1,746 matches
-
o constituie agricultura, specializată în culturile cerealiere (grâu, porumb, orz) și tehnice (floarea-soarelui, vița de vie). Majoritatea localnicilor dețin loturi de pământ, și se ocupă cu grădinăritul în sere. Comuna mai dispune de un oficiu medical, mai multe magazine, pentru măcinarea grâului etc. Un loc simbolic îl reprezintă monumentul dedicat soldaților căzuți în cel de-al doilea război mondial. Comuna este traversată de de două rețele de transport importante: terestru și feroviar. Drumul raional Cahul-Giurgiulești străbate comuna, iar rețeaua de cale
Văleni, Cahul () [Corola-website/Science/305144_a_306473]
-
Corna, este format din roci care nu sunt sedimentate suficient. Iazul ce urmează să fie construit în Valea Corna, care în final trebuie să atingă o înălțime de 185 de metri și în care se vor acumula reziduuriile provenite din măcinarea și tratarea cu soluție concentrată de cianură, este un pericol din punct de vedere geologic, deoarece barajul respectiv va fi construit doar în partea sa inferioară, adică aproximativ 100 de metri, din roci lipsite de sulfuri de fier, în rest
Justin Andrei () [Corola-website/Science/326175_a_327504]
-
de muncă și posibilitatea de realizare a strugurilor. Această fabrică, alături de altele din raiona, este inclusă în ruta turistica vitivinicolă „Dunărea de Jos”. Comuna mai dispune de un oficiu medical, o vulcanizare, mai multe magazine, prese de ulei, moară pentru măcinarea grâului etc. Un loc simbolic îl reprezintă monumentul dedicat soldaților căzuți în cel de-al doilea război mondial. Comuna este traversată de de două rețele de transport importante: terestru și feroviar. Drumul raional Cahul-Giurgiulești străbate comuna, iar rețeaua de cale
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
totul pentru cea mai nobilă datorie morală (de ele însele impusă) care poate exista. » La 23 ianuarie 1850, Dostoievski ajunge, împreună cu Serghei Dimov, la închisoarea din Omsk. Printre muncile pe care este obligat să le presteze se numără descărcarea șlepurilor, măcinarea alabastrului sau fabricarea și transportarea cărămizilor. Condițiile de viață sunt inumane: În timpul detenției, starea sănătății lui Dostoievski se înrăutățește: scriitorul suferă crize de epilepsie și de reumatism la picioare. Trăiește cu teama perpetuă că ar putea fi brutalizat de inspectorul
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
făcute în grabă, de mântuială, de teama vizitelor Elenei Ceaușescu. Această ipoteză explică numeroasele probleme apărute, de-a lungul anilor, la calea de rulare, inclusiv trepidațiile foarte mari care au dus, pe Șoseaua Nordului, Șoseaua Vestului și strada Democrației, la măcinarea asfaltului din apropierea șinelor. Sfârșitul anilor '90 a adus și începutul declinului pentru rețeaua de tramvaie. În 1998, Primăria a desființat linia de la Cablul Românesc și, odată cu ea, traseul 105. În 2003, autoritățile au scos din uz linia din Mihai Bravu
Tramvaiul din Ploiești () [Corola-website/Science/315742_a_317071]
-
iar acoperișul era de fier. După 1903, moară Assan a fost dotată cu energie electrică, având uzina proprie, iar în luna iunie 1930 a fost transformată în Societate Anonimă pe acțiuni sub denumirea „Fabricele Assan”, care cuprindeau patru industrii diferite: măcinarea cerealelor, uleiuri vegetale, lacuri și culori, săpunuri și chiț. Înainte ca moară să fie transformată în societate anonimă, frații Assan aveau 33 de lucrători iar în ianuarie 1946, după război, fabrica avea 400 de funcționari și lucrători. Fabrică a fost
Moara lui Assan () [Corola-website/Science/309992_a_311321]
-
organ dur, de culoare alb-galbuie, cu sediul in cavitatea orala ,compus dintr-o coroană liberă și una sau mai multe rădăcini implantate în regiunea alveolara a oaselor maxilare (maxilar și mandibulă), și destinat îndeosebi la tăierea, la zdrobirea și la măcinarea alimentelor. Cuvântul românesc dinte este moștenit din limba latină: "dens" (nominativ), "dentis" (genitiv), iar la acuzativ: "dentem", având același sens ca și în limba română. În latină, provine din rădăcina indoeuropeană comună (reconstruită) "°d-", "°ed", "°denk" sau "°dent" („"a mușca
Dinte () [Corola-website/Science/314816_a_316145]
-
premolari și 3 molari. Molarii și premolarii sunt numiți per ansamblu măsele. Ultimul molar este numit colocvial măsea de minte. Funcțional, dinții au rol atât în pronunția unor consoane cât și în masticație, fiind adaptați perfect pentru tăierea, zdrobirea și măcinarea alimentelor. La majoritatea vertebratelor dinții se înnoiesc de mai multe ori de-a lungul vieții. La oameni, în schimb, în ciuda existenței unui țesut numit lamina dentară, care este esențial pentru dezvoltarea dinților, acest proces se întâmplă o singură dată. Coroana
Dinte () [Corola-website/Science/314816_a_316145]
-
solzi, și botul rotunjit. Gura mare, orientată ușor în sus, oblică, cu buze subțiri și fără dinți. Are dinți faringieni mari, lățiți, situați într-un singur rând, câte 4 de fiecare parte; ei servesc la sfărâmarea, dar mai ales la măcinarea hranei, formată din plancton. Ochii sunt mici, distanțați și deplasați în jos, cu marginea inferioară a orbitei aflată la colțul din spate a gurii (mai sus și mai aproape decât la novac). O creastă (carenă) ascuțită se întinde pe partea
Sânger (pește) () [Corola-website/Science/330227_a_331556]
-
fost folosită de la începuturile umanității ca mijloc de propulsie pe apă pentru diverse ambarcațiuni iar ceva mai târziu ca energie pentru morile de vânt. Morile de vânt au fost folosite începând cu secolul al VII-lea î.Hr. de perși pentru măcinarea grăunțelor. Morile de vânt europene, construite începând cu secolul al XII-lea în Anglia și Franța, au fost folosite atăt pentru măcinarea de boabe cât și pentru tăierea buștenilor, mărunțirea tutunului, confecționarea hârtiei, presarea semințelor de in pentru ulei și
Energie eoliană () [Corola-website/Science/298644_a_299973]
-
de vânt. Morile de vânt au fost folosite începând cu secolul al VII-lea î.Hr. de perși pentru măcinarea grăunțelor. Morile de vânt europene, construite începând cu secolul al XII-lea în Anglia și Franța, au fost folosite atăt pentru măcinarea de boabe cât și pentru tăierea buștenilor, mărunțirea tutunului, confecționarea hârtiei, presarea semințelor de in pentru ulei și măcinarea de piatră pentru vopselele de pictat. Ele au evoluat ca putere de la 25-30 KW la început până la 1500 KW (anul 1988
Energie eoliană () [Corola-website/Science/298644_a_299973]
-
grăunțelor. Morile de vânt europene, construite începând cu secolul al XII-lea în Anglia și Franța, au fost folosite atăt pentru măcinarea de boabe cât și pentru tăierea buștenilor, mărunțirea tutunului, confecționarea hârtiei, presarea semințelor de in pentru ulei și măcinarea de piatră pentru vopselele de pictat. Ele au evoluat ca putere de la 25-30 KW la început până la 1500 KW (anul 1988), devenind în același timp și loc de depozitare a materialelor prelucrate. Morile de vânt americane pentru ferme erau ideale
Energie eoliană () [Corola-website/Science/298644_a_299973]
-
La aceeași dată în România existau peste o mie de turbine eoliene, jumătate dintre ele fiind în Dobrogea. Morile de vânt persane aveau palete făcute din mănunchiuri de trestie, care se învârteau în jurul unei axe verticale și erau folosite la măcinarea grăunțelor. Ele au început să fie folosite de perși din secolul al VII-lea î.Hr. Primele mori de vânt din Europa au fost construite în sec al 12-lea în nordul Franței și în sudul Angliei, ele s-au răspândit
Energie eoliană () [Corola-website/Science/298644_a_299973]
-
în Belgia, Germania și Danemarca. În Olanda ele au fost folosite pentru a drena (asana) zonele mlăștinoase pentru a le face locuibile de către Jan Leegwater și inginerii danezi care i-au urmat. Morile de vânt europene erau folosite atât la măcinarea grăunțelor cât și la tăierea buștenilor, mărunțirea tutunului, confecționarea hârtiei, presarea semințelor de in pentru ulei și măcinarea de piatră pentru vopselele de pictat. Europenii au dezvoltat mori de vânt cu rotoare care se învârteau în jurul unor axe orizontale, spre deosebire de
Energie eoliană () [Corola-website/Science/298644_a_299973]
-
a le face locuibile de către Jan Leegwater și inginerii danezi care i-au urmat. Morile de vânt europene erau folosite atât la măcinarea grăunțelor cât și la tăierea buștenilor, mărunțirea tutunului, confecționarea hârtiei, presarea semințelor de in pentru ulei și măcinarea de piatră pentru vopselele de pictat. Europenii au dezvoltat mori de vânt cu rotoare care se învârteau în jurul unor axe orizontale, spre deosebire de perși care mergeau pe principiul unor axe verticale. Morile de vânt europene tipice aveau patru palete, unele aveau
Energie eoliană () [Corola-website/Science/298644_a_299973]
-
doar coșul din cărămidă, al cuptorului sau, înalt încât se zărește din depărtare, mai este în picioare (inclus, de altfel, și pe stema localității). In prezent calcarul din cariera din dealul apropiat satului este valorificat, în mică masura, doar prin măcinare. La intrarea în sat, pe partea stânga venind de la Timișoara, este amplasată SC Căvărănțana SA, care deține spații de cazare precum și un restaurant. Imprejurimile satului sunt pitorești, Timișul ofera oportunități de pescuit și de baie în timpul verii, iar plimbările prin
Constantin Daicoviciu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301078_a_302407]
-
sunt de origine ucraineană, 1% ruși și 1% alte etnii. Aici functionează: Oficiul medicului de familie, o gradiniță de copii cu 160 de locuri, un gimnaziu, o Casă de Cultură, un oficiul poștal, 6 magazine, o oloiniță, o moară pentru măcinarea grâului. De asemenea, există un monument dedicat soldaților căzuți în Al Doilea Război Mondial și un monument dedicat Oamenilor Deportați. Pe teritoriul satului află 15,3 km de drumuri, dintre care 4,3 km asfaltate și 11 km acoperite cu
Tîrnova, Edineț () [Corola-website/Science/305980_a_307309]
-
foc, ceasurile, uneltele și noi metode de construire a corăbiilor. Călătoriile lungi pe mare au necesitat instrumente de navigate pentru calcurarea poziției și direcției, că astrolabul arab, teodolitul și busolei. Morile de vânt au fost îmbunătățite și erau întrebuințate pentru măcinarea porumbului și pomparea apei, iar olandezii desecau și recuperau terenurile mlăștinoase cu ele. Leonardo da Vinci, care a fost artiști și inventator, a proiectat schițe pentru construirea unor aparate de zbor, aeroplane, elicoptere, submarine și vehicule blindate. Galileo Galilei, inspirat
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
produși pentru tipografii, industria automobilelor, vopsirea textilelor, a lemnului și a metalelor, zugrăveli, colorarea betoanelor, a ceramicii, a maselor plastice, precum și coloranți alimentari, coloranți folosiți în medicină sau în industria cosmeticelor. Fabricarea culorilor pentru pictură se reduce de fapt la măcinarea fină a pigmenților, amestecarea cu lianți, aditivi și solvenți și împachetarea lor. "Puterea de colorare" () a pigmenților se referă la posibilitatea de a-i dilua sau scoate după aplicare. Unii pot fi scoși prin umezire și tamponare apoi cu pensula
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
și tamponare apoi cu pensula sau cu cârpa, însă rezultatul nu depinde numai de pigment, ci și de hârtie. Un pigment măcinat mărunt aplicat pe o hârtie puțin încleiată este mult mai greu de scos. Pentru a reduce timpul de măcinare unii fabricanți adaugă aditivi de dispersare, care însă măresc puterea de colorare și închid culorile. "Granulația" se referă la faptul că particulele de pigment sunt sau nu vizibile în urma aplicării în tușe mari cu multă apă. Exemple de granulație apar
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
în prezent orașul Mîkolaiv). Economia guberniei s-a bazat în principal pe agricultură. În timpul recoltei de cereale, mii de muncitori agricoli din alte gubernii din Ucraina își găseau de lucru în zonă. Partea industrială a economiei, constând în principal din măcinarea făinei, distilarea, prelucrarea metalelor, mineritul (fier), prelucrarea sfeclei de zahăr și industria de cărămidă. s-a învecinat cu guberniile: Basarabia (vest), Podolia, Kiev și Poltava (nord), Ekaterinoslav (est) și Taurida (sud-est). Structura etnică potrivit recensământului din 1897:
Gubernia Herson () [Corola-website/Science/331774_a_333103]
-
de sidef variabil. Testarea perlelor naturale se face prin mai multe teste tradiționale care pot fi probe suficiente pentru a avea certitudini minime dacă sunt sau nu perle naturale. Perlele naturale sunt căutate și pentru diversele lor efecte terapeutice. Prin măcinare, se obține „pudra de perle”, bogată în calciu natural de calitate foarte ridicată, utilizată în industria farmaceutică în compoziția diverselor creme pentru îngrijirea pielii. În medicina tradițională chineză se consideră că pudra de perle, o sursă naturală de minerale marine
Perlă () [Corola-website/Science/311346_a_312675]
-
vederii, marea slăbiciune a spatelui și a coapselor, afecțiuni ale coloanei vertebrale și deseori descompunerea internă a capului. Umoarea canceroasă, care ar fi rămas adormită în sistem în cursul vieții lor este inflamată și își începe munca de distrugere și măcinare. Mintea este adesea ruinată și apare nebunia.” Criticii citează un studiu modern care arată că a avea multe orgasme protejează bărbații împotriva bolilor de inimă. Thomas Szasz a descris schimbarea de consens științific drept „Masturbarea: activitatea sexuală de căpătâi a
Ellen White () [Corola-website/Science/317786_a_319115]
-
se poate observa cu ușurință că aceste înălțimi sunt constituite din roci sedimentare sub forma unor straturi de diferite grosimi, dispuse în plan orizontal sau ușor înclinat. În compoziția acestora intră pietrișuri, argile, marne, gresii, nisipuri sau conglomerate, provenite din măcinarea, transportul și depunerea rocilor versanților nordici ai „Alpilor Transilvaniei”, în decursul a milioane de ani. Tot din această perioadă datează și rocile calcaroase bine evidențiate în trupurile de hotar numite „La cretă” și „Pe hume”, precum și argilele de „Pe deal
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
bucățile de minereu, strălucesc câteva firicele de aur. Faza a doua se petrece la mica fabrică a meșterului. Aici, bucățile de rocă sunt supuse unei măcinari preliminare pe un concentrator, care are drept scop separarea minereului de steril. Urmează apoi măcinarea minereului într-o moară cu bile de unde rezultă un concentrat în formă de pulbere. Moara stănijanului are o capacitate de măcinare de 40 de kilograme de minereu pe oră. În moară, alături de minereu, este adaugată cărămidă, var, sodă calcinată și
Aur () [Corola-website/Science/302304_a_303633]