superioare de către subiect. În timp ce scorurile încrederii în instituțiile guvernării democratice și cele ale încrederii în instituțiile ierarhizate ale comunității naționale determină în sens
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
băiat, 1 - urban), timpul petrecut de elev zilnic pentru pregătirea lecțiilor (ore) și timpul petrecut de părinți pentru supravegherea lecțiilor copilului (ore); - iminența examenelor este indicată de clasa în care se află elevul. Pentru testarea ipotezelor am modelat prin regresie logistică angajarea de către elevi a meditatorilor particulari. Tabelul 22. Model de regresie logistică a angajării de tutori particulari R2 (Nagelkerke) = 0,203 Modelul final a reținut doar trei factori care explică o cincime din varianța variabilei dependente. Rezultatele atestă impactul puternic
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
și timpul petrecut de părinți pentru supravegherea lecțiilor copilului (ore); - iminența examenelor este indicată de clasa în care se află elevul. Pentru testarea ipotezelor am modelat prin regresie logistică angajarea de către elevi a meditatorilor particulari. Tabelul 22. Model de regresie logistică a angajării de tutori particulari R2 (Nagelkerke) = 0,203 Modelul final a reținut doar trei factori care explică o cincime din varianța variabilei dependente. Rezultatele atestă impactul puternic al iminenței examenelor, al resurselor familiei și al performanțelor școlare ale elevului
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
privind managementul grupului. ICCO Electric Doru Acsinte - Manager executiv Aurelian Cristea - Manager vânzări Ovidiu Cloțea - Manager tehnic Laurian Pârvu - Manager producție ICCO Systems Cornel Dorofte - Administrator Adrian Vasu - Director Adrian Ileu - Director tehnic Daniel Dorofte - Director vânzări Niculae Dogaru - Director logistică și producție Claudiu Ghica - Director service ICCO Electronics Liliana Pândaru - Director executiv Lucian Chete - Director vânzări Adrian Coroi - Director vânzări IT Mihai Ciocoiu - Director tehnic Alexandru Vitalis - Director marketing ICCO Construct Lucian Bularca - Director executiv Doru Macarie - Coordonator tehnic ICCO
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
ICCO Termatec Lucian Bularca - Director executiv Silviu Colinghir - Director tehnic ICCO - EMT Nicolae Pândaru - Director executiv Marius Stepanescu - Director tehnic Mircea Nistor - Director service Sorin Sugeac - Director vânzări Mihaela Baciu - Logistică ICCO Medical Radu Ene - Director executiv Andreea Coman - Director logistică ICCO (Development) Ionuț Agheană - Director dezvoltare Mirela Rădulescu - Director marketing Sursă: ICCO Figura III.6 Componenta ICCO Systems prezintă câteva particularități structurale suplimentare față de celelalte firme ale grupului, însă acestea se înscriu în limitele normalului. Ca o notă generală, se
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
IV.8 sunt prezentați managerii executivi ai Coca-Cola HBC România, punctându-se și câteva trepte profesionale interne pe care le-au parcurs. Tabelul IV.8 Sursă: Coca-Cola HBC România Structura națională prezintă la primul nivel ierarhic următoarele compartimente funcționale: comercial, logistică, resurse umane, operații, finanțe și „afaceri externe” (relații publice și comunicare), cu responsabilități de profil adaptate obiectivelor și misiunii organizației. Departamentul comercial este considerat o verigă-cheie în lanțul valorii firmei. El dirijează „vânzările”, „marketingul” și „distribuția”. „Vânzările” reprezintă elementul de
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
comentatori ca fiind similare propozițiilor matematice cu justificarea că locul supracelest este prin definiție aspațial. Ceea ce rămâne în genere acceptat este faptul că o dată cu Parmenide, Sofistul, Politicul și Timaios se constată o atenuare a teoriei Ideilor în sensul unei orientări logistice. Această tendință de interpretare a filosofiei lui Platon din direcție logicistă se leagă în opinia noastră de apetențele tradiției spirituale occidentale care leagă strâns raționalul cu valoricul. Imaginea și mitul joacă aici un rol secund. Și cea mai elocventă dovadă
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
dintre cele două abordări constă în designul de cercetare întrebuințat. În timp ce psihometriștii folosesc designul corelațional și cauzal-comparativ, adepții investigației experimentale utilizează designul experimental și cvasiexperimental. De aceea, paralela celor două abordări vizează inconvenientele designurilor nonexperimentale și costurile suplimentare financiare și logistice impuse de utilizarea designurilor experimentale. O altă diferență semnificativă dintre metodele psihometrice și cele experimentale are în vedere tendința experimentaliștilor de a manipula în cadrul experimentelor aspectele cognitive, rezolvarea unor probleme și, într-un grad mai redus, aspectele produselor creativității, în timp ce
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
istoriometrică a unor instrumente asemănătoare prin accentul pus pe datele colectate despre activitățile și comportamentul recent, spre deosebire de realizările istorice care le aparțin unor indivizi eminenți și/sau cu performanțe remarcabile. Administrarea scalelor de evaluare este irealizabilă din punct de vedere logistic, ca, de exemplu, în situația copiilor de vârste mici sau a programelor școlare de monitorizare a copiilor supradotați. Pentru a răspunde acestor nevoi, au fost concepute diverse instrumente ce le permit părinților, educatorilor, celorlalți adulți, inclusiv colegilor de clasă să
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ea este capabilă să-l joace în difuzarea unei inovații, fie ea de ordin material sau de ordin sociocultural. Se știe că fenomenul de difuzare a inovațiilor este un proces colectiv de tip „epistemologic”, fiind reprezentat grafic printr-o curbă logistică în formă de S (Mendras și Forsé, 1983, cap. 3). De altfel, aspectul acestei curbe este acela care ne permite să concluzionăm că fenomenul este colectiv și că nu se reduce la o succesiune de decizii individuale fără influența contextului
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
succesiune de decizii individuale fără influența contextului social. Dacă ar fi așa, curba s-ar reduce la o dreaptă cu înclinația variabilă; nici un mecanism de influențare difuză a mediului n-ar suscita curburi care să transforme dreapta într-o curbă logistică. Procesul de difuzare reprezentat de curbă aduce în scenă categorii de actori cu caracteristici diferite (vezi schema 1). Fg63 -p84 Frecvențe cumulate Timp t1 t2 t3 t4 Schema 1. Procesul de difuzare a unei inovații (Henri Mendras și Michel Forsé
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
primul rând, cum selectăm ONG-urile care vor fi invitate, ce criterii vom stabili. Dacă invităm toate organizațiile reprezentative în domeniul respectiv, ar putea fi problematic să găsim un spațiu destul de mare pentru organizarea dezbaterii. Dacă rezolvăm toate aceste probleme logistice, trebuie să colectăm propunerile și comentariile asupra proiectului respectiv, să fie dezbătute apoi într-un cadru adecvat de un grup de experți în domeniu, iar, în final, concluziile grupului de experți să fie prezentate decidenților politici care să hotărască cum
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
ANCOVA, MANOVA, MANCOVA, t, z) 27,8% 13,8% Regresii liniare (simple, multiple, ierarhică, interacțiune) 30,7% 42,4% Corelații (toți coeficienții de corelație parametrici) 6,1% 1,8% Meta-analiza 1,4% 0,6% Tehnici liniare pentru criterii categoriale (regresia logistică, analiza log-liniară) 3,6% 6,9% Tehnici neparametrice și statistici exclusiv descriptive (ex. tabele de contingență) 15,5% 11,1% Analiza factorială / cluster / a discriminantului, scalarea multidimensională 8,3% 5,1% Ecuații structurale (LISREL, analize de cale) 3,6% 8
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
că aceasta stimulează practica religioasă. Am mai testat, de asemenea, efectul credinței religioase, verificând ipoteza că dincolo, de conformism, la nivelul normelor comunității, practica religioasă reprezintă expresia unor valori internalizate, a unei credințe de tip religios. Rezultatele analizei de regresie logistică prezentate în REF Ref126761520 \h \* MERGEFORMAT Tabelul 1 susțin ipoteza impactului credinței asupra comportamentului religios. Practic, în toate cele trei modele prezentate, care conțin analize pentru trei seturi de date din momente diferite de timp (1993, 1999 și 2005), valorile
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
educați, cu venituri mai mari, cu un grad mai ridicat de bunăstare, cu mai multe relații, studenți sau cu status ocupațional superior, cu un nivel de modernitate personală mai mare (cunoașterea unor limbi străine, utilizarea unui PC). Analizele multivariate (regresie logistică; varianță explicată 15%) întăresc mare parte a acestor concluzii. Astfel, șansele de a participa cresc dacă respondentul este bărbat, educat, cu relații și venit peste medie, cunoscător de limbi străine. Introducerea în analiză a unor variabile legate de valori și
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]