9,370 matches
-
la o echipă mare. Se poate spune că tot ce ține de rezultatele bune și foarte bune obținute în echipa locală de fotbal, prin anii 1960 până în 1965, și se datorează, ca organizator, antrenor și jucător (vezi subcapitolul „Sportul în Lunca - Filipeni, din prezenta lucrare). S-a căsătorit cu învățătoarea Viorica Boghiu, plecată prea timpuriu dintre noi, în 1995, în urma unei boli necruțătoare. Viorica (Boghiu) Vraciu a fost învățătoare cu har didactic, cu pregătire deosebit pedagogică și științifică, era iubită de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
având înclinații spre partea tehnic-aplicativă. Ilie Vraciu își mângâie bătrânețea cu un nepot de 17 bani, fiul lui Gabi, elev la liceu și, când îl vede, și îl vede des, se vede din nou tânăr, jucând fotbal pe terenul din Lunca. Ca unul care ține la satul lui, în momentul în care a auzit că se va scrie monografia comunei și a satului Lunca, a fost atât de prins de idee, încât mi-a oferit, generos, resursele de informare, imagine și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
când îl vede, și îl vede des, se vede din nou tânăr, jucând fotbal pe terenul din Lunca. Ca unul care ține la satul lui, în momentul în care a auzit că se va scrie monografia comunei și a satului Lunca, a fost atât de prins de idee, încât mi-a oferit, generos, resursele de informare, imagine și text, de care dispunea, a luat legătura cu alți interesați de această lucrare, a cules informații prețioase, care nu se găsescă în documente
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
între iunie 1861 și martie 1862. A avut ca zestre parte din moșia Filipeni (Dobreana), pe care o vinde lui Petru Sterian. A decedat în 1881, la vârsta de 44 de ani. Din alte relatări ale unor bătrâni din satul Lunca, moșia Dobreana a fost pierdută la cărți de locotenentul Botez. S-ar putea să fi pierdut numai o parte din moșia de aproape 1000 de hectare, care, mai târziu, a fost cumpărată de luncași. Cel care i-a dat pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
trăit în Filipeni știu, așa cum am arătat, despre Sofia Rosetti (Boteanu) și despre Vasilică Rosetti, iar despre Virginia (Vijinița)Rosetti Lambrino am aflat o istorie întreagă de la tatăl meu, de la oameni din sat, de la fostul ei vizitiu, Gheorghe Romedea, din Lunca, care, la 93 de ani, în 1973 (eram acasă la Slobozia) a trecut dealul de la Lunca și, așa cum a zis, a venit să-l vadă pe domn’ Cernat. De asemenea, cele mai directe informații, autentice și fără dubii, le am
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
despre Virginia (Vijinița)Rosetti Lambrino am aflat o istorie întreagă de la tatăl meu, de la oameni din sat, de la fostul ei vizitiu, Gheorghe Romedea, din Lunca, care, la 93 de ani, în 1973 (eram acasă la Slobozia) a trecut dealul de la Lunca și, așa cum a zis, a venit să-l vadă pe domn’ Cernat. De asemenea, cele mai directe informații, autentice și fără dubii, le am de la fiica Sofiei Rosetti (Boteanu), Catinca (Titina) Boteanu, care a trăit în Slobozia - Filipeni până în 1993
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Manolache, care, evident, a avut de suferit din această „înrobilare”. Cel mai greu a simțit împărțirea nedreaptă a moșiei părintești cucoana Sofița care avea mulți copii. Când a venit în Filipeni, nu avea unde sta, a stat cu chirie în Lunca, până și-a făcut casă (nu conac) ceva mai mare ca o casă țărănească, acoperită cu țiglă, care a rezistat până după evenimentele din 1989. A trăit modest, din veniturile mici aduse de cele 100 ha, lucrate după sistemul vechi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
conac) ceva mai mare ca o casă țărănească, acoperită cu țiglă, care a rezistat până după evenimentele din 1989. A trăit modest, din veniturile mici aduse de cele 100 ha, lucrate după sistemul vechi, cu țăranii din Slobozia și din Lunca. În 1949, când au fost expropriați foștii moșieri, și ridicați, după ce Sofia și fratele Vasilică au fost audiați la Bacău, li s-a fixat domiciliul în Slobozia, în casa țărănească, unde au și murit, fiind întreținuți și înmormântați de oamenii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Sofia spunea, spre hazul tuturor: „Laptele ăsta a lui Cernat e prea dulce”. Săraca, pierduse la vârsta ei, contactul cu realitatea dură și nemiloasă. N-au trăit mult, au murit unul după altul, și au fost înmormântați în cimitirul de la Lunca. Eu am ținut minte locul mormântului, lam arătat oamenilor în 1993, când a murit fiica, Titina Boteanu. Când, în 2003, împreună cu fratele meu, am pomenit la biserica din Lunca pe părinții noștri, mormântul familiei Rosetti - Boteanu nu mai era; oameni
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
murit unul după altul, și au fost înmormântați în cimitirul de la Lunca. Eu am ținut minte locul mormântului, lam arătat oamenilor în 1993, când a murit fiica, Titina Boteanu. Când, în 2003, împreună cu fratele meu, am pomenit la biserica din Lunca pe părinții noștri, mormântul familiei Rosetti - Boteanu nu mai era; oameni răi și făr suflet le-au împrășștiat rămășițele pământești și le-au ocupat locul de veci. „Vasile Rosetti (1864-1949), fiu al lui Dumitru Rosetti și al Eufrosinei Krupenski, a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1837-1849), iar fratele lui, Gheorghe, era un bun organizator și administrator, care mai avea o moșie, pe apa Jijiei, Rediu Aldei, nu departe de Iași, cum au ajuns în stăpânirea moșiei Dobreana, au părăsit Iașul și s-au stabilit în Lunca înainte de reforma agrară din 1864. În facă „curte” în stânga Dunavățului, unde acum sunt casele și gospodăriile familiilor Pușcuță, Boca, Știrbu - atunci era înafara vetrei de sat - plantează pomi, vie, organizează un parc, iar în Dobreana facă o moară de foc
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din cele două moșii, Rediu Aldei și Dobreana, aveau numerar în bănci (400.000 lei aur!) din afaceri bancare și comerciale, aveau spații de depozitare a mărfurilor la Galați și alte surse de venituri pe care nu le cunoaștem. Satul Lunca și toată comuna Filipeni îi pot fi recunoscători fraților Sterian, deoarece, spre deosebire de foarte mulți proprietari din Moldova și din toată țara care n-au întors nimică din munca țăranilor lucrători pe moșiile lor, aceșștia au știut să răsplătească comunitatea: au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fi recunoscători fraților Sterian, deoarece, spre deosebire de foarte mulți proprietari din Moldova și din toată țara care n-au întors nimică din munca țăranilor lucrători pe moșiile lor, aceșștia au știut să răsplătească comunitatea: au construit un local de școală în Lunca (vezi capitolul despre școala din Lunca), localul de primărie care este și astăzi, au sprijinit direct și indirect pe elevii silitori care au urmat școli secundare, contribuind la ridicarea intelectualității din lumea satului. La venirea fraților Sterian în Lunca, prin
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
foarte mulți proprietari din Moldova și din toată țara care n-au întors nimică din munca țăranilor lucrători pe moșiile lor, aceșștia au știut să răsplătească comunitatea: au construit un local de școală în Lunca (vezi capitolul despre școala din Lunca), localul de primărie care este și astăzi, au sprijinit direct și indirect pe elevii silitori care au urmat școli secundare, contribuind la ridicarea intelectualității din lumea satului. La venirea fraților Sterian în Lunca, prin 1862-1863, centrul administrativ era la Fruntești
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în Lunca (vezi capitolul despre școala din Lunca), localul de primărie care este și astăzi, au sprijinit direct și indirect pe elevii silitori care au urmat școli secundare, contribuind la ridicarea intelectualității din lumea satului. La venirea fraților Sterian în Lunca, prin 1862-1863, centrul administrativ era la Fruntești, dar dup reforma administrativă elaborată de I. Al. Cuza în 1865, ei au insistat ca centrul administrativ să fie la Lunca. Arhiva și inventarul au fost luate și folosite în noul centru administrativ
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
contribuind la ridicarea intelectualității din lumea satului. La venirea fraților Sterian în Lunca, prin 1862-1863, centrul administrativ era la Fruntești, dar dup reforma administrativă elaborată de I. Al. Cuza în 1865, ei au insistat ca centrul administrativ să fie la Lunca. Arhiva și inventarul au fost luate și folosite în noul centru administrativ, unde au mai funcționat primari din Fruntești și notari. Gheorghe Sterian moare la Viena, în 1891. A fost adus în țară și înmormântat în grădina curții, alături de fratele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au rămas unicului moștenitor, Jorj Sterian, care poate fi considerat un răsfățat al soartei. Jorj Sterian Nu-i știm cu precizie anul nașterii, 1860 sau puțin după această dată, nu știm nimică despre mama sa, știm că a copilărit la Lunca și că a avut ca mentor, educator și profesor, un om deosebit, străin de țară și de neam, Daniel Justet. Despre școala primară și liceul urmat de Jorj Sterian, ca instituții de stat, care eliberează un certificat nu sunt mărturii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
puteri. Cât timp a stat la Paris, n-au fost plătite la bancă nici ratele, nici dobânzile. Creditorii scot moșia, cu pădurea, casa, via, cu tot ce era inventar și tot ce era bun de vândut, în vânzare. Locuitorii din Lunca, constituiți în Obștea „Sfânta Treime”, împrumutându-se de la bănci, cumpără moșia Dobreana, care, în final, a costat 1212.000 lei pământul, pădurea, acareturile și conacul, Jorj Sterian ar fi spus: „îmi pare bine că moșia a ajuns în mâinile celor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1810-1900) Profesorul Daniel Justet, italian de origine, este legat de familia proprietarilor Sterian, atât prin faptul că a fost profesorul lui Jorj Sterian, cât și prin faptul că a sprijinit toate inițiativele lui Gheorghe Sterian privind ridicarea culturală a satului Lunca. Petru Sterian l-a adus ca profesor și îndrumător pentru fiul său Jorj de la Roman, unde Daniel Justet era profesor la un institut de fete. Era atunci în vârstă și suferind în urma unui accident de vânătoare. Era o adevărat enciclopedie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
eșarfă (cravată, legătură la gât) de mătase vișinie, de la casa Bismark, pe care o purta cu mândrie și distincție. Nu știm cum a ajuns Daniel Justet în România, cine și cum la-a adus, știm că s-a legat de Lunca, de Sterieni, cărora le-a fost profesor, îndrumător, sfătuitor și om de încredere cu care Jorj Sterian, când venea la moșie pentru câteva zile, de dou ori de an, stătea mai mult de vorbă cu profesorul, apoi cu administratorul grecă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
moșia. Când s-a îmbolnăvit Gheorghe Sterian a plecat la Viena, fiind însoțit de Daniel Justet, și tot el îi aduce corpul neînsuflețit în țară, pe linia Viena - Lenberg - Cernăuți - Burdujeni unde se intra în România. Ajutorul dat școlii din Lunca și elevilor ei de către Jorj Sterian s-a dat prin intermediul lui Daniel Justet, deși, credem că a fost și inițiatorul unor forme de ajutoare (cărți, caiete, rechizite, alimente). De asemenea, tot de la „Curte” primea învățătorul Gheorghe Postoi o parte din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
12 ha de grădină, vie, parc, din jurul „curții”. Plecat de zeci de ani în lume, nu s-a mai întors în țara sa și în locurile natale, s-a legat de oamenii și locurile de la noi și a murit în Lunca pe la anul 1900. Mormântul lui, ca și al fraților Sterian, trebuie să fie pe sub gospodăriile celor care au intrat în stăpânirea fostei curți și grădini. III. 3 Societatea „Aeroteh” comaseazș o parte din fosta moșie a Roseteștilor Dumitru Bănuț, Jr.
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fost înmormântată la biserica din cărămidă (La Mănăstire) din deal, nu departe de conacul lui Vasile Rosetti. Vasile Vasilaș știe că a fost biserică din lemn în satul Filipeni (Slobozia), prefăcută în zid. [Biserica de lemn a fost dată satului Lunca]. Slobozia - Filipeni a rămas fără biserică, deoarece boierul Ștefan sau Dumitru Rosetti a avut un vis interpretat de Sanda, țiganca, ca ceva de jale, spunând boierului că, dacă gătește biserica, va muri imediat. „Mănăstirea” n-a mai fost terminată și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
apoi pe Lizuca Boteanu și din 1925 pe Virgil Cernat. Școala din Slobozia a fost construită prin anii 1928-1930. Anii construcției școlii din Slobozia mi-au fost confirmați de bătrânul Aurel Chireacă (n.1922) din Slobozia, dar locuiește acum în Lunca, care mi-a spus (18.08.2009) că își amintește de începutul construcției școlii și își amintește de tatăl și de mama mea, Virgil și Eleonora Cernat (Ignătescu). Același lucru mi-a spus și un bătrân din Lunca. Virginia Lambrino
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
acum în Lunca, care mi-a spus (18.08.2009) că își amintește de începutul construcției școlii și își amintește de tatăl și de mama mea, Virgil și Eleonora Cernat (Ignătescu). Același lucru mi-a spus și un bătrân din Lunca. Virginia Lambrino a adus pentru lucru la moșie 28 de sârbi din Iugoslavia, spune Vasile Vasilaș, de fapt din Serbia, din care a rămas unul Miloș (Petru) care s-a căsătorit aici și a rămas la moșie ca paznic. După
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]