2,874 matches
-
vedea curând arzând ca un cărbune. Căciula creață de oaie i se lasase pe ochi. O apucai tot mereu mai la deal și acolo văzui, pe lângă focuri mari și aprinse-n lumina soarelui - focuri ce lingeau cu galbenele lor limbe lungi aerul cel senin și rece - șezând roată de jur împrejur cete de români, iar pe frigări lungi frigând berbeci și oi, chiuind, cântând, horind - într-o parte unii jucau pisând pământul pietros cu opinca cea ușoară, pe când unul șezând pe-
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
un foc mare, dar cam departat de celelalte... el îmi spuse cumcă pribunul era acolo, deși era cam bolnav. Mă dusei înspre focul acela, în care ardea cu fum mult trunchiul unui arbore putred și găunos; alături cu focul stătea lungit pe-un pătul de frunze uscate Ioan, cu picioarele goale-ntinse-nspre foc, cu sucmanul tras pe cap, astfel încît fața nu i se vedea. Lancea era-nfiptă-n pământ cu vârful de fier în jos. Îmi legai calul de lancea-nfiptă și, îngenunchind lângă
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Sasul {EminescuOpVII 215} râdea cu zgomot, deși mi se părea mie că râde silit. Dar putea să mi se pară numai, unde, precum știți, presupusesem, înșelat din depărtare, cumcă ar schimba vorbe c-un honved. Fiindcă eram toți obosiți, ne lungirăm care-ncotro prin moară; morariul drese ce mai drese prin saci și prin ferdele, stinse focul din o vatră de pietre si se lungi și el în catul de jos al morii, unde erau roțile. Toți începură a sforăi, cari
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
presupusesem, înșelat din depărtare, cumcă ar schimba vorbe c-un honved. Fiindcă eram toți obosiți, ne lungirăm care-ncotro prin moară; morariul drese ce mai drese prin saci și prin ferdele, stinse focul din o vatră de pietre si se lungi și el în catul de jos al morii, unde erau roțile. Toți începură a sforăi, cari de cari se întorceau cu zgomot și gemând pe sacii pe cari se culcase. Eu îmi așternusem țundra jos și dormeam cu Ioan, care
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
să uită pe fereastă, și stau astfel până ce nu-i scoate mâna vreunui romanțier indiscret, căci acești nefericiți sunt în genere mai interesanți pentru toți indiscreții decât cei ce se pierd în complexul flecărirei și a petrecerei. Alături cu căminul, lungindu-și picioarele în curmezișul oblonului, ședea un bătrân cu fața prietenoasă și senină. El era ras și rădăcinele albe ale bărbei îi pudruia fața. Părul alb de la tâmple și de la ceafă era pieptănat în sus, poate cu prea multă îngrijire
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
și îmbătător pe urmă. Era ca o roată, ca un mosor, ca un tirbușon, amețit și fără gânduri, iar când tocmai începuse să iasă deasupra pământului a auzit vuietul speriat al glolelor: tavaaaanul. Lovitura n-a fost prea puternică. Stătea lungit pe pământul umed și-i venea să râdă, apoi a intrat brusc în hohotul de râs al glolelor. Lanțurile au sărit deodată. Era din nou Zogru, încrezător în sine și gata să iasă din pivniță. Primul lui gând a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
o femeie retrasă, care zâmbea cu grijă și răspundea tot așa la întrebările amabile ale lumii: Ce să fac, stau aici pe scări ori cos o haină ori fac aia și aia. Niciodată nu mulțumea de întrebare și nici nu lungea vorba. Nălbica moștenise averea spătarului în urmă cu zece ani și nu făcuse nimic special de atunci. Stătea în casă și se bucura de toate cele din jur. Nu se măritase, nu părea să se gândească la măritiș. Stătuse la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
imaginea de nervi. Doru a zis numai atât, cu o voce stinsă: "Erau și-n zonă. Practic, le-ai făcut cadou un șlem". Eram amuțit de durere. A fost începutul sfârșitului ca să citez din clasici. N-am s-o mai lungesc. Ce rost are să răsucesc acum cuțitul în rană, amintindu-mi în amănunt dezastrul din acea noapte? Am furat-o urât de tot, iar toți ceilalți îmi scoteau pe nas punctele alea de expert, cu comentarii care mai de care mai
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
-i vină rându'. Bărbații mai o gazetă de sport, mai un Financiaru' sau un Capital, da' tipesele toate erau chitite pe Style and life. Înțelegi? Cam așa ceva trebuie să scoatem noi. Adică să o ia și alea de li se lungește brațele ca la urangutani dă plase, cân' vine de la piață, da' și alea care coboară în jos din gipan cu Vuittonu' dă braț. Alea din gipan să fie abonate, cum ar veni, iar la alilalte să li se scurgă ochii
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
el poate ajunge la trei salarii. Încet-încet, sistemul stimulentelor la Finanțe s-a extins la fel de nociv ca drepturile de autor în presă: șoferii, secretarele, experții, contabilii, șefii de birou, directorii, secretarii de stat și tot poporul din Finanțe și au lungit gâtul la borcanul cu stimulente. Cu toții au început să primească, pe criterii netransparente și arbitrare, stimulentul magic, la capătul căruia rezultă un sistem tot nefuncțional, ineficient și corupt. Oricine a interacționat cu vreun funcționar de la Fisc poate depune mărturie. Prin
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
și voi ce caută Lavinia șandru, Cozmin Gușă, Sergiu Andon, Ioan Ghișe, Ghiță Funar, Petre Roman, Aurelian Pavelescu, Adrian Năstase, șerban Nicolae sau Adrian Păunescu toată ziua bună ziua la televiziunea lui Vântu? Cam aceleași fantome plus altele mai sinistre își lungesc gâturile pe sticla lui Voiculescu. Au ajuns un fel de gumă de mestecat a televiziunilor care, de la atâta clefăit, nu mai au nici gust, nici miros. Starea de fantomă a sus-numiților li se trage de la alegători. Nu i-ar vota
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
gălăgie: — Liniște! Nu ne putem odihni! Faceți băiatul să tacă! Băiatul, cu mersul lui împleticit, atârnat de gâtul tatălui, urlă, plânge, cu ochii dați peste cap. Părintele își vede de mersul lui resemnat, de mângâieri și alintări. Exasperată, femeia își lungește gâtul peste pervaz și vocea stridentă plesnește din nou, fără mila: Faceți băiatul să tacă! E prea multă gălăgie și nu putem dormi! Abia acum părintele pare s-o audă. Cumva mirat, uluit de agresivitatea femeii, își ridică ochii spre
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
mască confuzia încruntându-se și scuturându-și capul cu impaciență. ă Eu suspectez că este un caz de otrăvire, excelența voastră, ca și în cazul lui... ă Sper că nu ai de gând să-l pomenești pe administrator? strigă prokuror-ul lungind vorbele neplăcut. După cum știi, cazul este închis. ă Trecând peste asta, e vorba despre legătura dintre mort și actorul dispărut, Rataziaiev. O autopsie va determina că... ă Dar avem toate motivele pentru a solicita o autopsie? Nu e mai degrabă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
În comparație cu necazurile lui reale, corsicanii aceia (Ravelstein gândea că toți acei flics - polițiștii Parisului - erau originari din Corsica și că, oricât de zdravăn s‑ar fi bărbierit, tot aveau țepi pe bărbie) nu puteau fi decât amuzanți. Ca să nu mai lungim vorba, Ravelstein s‑a Întors În grabă ca să participe la banchetul primarului oferit În onoarea lui, și a căzut la pat cu o boală (descoperită Întâi de un francez) care l‑a obligat să se interneze În spital. Doctorii l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
secunda pătrată - asta‑i o metaforă pentru ritmul precipitat În care se apropie moartea, mi‑a spus pe un ton de părinte indulgent. Ți‑ar plăcea ca timpul să se târască la fel de Încet ca atunci când erai copil - când fiecare se lungea cât o viață. - Da, și pentru acest lucru ai nevoie de rezerve de liniște În sufletul tău. - Așa cum spun rușii. Nu știu care rus a spus‑o, dar tu apelezi Întotdeauna la ruși, Chick, când vrei să justifici ceea ce faci. Și, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
Înmulțiseră atât de uluitor. Brusc, am devenit expert În natură. Așa Încât i‑am descris din nou săculețele acelea strâmte care spânzură din copaci și de pe stâlpii de electricitate. Asemenea unor ciorapi de nailon Întinși, cuiburile astea care adăposteau ouă se lungeau uneori până la vreo zece metri. - Adăposturile lor te duc cu gândul la casele de pe coasta de est, i‑am spus. - Hai să‑i cerem lui Nikki să facem un tur cu mașina, să‑i vedem. Unde‑i cartierul lor general
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
lucrează numai noaptea, când ceilalți dorm. Ar fi trebuit, dar pașii îl purtară mai departe. Găsi o bancă liberă, la umbra unui castan cu frunze parcă opărite de bruma toamnei, cu toate că până la toamnă mai era ceva vreme, se lungi pe bancă, își trase pe față șapca sa cu cozorocul jerpelit și rămase mult timp cu urechea la pândă. În jur numai pași, pași mulți, unii greoi, alții moi și elastici, alții târâți prelung cu oftaturi adânci, dar nici unul din
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
bun, nu vă spui cine este, fiindcă oricum nu-l cunoașteți, tot mă bate la cap cu ideile sate filosofice din care poate cea mai de soi este următoarea: „Viața este foarte scurtă și dacă tot nu putem s-o lungim, măcar s-o facem lată, hâc!” Las deoparte filosofia lui, care, ca să fim drepți, începe să aibă din ce în ce mai multă audiență la români, și caut ca să-mi găsesc propriile mele debușeuri în rezolvarea unor probleme apărute a nivel de țară sau
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
vadă în ochi. Sări la domnișoara de geografie și-o făcu "imorală" de la prima intrare în cancelarie a acesteia. Se ținu scai de ea până când, biata domnișoară, trebui să-și mai cumpere jumătate de metru de material și să-și lungească fustele. "Simpatia" dintre doamna Vrăjitoru și Luana era reciprocă. Îi făcea fetei zile fripte din cauza părului cârlionțat și-i punea numai note mici. Asculta un șir de copii o dată, după ce-i alinia în fața clasei. Primul elev începea să turuie lecția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
deodată interesul care i se arăta. O văzu pe fata cu codițe blonde cum îl analizează, îl fixează cu nerușinare apoi își coboară ochii în caiet și scrie. George se foi în scaun. Blonda nu-l slăbea deloc. Copiii își lungeau gâturile spre caietul fetei, ghiontindu-se. Starea de acalmie dispăruse. Băiatul își lărgi gulerul cămășii și începu să-și miște capul în toate direcțiile, atrăgând privirile dirigintelui. Când realiză că obraznica din banca a treia îi face portretul, se înroși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Anetei venise cu bărbatul și cei doi băieți tocmai de la Timișoara, să petreacă concediul cu maică-sa. Tanti Vera, subțire și țeapănă, îi măsură pe noii veniți din cap până-n picioare, atât cât putu din dosul mesei. Verii bănățeni se lungiseră binișor în cei cinci ani de când nu-i mai văzuseră. Oliviu era cel mai tânăr dintre cei doi. Se făcuse un tip robust, plinuț, roșu în obraji și cu ochi iscoditori. Plin de vervă și energie, se foia tot timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
mâna mică a Moșului și acesta se înfioră, pentru a doua oară, la atingerea buzelor lui fierbinți. Trăiau un moment pe care n-aveau să-l uite vreodată. Primăvara veni și merii se gătiră cu flori de nuntă, zilele se lungiră iar una din ele îi aduse Luanei împlinirea a optsprezece ani de viață. Refuză, cu hotărâre orice idee de aniversare. Primi felicitările neamurilor și sărbători alături de Sanda, cu un tort de ciocolată în față. Apoi, într-o altă zi, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
-i umbrească fericirea. Se trezi devreme, se îmbrăcă cu ce avea mai frumos și se prezentă la lucru. Din capul locului, patronul o înștiință că va munci două luni în perioadă de probă, fără s-o plătească. Fața Luanei se lungi dar nu făcu nici un comentariu. Văzând-o atât de încrezătoare, Ștefan o lăsă în pace, să-și savureze în tihnă biata reușită. Dar n-a fost să fie. După cele două luni, fu dată afară, sub pretextul că nu e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
umeri, ce o făcea să pară cocoșată, femeia se ridica pe vârfuri și încerca să le vorbească bărbaților direct sub nas. Privi la un moment dat în spate și Luana se cutremură. O săgetară doi ochi verzi ca de viperă, lungiți sub sprâncene creionate subțire, se întinse spre ea o pereche de buze groase, diforme și un ditamai negul țâșni din barbă, s-o facă să tremure de oroare. -Ai cunoscut, vreodată, mizeria morală a oamenilor, domnișoară Leon? o întrebă una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
cartiere diferite din Paris, din orașe de provincie sau din Bruxeles, Amsterdam, Roma sau Philadelphia. Aparțineau anumitor medii, care aveau regulile, tabuurile și formulele lor de recunoaștere. Unii erau bogați, alții, săraci. Erau și unii foarte bolnavi, cărora cura le lungea boala, și alții cărora le permitea s-o ducă mai ușor În restul anului. Aici toți erau bolnavi. Pentru Maigret, totul Începuse cît se poate de banal, Într-o seară pe cînd cinau la familia Pardon. Doamna Pardon pregătise o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]