2,048 matches
-
proprietății a slobozi jăluitorilor o asemine voie cu nepăgubirea sa, fiindu aceasta și pentru folosul obștesc și de urmări să raportuiască pentru care și de a dreptul de aici s-au scris cele de cuviință Sfintei Epsicopii. Iscălit Alecu Ghica logofăt cercetat Ocârmuitorul mesei No 12895 1835 avg. 13 D.J.A.N.V., Colectia de Documente “Foi Volante”, nr. 339/1835, hârtie, copie. 1835 august 22, (Hușiă. - Isprăvnicia ținutului Fălciu comunică Episcopului Hușilor că Departamentul Treburilor din Lăuntru ia comunicat despre jalba
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
La 19 martie 1689 domnul Constantin Cantemir (15/25-iunie 1685-16/26 martie 1693) Întărește stăpânirea mănăstirii Galata din Deal asupra moșiei Frenciugi (Frenciuci), ținutul Vaslui, până când Îi va da Ștefan postelnicul altă moșie , căci s-au pârât cu egumenul Ion logofătul și Ștefan postelnicul, fiii răposatului Apostolache spătarul, care a dat mănăstirii moșia Căpotești, unde a și fost Îngropat, dar care s-a dovedit apoi că a fost a altor oameni, iar acum Ștefan postelnicul cere să i se dea moșia
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
fratele săi cu 200 de galbeni, pe care a refuzat să-i restituie, Ecaterinei, decedată curând după căsătorie. Este prezentată o diată (izvod de zestre), fără veleat și lună, Încredințată de mitropolitul Iacov și Antonie, episcopul Romanului. . Lupul Balș, vel logofăt, expune la 27 februarie 1814 motivele, după pravilă, de nesemnare a anaforalei În procesul dintre căminarul Iordache Râșcanu și Maria Holban . Vel logofătul D. Sturza face cunoscut la 14 mai 1816 căminarului Iordachi Râșcanu porunca domnului pentru ziua de 21
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
de zestre), fără veleat și lună, Încredințată de mitropolitul Iacov și Antonie, episcopul Romanului. . Lupul Balș, vel logofăt, expune la 27 februarie 1814 motivele, după pravilă, de nesemnare a anaforalei În procesul dintre căminarul Iordache Râșcanu și Maria Holban . Vel logofătul D. Sturza face cunoscut la 14 mai 1816 căminarului Iordachi Râșcanu porunca domnului pentru ziua de 21 mai, pentru vinderea moșiei Frenciugi . La 28 iunie 1814 s-a decis ca stolniceasa Maria Holban , iar căminarul Iordache Râșcanu să-și Întregească
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
La 28 iunie 1814 s-a decis ca stolniceasa Maria Holban , iar căminarul Iordache Râșcanu să-și Întregească moșia Drăgușănii până la . Protestele lui Iordache Râșcanu față de vânzarea făcută de Maria Holban s-au dovedit zadarnice, moșia Frenciugi fiind cumpărată de logofătul Costache Conachi, vărul vornicului Șerban Negel, pe care . Matei Negel, fiul lui Vasile Costachi Negel, a dat În 1793 moșia Drăgușeni Aniței, jupâneasa postelnicului Costandin Lambrino, a cărui fiică, Paraschiva, s-a căsătorit cu Iordache Râșcanu . În anul 1820 Iordache
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Drăgușeni Aniței, jupâneasa postelnicului Costandin Lambrino, a cărui fiică, Paraschiva, s-a căsătorit cu Iordache Râșcanu . În anul 1820 Iordache Râșcanu Înaintează o jalbă domnului Mihai Șuțu (12 iunie 1819-29 martie 1821) , considerând vânzarea silnică și nelegiuită, Însă datorită cererii logofătului Costache Conachi jăluitorul a . În aprilie 1821 boierii divanului cer isprăvniciei Vasluiului stoparea risipirii satelor din ținut, datorată tulburărilor provocate de intrarea eteriștilor În Moldova, precum și adoptarea de măsuri pentru efectuarea lucrărilor agricole specifice anotimpului . În timpul domnului Scarlat Callimachi (12
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Mihail Sturza dă prin schimb postelnicului Costache Burghelea moșia Frenciugi, , preluând și litigiile cu vecinii (Căzănești, Drăgușeni și Șendreni) . Postelnicul Costachi Burghelea se judeca În anul 1838 cu spătarul Iordache Ganea În fața Divanului Domnesc. Însărcinat cu Întocmirea unei noi hotarnice, logofătul Coastachi Conachi nu s-a prezentat la starea locului. Documentele au fost din nou cercetate la 25 mai 1838. Comisul Burghelea . O nouă În această pricină este Încheiată la 15 iunie 1843 prin intermediul căminarului Ioan Gherghel și spătarul Grigore Cuza
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
a Ecaterinei Mavrocordat Vodă, Împreună având o fiică Catrina, măritată cu Ștefan Feștilă, și a doua oară a fost căsătorit cu Maria, fiica lui C. Nastasă vist. de casa vornicului Roset, Împreună o au pe Ruxanda-Casandra. Alexandru T. Râșcanul, treti logofăt, este pomenit În sama Moldovei din 1763 la scăderile sfertului de iunie cu doi liuzi. Clucerul Alexandru Râșcanu și soția sa primesc o casă În Bârlad, amintită de un zapis din 20 octombrie 1768. Lupul Balș vel logofăt arată În
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Râșcanul, treti logofăt, este pomenit În sama Moldovei din 1763 la scăderile sfertului de iunie cu doi liuzi. Clucerul Alexandru Râșcanu și soția sa primesc o casă În Bârlad, amintită de un zapis din 20 octombrie 1768. Lupul Balș vel logofăt arată În motivația din 27 februarie 1814 că Frenciugi. Casandra era nepoata Episcopului Ioanichie . Alexandru Râșcanu cunoștea limba greacă, dovadă fiind și nota scrisă pe spatele unui sinet al ginerelui său Andrei Holban din 14 august 1795. Alexandru Râșcanu avea
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
preoții bisericii este susținută ipoteza originii grecești a ctitorilor bisericii. La 20 martie 1768 Episcopul Ioanichie dă danie moșia Frenciugi și a treia parte din jumătate de sat din Căzănești clucerului Alexandru Râșcanu și soției sale Casandra . În motivația vel logofătului Lupul Balș din 27 februarie 1814 se arată motivele nesemnării anaforalei În procesul căminarului Iordachi Râșcanu cu sora sa Maria Holban. . Alexandru Rășcanul este atestat la 4 iulie 1772 ca biv vel clucer În zapisul paharnicului Ioniță Cuza, cumnatul său
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
la Tatomirești (97 de lei). Căminarul Gheorghe Rășcanu Înaintează la 23 septembrie 1813 domnului Scarlat Callimachi (octombrie-12 august 1806; 24 iulie 1807-1 iunie 1810; 27 august 1812-20 iunie 1819) o jalbă În limba greacă, Împotriva stolnicesei Maria Holban, sora sa . Logofătul Țării de Jos a fost Însărcinat la 3 iunie 1819 de către Scarlat A. Callimachi (12 august-octombrie 1806; 27 august 1812-20 iunie 1819) pentru cercetarea pricinii ridicate de căminarul Gheorghe Râșcanu În vederea statornicirii hotarelor „În veci” a moșiilor Drăgușanii, Căzăneștii și
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
p. 140, nr. 565. 3. 1689 (7197) martie 19, Iași . - Constantin Cantemir Voievod Întărește stăpânirea mănăstirii Galata din Deal asupra moșiei Frenciugi (Frenciuci), ținutul Vaslui, până când Îi va da Ștefan postelnicul altă moșie , căci s-au pârât cu egumenul Ion logofătul și Ștefan postelnicul, fiii răposatului Apostolache spătarul, care a dat mănăstirii moșia Căpotești, unde a și fost Îngropat, dar care s-a dovedit apoi că a fost a altor oameni, iar acum Ștefan postelnicul cere să i se dea moșia
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
a tot săborul de la sv(â)nta mănăstire de la Gălata den déal, ca s(ă) fie volnici cu carte(a) domnii meli, a ține și a opri satul Frenciucii, de la ținutul Vasluiului, cu tot locul, cu tot vinitul, despre Ion logofătul și despre Ștefan postelnic(ul), ficiorii răpăosatului Apostolac(h)i spătariul, pentru căci au fostu dat danie sv(i)ntei măn(ă)stiri Postolac(h)i satul Căpoteștii, iar(ă)și de la Vasluiu, pentru căci s-au Îngropat acolo și
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
lui Vasilache Costache, biv vel stolnic, dinspre Giurgești, Șăndreni și alte moșii În urma pretenției ridicate de Ion Mătăsariul și fratele său Sandul, care se fac moșeni În Giurgești și intră și În moșia Drăgușeni de dijmuiesc, afară de Frenciuci a amrelui logofăt, până ce acesta va trimite vechil cu scrisori. </citation>. Scriem domnie me(a) la credincios bo(i)eriul nostru dum(nealu)i Ștefan Rosăt biv vel pah(arnic), ispravnicul ținutului Vasluiului. Facem știre dum(i)tali că ni-au jăluit bo
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
sama cu bună dreptate, și precum veți afla și veț(i) cunoaște dreptate să Îndreptaț(i) hotarul Între Drăgușeni și Între Giurgești și de cătră alte moșii; numai unde s-or Înpreuna Drăgușenii cu Frănciucii, moșie dum(i)sale vel logofăt să nu hotărâț(i) până va trimite și dum(nealu)i vel log(o)făt vec(h)ilul dum(i)sale cu scrisorile dum(nealu)i, și atunce veți hotărî și despre Frănciuci, Iar de cătră alte moșii să le
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
vreo referire la "întrecerile socialiste" și la viața "nouă" a tineretului scumpei patrii a lui Roler. În acest context de respingere a oficialismelor de toată mâna, în numărul din noiembrie 1957 este inclus un eseu bătăios de critică literară iscălit "Logofătul Dracula", care vitupera avalanșa floricolă a versurilor din "Cuvântul nostru". Sub acest pseudonim va continua subsemnatul să colaboreze aici, până în anul următor. Într-unul din numere, neîmblânzitul Logofăt a scris pamfletul Cretinul uriaș,care viza paranoia de politruc bolșevic a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
din noiembrie 1957 este inclus un eseu bătăios de critică literară iscălit "Logofătul Dracula", care vitupera avalanșa floricolă a versurilor din "Cuvântul nostru". Sub acest pseudonim va continua subsemnatul să colaboreze aici, până în anul următor. Într-unul din numere, neîmblânzitul Logofăt a scris pamfletul Cretinul uriaș,care viza paranoia de politruc bolșevic a lui Mihai Beniuc. Cum se cunoaște, piticania, care nu era mai înaltă de o jumătate de cot, făcea o gălăgie infernală, țipând complexat "eu sunt însecol o necesitate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
intervenea în primă instanță vornicul, în a doua namestnicul, în a treia starostele. În certurile dintre boieri întreolaltă sau cu țăranii decidea întâi starostele, în linia a doua Voievodul, apoi Divanul. Starostele sau pârcălabul era locțiitorul domnitorului. El avea trei logofeți (scriitori sau secretari) și până la 8o de scriitori din oficiu. Poruncile le primea de la Divan, căruia avea să și raporteze. La dispoziția lui stau și 100 călăreți, comandați de un căpitan și 4 vice-căpitani. De la începutul secolului al 15lea și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Deși figură monumentală, nu voievodul stă în primul plan, ci pitorescul Manole Păr Negru (mare comis) cu fiii lui și alții ca aceștia: "Oamenii măriei sale". Vrafuri de materiale pregătitoare vorbesc despre marile ranguri boierești (comis, hatman, vornic, postelnic, vistiernic, stolnic, logofăt, spătar), dar și de câte vreun medelnicer, jitnicer, diac, clucer ori sluger. Naratorul știe numele boierilor de divan, ale portarilor de Suceava, ale mai marilor de la Orhei, Chilia și Cetatea-Albă ori de la Cetatea Neamț. Nu e uitat mitropolitul Teoctist; audiență
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
înaintea înfricoșatului județ pre arhiereul și de minuni făcătorul Nicolai și să aibă parte ca Iuda și ca procleatul Arie în veci... Anița logofeteasa, Solomon Bârlădeanu, Roșca visternicul. Jariște. Casele Prăjescului. Toderașcu nepotul Iorgăi. Drosoaia. Cârstina cluceroaia lui Statie. Gorovei, logofăt de visterie Iordache Spătarul. Iorga Stolnicul. Miron Bucioc, stolnic și jupâneasa sa Tudosca. Anghelina, nepoata lui Filip. Irina. Ileana. Ursu, fecioru lui Buhuz. Popa Matei. Avram Mezehănescu. Gavril Kirică. Toader Jora. Doamna Dafina a lui Istrati Vodă. Iani Hadâmbul. Condrea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
voievodul Ardealului, avea dorință de pace față de Vasilie-Vodă. Intermediar între membri era prințul litvan Radziwill, bărbatul Mariei, fata cea mai mare a Lupului. Ruxanda era destinată lui Sigismund Racoți, fiul voievodului ardelenesc. La moartea regelui Poloniei, Vasilie trimite pe marele logofăt Gheorghe Ștefan ca să-i dee vestea și ca să-l asigure de sprijin întru dobândirea coroanei polone; și-i făgăduește și pe Ruxanda, pentru Sigismund (Jicmont) fiul cel mai mic al lui Racoți. Și doamna mamă Racoți și nobilii unguri vedeau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și face ce i se poruncește. El e ca ogarul pe care-l duce vânătorul în silă și-l sloboade asupra vânatului. De făgăduit făgăduiește prietenie ș-acuma. Dar n-a înțeles niciodată să facă legământ scris." La 1648 sosi logofătul Ștefan Gheorghiță cu recomandații și daruri. Lupul scrie în taină lui Racoți, să-i trimeată pe Kemeni, căruia are să-i spuie lucruri importante, pe care nici logofătului nu i le-a putut încredința. "Du-te, a zis Racoți lui Kemeni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
acuma. Dar n-a înțeles niciodată să facă legământ scris." La 1648 sosi logofătul Ștefan Gheorghiță cu recomandații și daruri. Lupul scrie în taină lui Racoți, să-i trimeată pe Kemeni, căruia are să-i spuie lucruri importante, pe care nici logofătului nu i le-a putut încredința. "Du-te, a zis Racoți lui Kemeni, dar îmi pare rău că te duci, deoarece mă tem de omul acela viclean, neștiind de ce te cheamă. Multe a făcut Lupul-Vodă, care nu s-ar fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lui Jicmont cu Ruxanda fiica cea mai mică a lui Lupul dela prima nevastă, dela care avusese și pe Maria. Bătrânul șovăia. Principesa s-a hotărât mai curând. Kemeni duce daruri dela principesă și pune lucrurile la cale și cu logofătul Ștefan Gheorghiță. Lupul trimete la Poartă să aducă pe Ruxanda. Era ostatecă acolo, ca să aline bănuielile veșnice ale Turcilor, trezite la nunta Mariei cu Radziwill. Boala lui Racoți înrăutățindu-se, Kemeni primește veste să se întoarcă. Duce acasă dela Lupul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
tătari și cazaci, lui Timuș. Căsătoria cu Timuș s-a făcut la 17 August 1652. DIVANUL DOMNESC 1. Arhiepiscopul și mitropolitul Sucevii și al Moldovei, exarh al sfântului scaun din Constantinopol, al tuturor pustnicilor și mănăstirilor din munți. 2. Marele logofăt, cancelar. Iscălește hrisoavele, le traduce, pune pecețile. Judecățile pentru bunurile mobiliare boierești se fac la el. Ordonă hotarnicele. Toți curtenii sunt subt ascultarea lui. Poartă ca insignă un toiag verde placat cu os, vopsit în galben auriu. 3. Marele vornic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]