4,285 matches
-
vise, dor și sfadă -/ Am pierdut numele tău.” (Dacă timpul...) Întrebări mistuitoare vin ca o avalanșă peste gândurile poetului, cufundându-l într-un cerc tainic unde caută nerăbdător răspunsuri la legile firii. Încearcă să deslușească din aceste taine care-l macină, lăsându-se purtat de un văl tulburător: „Te rog să-mi spui, iubito, de ce sunt plopii goi/ Și soarta de ce oare ne-a împărțit la doi?// De ce e rece noaptea, cocorii de ce pleacă/ Și de ce simt, adesea, că plânsul mă
BORIS IOACHIM, DESPRE LEACUL SUFLETULUI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357810_a_359139]
-
boii luceferi,/ Doru-i pe uliți plecat,/ Somnu-i de miere-n cei teferi// Trece prin somnu-mi un car,/ Boii au ciucuri în coarne,/ Scârțâie drumul amar/ Vrând înapoi să-l întoarne.// Grele poveri de iubiri/ Puse-s în saci de uitare,/ Macină nori amintiri,/ Vraja îmi umple pahare.// Osia carului greu/ Ține pe ea veșnicia,/ Colo de-a pururi mi-s eu/ Noaptea visându-mi pruncia.” „Melancolie” se numește această poezie a lui Mircea Dorin Istrate, dezvăluindu-i altă oglindă a sensibilității
MIRCEA DORIN ISTRATE-ÎNDULCITELE IUBIRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357913_a_359242]
-
creștinul?". Despre valorificarea suferinței Nici o cultură, nici o filozofie trecută sau prezentă nu a putut ignora suferința și durerea și a căutat s-o rezolve într-un anumit fel. Lumea greacă, dincolo de estetismul ei senin și de hedonismul afirmat, era profund măcinată de prezența durerii în lume, prezență pe care filosofii căutau s-o explice, s-o accepte sau s-o evite. Erosul grec era înfrățit cu moartea, hedonismul era, de fapt, "expresiunea unei dorinți crescute și împuternicite de golul rece al
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ [Corola-blog/BlogPost/358178_a_359507]
-
vară, când timpul se oprește pentru câteva minute, încremenit în eternitate. Mai răzbate din când în când un foșnet plăcut, o piatră zdrobită sub talpă, un tril chemând asfințitul. Se apropie de mine un gând stingher. Îl las să mă macine, să îl simt până în creștet și-apoi voi ști dacă îl ascult. E simpla nevoie de spațiu, de singurătate. Adopt poziția omului cult, cu mâna sprijinind bărbia, răsuflu adânc, apoi îmi încep agonia. - E imposibil! îmi zic rumegând speranțe deșarte
GÂNDURI DE SEARĂ...2 de MIRELA STANCU în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358324_a_359653]
-
Carbonizate flori, noian de negru... / Sicrie negre, arse, de metal, / veștminte funereare de mangal, / Negru profund, noian de negru... sau printr-un diluviu adevărat, văzut ca o regresiune pe scara antropologică până în epoca preistorică...:” Chinul apăsător al trupului i-a măcinat existența, i-a schimbat ciclul lumină/întuneric, ziuă/noapte făcând din înălțările lui un prevestitor al sfârșitului, un inițiat al interpretării viului în obscur, al exigenței ideii geniale de a se alătura celei lumești și mediocre, a simțirii greutății repercursiunilor
NEGRUL ŞI PALIDUL ÎN POEZIA BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358289_a_359618]
-
rîzîd cu lacrimi de încîntare. Ce faci, femeie, singură prin pădurice? Trimiterea era insinuantă, “pădurice” fiind simbolul acelei găuri flămînde dintre picioarele ei, care suferea din lipsă de bărbat. Era văduvă și obsedată de imaginea unui bărbat care s-o macine noapte de noapte. Avea, din această cauză, obsesii sexuale. Femeia auzise zvonurile legate de deflorarea fetei ei, da' era de părere că bărbații rad tot ce mișcă din poponeață și, dacă n-o fac, sînt niște fraieri. Și nu ei
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 29-31 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358407_a_359736]
-
ocupat aceste teritoriu și atunci cum putem vorbi despre eliberare? 200 de ani se încearcă a se vorbi despre eliberarea acestui pământ de sub jugul otoman, după care de sub jugul român. Această nedreptate din păcate și până în ziua de astăzi ne macină. Ea este speculată de unii care mănâncă și ei o pâine cum se spune pe românește, încearcă și ei să se manifeste. Societatea noastră nu este dezbinată din cauza adevărului pe care îl promovăm, societatea noastră este dezbinată din cauza necunoașterii unor
DISCURSUL PRIMARULUI GENERAL AL CHIŞINĂULUI, DORIN CHIRTOACĂ, ROSTIT LA MANIFESTAREA DE COMEMORARE A CELOR 200 DE ANI DE OCUPAŢIE de PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CHIŞINĂU în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358447_a_359776]
-
frîu cu bastonul, individul era convins că soarta lui nu depinde de propria lui capacitate intelectuală, de munca lui cinstită, în cele din urmă, închinăciunile, smerenia și supunerea erau de o importanță covîrșitoare, să ne amintim că Europa a fost măcinată cîteva sute de ani de aceste războiaie religioase, instinctul național este susținut cu discursuri incoerente ce aduc populația la paroxism, poporul piere, rămîn strada, cartierul, blocul cu zece scări și cu opt etaje, apartamentul în care lupta surdă se duce
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
dintre prepelița cu penajul pestriț și pitpalacul cel gălăgios și Afrodita i-a zîmbit cu duioșie maternă: Cum, tu nu știi, fata mamei, că pitpalacul este masculul prepeliței?! Și cîntă de iubire, dragul de el, de se înroșesc de emoție macii din lanul de grîu ... Referință Bibliografică: PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 / Ioan Lilă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 532, Anul II, 15 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ioan Lilă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
urmau să schimbe definitiv substanța cosmosului din scoarța întregii lumi. Și în cele din urmă, formând Consiliul Superior de Frecvență înaltă a Madonnei Intelligentza, să conducă ele lumea pentru următorii 1000 de ani. - Ne tescuim inimile tinere, degeaba, domnișoarelor! Ne măcinam sufletele și mințile noastre toată viața și toată moartea, degeaba, iubitelor! Ne prăjim creierele și sexele noastre cu tot felul de implanturi uterine și mai știu eu ce implanturi pe creierul bicameral, degeaba, scumpele mele doamne! Și nu ne mai
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 2 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357886_a_359215]
-
un acerb critic al răutăților înconjurătoare, un nemulțumit, un perfecționist, dar și un om care s-a înecat încet-încet în propria-i lucrare, munca prea vastă... Prea vroia să le facă pe toate! Acest lucru l-a obosit, i-a măcinat nu numai fizicul ci și psihicul. A devenit depresiv, închis în sine, introvertit, uneori suspicios chiar și cu cei care îl iubeau, dar totuși corect, responsiv, veșnic oferind o mână întinsă spre ajutorarea celor care îl solicitau. Deseori, l-am
A PLECAT ŞI IOAN ŢEPELEA... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357943_a_359272]
-
liber și neașteptat de nimeni. Așteptat am fost mai apoi, după publicarea unor reportaje de oarecare succes, după unele articole sau interviuri. Reușisem oarecum, pentru că mă simțeam liber! Dar să revenim la „întâlnirile” mele cu Al. Mirodan. Altă făină se măcina acum la moară! Unele intersectări, câteva vorbe la obiect, tăceri concludente, consens, climat, atmosferă pozitivă... Nu-l incitam la multă vorbărie și el, sunt sigur, aprecia asta: îl intuisem, mă simțise. În locul cuvintelor faptele vorbeau. Raporturile erau calde și nedeclarate
„ÎNTÂLNIRILE” MELE CU AL. MIRODAN.. de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358033_a_359362]
-
a cărei președintă de onoare este) și anume, doamnei avocat Catia Rădulescu. Dar clădirea așteaptă și alți sufletiști ai începutului de mileniu trei care să contribuie la reamenajarea ei ca muzeu. Oare se vor găsi? Mai aveți încă exponatele, unele măcinate de vreme. Dar nu numai cele amintite mai sus au constituit comoara muzeistică a Domneștiului, un adevărat tezaur de artă, ci și pinacoteca, unică în mediul rural. Reabilitarea ei, precum și a secțiunii de iconografie și carte veche, a fost făcută
ANII DE GLORIE AI MUZEISTICII DOMNEŞTENE de ION C. HIRU în ediţia nr. 582 din 04 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358110_a_359439]
-
etnografic al așezărilor din bazinul Mării Negre, în iureșul haotic și permanent al războaielor, ce au zdruncinat și nimicit grupuri umane, tradiții vechi, schimbând fața așezărilor, cutumele, limba, fabulosul intervine, în pulsația narațiunii, pentru a caracteriza, mai apăsat, contradicțiile ce-au măcinat lumea secole de-a rândul. Atât lumea greco-romană, civilizată, confruntată cu “barbaria”, de neînțeles nu doar din cauza diferențelor de etnie și obiceiuri, ci și a felului în care era perceput, de acești actanți, supranaturalul. Cât și lumea Asiei Mici și
DESPRE IMPENETRABILUL MISTER AL ISTORIEI de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358192_a_359521]
-
și reacțiile lor. Există portrete evanescente, șterse de vreme, dar și portrete alcătuite din linii tari, personaje aparținând unor secvențe dure de narațiune (cum ar fi moș Răvosie), pe care cititorul nu le uită. Pe toate le poartă și le macină iureș vremii. Una dintre trăsăturile cele mai pregnante ale acestui fragment de istorie (cuprinsă între primul an al celui de al doilea război și sfârșitul epocii Gh. Gheorghiu-Dej) este tocmai aglomerarea de evenimente, succesiunea rapidă a numeroaselor întorsături sociale. Această
OLIMPIA BERCA, UN ROMAN AMBIŢIOS de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358221_a_359550]
-
mai atenți atunci când se votează bugetul de venituri și cheltuieli și ar urmări respectarea acestuia, dacă ar cere respectarea strictă a hotărârilor adoptate în adunările generale și s-ar implica activ în îndeplinirea lor, atunci multe din problemele care au măcinat și slăbit mișcarea sindicală nu ar exista. Realitatea este însă cu totul altă. Din neștiința sau din prea multă încredere, din partea celor care le-au votat, găsim în statutele confederațiilor sindicale (și poate nu numai) că atribut al președintelui administrarea
CUM AM VAZUT EU MISCAREA SINDICALA DIN ROMANIA de TUDOR URLEA în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357577_a_358906]
-
să se verse și din alte motive. Am scris aceste rânduri, în primul rând, pentru cei care mai cred în rolul și rostul mișcării sindicale, în dorința de a-i ajuta să înțeleagă mai bine o parte din fenomenele ce macină și distrug sindicalismul din România.Acestora îmi permt să le spun: NU VĂ LĂSAȚI ANTRENAȚI ÎN A MERGE CU TRAISTA PE CÂMP DE CĂTRE CEI CARE SE OCUPĂ DE CONDUCEREA CAP-ului!
CUM AM VAZUT EU MISCAREA SINDICALA DIN ROMANIA de TUDOR URLEA în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357577_a_358906]
-
s-a stins niciodată, actrița fiindu-i alături regizorului până în ultima clipă de viață a acestuia. Nu l-a părăsit în anii de suferință care i-au precedat stingerea. Optsprezece ani, Alexandru Tocilescu a răbdat o boală care i-a măcinat prematur viața. Săptămânal făcea dializă iar această severă problemă de sănătate nu este una care să nu deteriorizeze moralul unui suferind. Actrița Crina Mureșan datorează mult regizorului Alexandru Tocilescu pe care l-a întâlnit în ultimul an de facultate. Îndelungul
CRINA MUREŞAN. ÎN PRIMUL RÂND IDEALURILE... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357623_a_358952]
-
Frumoasă, bună, zveltă, nimfa Calypso vrea să-i dea lui Odyseus nemurirea numai dacă eroul îi dă în schimb iubirea și jură să rămână lângă ea. Ulyse îi zâmbește, o mângâie cu drag și o sărută plin de pasiune, dar măcinat de doruri, necontenit îi spune că vrea să moară în al său meleag. Ce are Penelopa de nu vrei să rămâi? De ce refuzi să fii fără de moarte? Zâmbind bărbatul spuse: Soția mi-e departe, dar ea este iubirea mea dintâi
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357732_a_359061]
-
cu tine?... Arăți oribil, nu te mai odihnești?... Te-a părăsit nevasta? mă interoghează un prieten... Acasă insomnii, mă privesc des în oglindă, la serviciu la fel... -Du-te, omule, la doctor, nu te vezi... mă sâcâie și soția, ce te macină!?... Ți-e rău și nu spui, te ascunzi... „Mda, mă macină”, îmi confirm și plec la plimbare să o evit. Traversez la pas părculețul, reperez locul în care acel bărbat își dăduse sufletul. Mă opresc pe o bancă din apropiere
TREI PROZE FANTASTICE PREZENTATE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357679_a_359008]
-
nevasta? mă interoghează un prieten... Acasă insomnii, mă privesc des în oglindă, la serviciu la fel... -Du-te, omule, la doctor, nu te vezi... mă sâcâie și soția, ce te macină!?... Ți-e rău și nu spui, te ascunzi... „Mda, mă macină”, îmi confirm și plec la plimbare să o evit. Traversez la pas părculețul, reperez locul în care acel bărbat își dăduse sufletul. Mă opresc pe o bancă din apropiere. Din eter, cu ochii minții, revizualizez chipul acelui om, spasmele... -Și
TREI PROZE FANTASTICE PREZENTATE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357679_a_359008]
-
că relația intimă este cea care întreține o prietenie, se înșeală total. O relație de cuplu durează până când flacăra iubirii ori dorința se sting. Mai ales în cazul acelui „cuplu” în care unul sau amândoi sunt căsătoriți! O greșeală oarecare, macină încrederea în celălalt. Gelozia poate distruge așa zisa prietenie care, în fapt, este doar o relație de dragoste efemeră. Ambițiile născute din noianul legilor de interes economic, financiar ori de putere, distrug sumedenie de așa zise prietenii. Când interesul unuia
DESPRE PRIETENIE ŞI PRIETENI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358506_a_359835]
-
Toate Articolele Autorului Grădina sufletului meu e veșnic înflorită Poartă parfum de iasomii în lacrimi miruită, În poartă-i stau umili străjeri să vă arate drumul Prin labirinturi cu tăceri și umbre cu duimul. Dar uneori trec în galop prin macii încă-n floare, Sălbatici cai fără de șei călcând la întâmplare, Petalele devin pe loc o mare sângerândă Fără de maluri și-n furtuni, speranțele se-afundă. Când ploi răzlețe cu-amintiri îmi umezesc țărâna Cu mirul dragostei mă spăl și se
ARCADE ÎNFLORITE de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358542_a_359871]
-
secundelor durerii? - nu știu. voi scrie povestea coroanei de spini. pe capul meu, măsura crește odată cu timpul ăsta în care refuz să mai fiu înscrisă. râde umbra. îi văd rânjetul prelingându-se pe sticlă... stop. am construit destul. acum, adevărul macină mintea, inima, sufletul... încerc să prind sensul încercării. Referință Bibliografică: dorința de fugă / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 489, Anul II, 03 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Anne Marie Bejliu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
DORINŢA DE FUGĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 489 din 03 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358575_a_359904]
-
și ani, alene! Ne topim apoi în primăvară, Dând naștere la iarba verde, Ciclul se repetă iar și iar, În clepsidra vremii se pierde! Suntem puieții tineri de stejari, Care ne vom ridica în vreme, Oricât vom fi de temerari, Măcinați fi-vom de dileme! Suntem noi florile de câmp, Vizitați de roiuri de albine, Căutăm să primim în schimb, Biletul cu mai multe zile! Orice suntem în astă lume, Niciodată să nu dezamăgim, Înotând prin valurile-n spume, Vom reuși
SUNTEM FULGII DE ZĂPADĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358665_a_359994]