2,197 matches
-
sprijin și protecție: „Sub stele trece apa Cu lacrima de-o samă, Mi-e dor de-a ta privire, Mi-e dor de tine, mamă. Măicuța mea: grădină Cu flori, cu nuci și mere, A ochilor lumină, Văzduhul gurii mele! Măicuțo, tu: vecie, Nemuritoare carte De dor și omenie Și cântec fără moarte! Vânt hulpav pom cuprinde Și frunza o destramă. Mi-e dor de-a tale brațe, Mi-e dor de tine, mamă. Tot cască leul iernii Cu vifore în
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
prin care Biserica Ortodoxă s-a descalificat: nu în zadar, Mircea Dinescu, pamfleta hâtru, în revista sus-amintită pe tema „îngerilor sleiți ai Patriarhiei” și „varieteurilor popești”. Istoria călugăriței Irina Cornici și martiriul ei provocat de un monah și alte patru măicuțe șochează și pentru că problematizează chestiunea credinței; desigur, în mod previzibil, preoții au ținut să se delimiteze de statutul monahal al lui Daniel Corogeanu, ba chiar au făcut o diferență structurală între calitatea de preot și aceea de monah. Dar aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
părea acest cuvânt, el reflectă exact ceea ce s-a întâmplat) și un psihopat. Și mai incredibilă este inocența pe care o afișează Daniel Corogeanu: fanatismul său este cu atât mai periculos cu cât are capacitatea de a hipnotiza masele (și măicuțele din mănăstire) asemenea unui mic și întârziat Rasputin à la roumaine. Certuri popești la nivel înalt Discordia de la sfârșitul anului 2005 și începutul anului 2006 legată de păstrarea Mitropoliei Ardealului la Sibiu sau mutarea ei la Cluj-Napoca a scorojit și
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
în 1958) și mișcarea de la Mănăstirea Vladimirești (unde în 1955 au fost arestate 318 călugărițe ce-și manifestă cu fervoare credința și convingerile anticomuniste - dintre care 62 au și făcut închisoare -, Securitatea fiind asistată în acțiunea ei de evacuare a măicuțelor protestatare de decizia jalnică a Sfântului Sinod și de prestația specială a episcopului de Buzău, Antim Anghelescu). Maica Veronica Gurău, lidera călugărițelor de la Vladimirești, a făcut 8 ani de închisoare; a murit în 2005, fără ca BOR să fi dat vreun
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
s-au prosternat la pământ. Unul care rupea un pic pe românește înduplecă un călător să le descifreze adresa. Lumea e rechemată în tren, i se restituie obiectele și hainele furate. Tâlharii duc ei înșiși Chivotul la poarta Mânăstirii Vladimirești. Măicuțele, spăimântate la vederea sovieticilor, fac rugăciuni la Maica Domnului să izbăvească Sfântul Lăcaș de profanare. Soldații le roagă să deschidă porțile, făcându-le să înțeleagă că au un dar pentru Mânăstire și le arată Chivotul. Măicuțele deschid și ei duc
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
la poarta Mânăstirii Vladimirești. Măicuțele, spăimântate la vederea sovieticilor, fac rugăciuni la Maica Domnului să izbăvească Sfântul Lăcaș de profanare. Soldații le roagă să deschidă porțile, făcându-le să înțeleagă că au un dar pentru Mânăstire și le arată Chivotul. Măicuțele deschid și ei duc Chivotul în Sfânta Biserică căzând și plângând în fața Sfintelor Icoane. Ne rugam în Aiud ca să ajungă Chivotul la destinație. Și Dumnezeu ne-a primit darul în bucuria și rugăciunile măicuțelor. În 1955, când Mânăstirea a fost
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
pentru Mânăstire și le arată Chivotul. Măicuțele deschid și ei duc Chivotul în Sfânta Biserică căzând și plângând în fața Sfintelor Icoane. Ne rugam în Aiud ca să ajungă Chivotul la destinație. Și Dumnezeu ne-a primit darul în bucuria și rugăciunile măicuțelor. În 1955, când Mânăstirea a fost desființată de securitate și măicuțele alungate, multe obiecte de cult și odoare au dispărut, între care și acest Chivot. Am făcut o sesizare către Patriarhie să intervină pe lângă Poliția română pentru descoperirea acestui Sfânt
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Chivotul în Sfânta Biserică căzând și plângând în fața Sfintelor Icoane. Ne rugam în Aiud ca să ajungă Chivotul la destinație. Și Dumnezeu ne-a primit darul în bucuria și rugăciunile măicuțelor. În 1955, când Mânăstirea a fost desființată de securitate și măicuțele alungate, multe obiecte de cult și odoare au dispărut, între care și acest Chivot. Am făcut o sesizare către Patriarhie să intervină pe lângă Poliția română pentru descoperirea acestui Sfânt Chivot. Fiindcă undeva trebuia să fie. Astăzi se întreprinde de către o
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
povestesc viața mea, ca s-o știți și voi, să nu vă fie vreodată rușine cu părinții voștri. I-a povestit viața dânsului de la vârsta de 3-4 anișori: cum a rămas orfan, la o naștere grea pe care o avusese măicuța lui, cum tatăl său s-a recăsătorit când avea dânsul 7-8 ani și cum împreună cu un frate geamăn (unchiul Tudorel), au fugit de-acasă, la Bârlad, și au intrat ucenici la un cizmar, iar el a fugit și a dat
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
salva cultura Fălticenilor. Cu deosebită prețuire, Radu Orac 11 Fălticeni, 8.IX.2001 Dragă Domnule Eugen Dimitriu, Dumineca trecută un gând nu mi-a dat pace și m-am dus la Buciumeni, să fotografiez bisericuța de lemn de acolo. O măicuță de la schit mi-a vorbit de vechiul lăcaș, adevărată bijuterie de epocă, construit pe moșia preotului Iuga din Baia, care pe vremea domnitorului Alexandru cel Bun lucra la cancelaria domnească din Suceava. Schitul este Îngrijit prin osârdia celor 15 maici
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
drumul frumoasei și sănătoasei Elveții, unde nu-i mai puteau ajunge decât bârfele post-factum publicate prin gazetele „Scânteia” sau „România liberă” ce făceau referire, în special, la averile imense cu care „darnicul” partid comunist îi împroprietăriseră pe tânărul Mihăiță și măicuța sa Lenuța, bașca pe alți câțiva care, astfel, au scăpat ca prin urechile acului de cumplita răzbunare comunistă! f. „Numita Stoleru Șeindla vrea să emigreze în Uruguai” Până a ajunge la activitatea cozilor de topor evreiești din Comitetul Democratic Evreiesc
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de rom. El o fost băiat bun, maistru civil, da’ și dintre maiștri civili o’ fost răi. Da’ aista o fost foarte cumsecade. Când m-am întors acasă... am ajuns în Carei... Acolo am avut o mătușă, soră de-a măicuței. Și în gară m-am întâlnit cu un tânăr din Hotoan, satul lui mama... Io nu l-am mai cunoscut, că era puști când am plecat. Și-apoi zice către mine: Da’ când ai venit? El m-o cunoscut. Păi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
care miroase a folclor (pe deasupra) dar e (pe dinăuntru) creația individuală a cuiva care amestecă În cratiță tradiția cu elemente ale vieții moderne, precum scrisoarea, poștașul și, nu peste mult, cu e-mail ul pe care-l așteaptă știu eu ce măicuță (evident) bătrână și părăsită de plozi. À propos: În lumea animală, mama Însăși Își gonește din cuib puii deîndată ce simte că aceia Își pot purta singuri de grijă. Creație colectivă? Pe mine! Nici pomeneală. Creația folclorică e colectivă numai
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
frumos și mai înălțător în Frasin erau obiceiurile de marile sărbători creștine. Domni și gospodari, tineri și bătrâni, ortodocși, catolici sau de alte religii se îmbrăcau în straie de sărbătoare și se adunau la biserică să-i mulțumească Domnului și Măicuței noastre, apoi porneau cu mic, cu mare cu colindul, cu plugușorul, mascați sau în costume naționale tradiționale. Fiecare grupă de vârstă avea orele ei: începeau copiii, cât era încă lumină, apoi plecau tinerii, iar mai spre miezul nopții plecau gospodarii
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
marginea satului Pe șoseaua dorului Este’o fântână cu roată Te oprește și bea apă ! Și este’o casă bătrânească Cu mușcată la fereastră Și-n casă-i o bătrânică Slăbuță și mărunțică Ochi albaștri, păr de nea Asta e măicuța mea. Cântecul eroilor E liniște în codrul verde și în sat la noi Și tata-i dus de multă vreme nu s-a ’ntors înapoi. Tăticul meue la război De când aveam un an sau doi Și n-a mai venit
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
și de durerile ciudate ale altuia, așa că l-am sfătuit să se resemneze, m-am Întors pe partea cealaltă și am dormit pînă a doua zi. Luni, ziua În care se distribuie medicamentele În complex. Alberto, Îngrijit de scumpa lui măicuță Margareta, primea cu religiozitate penicilină, din patru În patru ore. Dr. Bresciani mi-a spus că aștepta să ajungă o plută cu niște animale, din care puteam să luăm cîteva scînduri, ca să ne facem o plută proprie. Ideea ne surîdea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
pus, Mormânt deschis în lungă așteptare, Ca să-L primesc în mine pe Iisus. Tot în poezia maicii Teodosia regăsim o caracteristică general manifestată în spațiul românesc, anume dragostea specială a românului pentru Maica Domnului, cea care e numită cu diminutivul „Măicuța” în popor. Acest diminutiv definește o familiaritate pe care credinciosul român o manifestă, simțind-o cu adevărat față de cei din ceruri. Poate nu întâmplător părintele Teofil recita printre altele poezia „Filă de acatist”, atât sfinția sa, cât și predecesorul său, părintele
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
mecanic mai departe. Te clatini pe pardoseala din piatră, te sprijini cu palma de suprafața aspră, zidul e real, tu ( Încă) mai ești! Foșnet sfios În biserica mănăstirii Agapia. Sfinții privesc cuminți de pe pereții recent Împrospătați. Începe vecernia, iar câteva măicuțe aprind lumânările și pregătesc cele trebuincioase slujbei ce urmează. În semiîntunericul altarului se ghicește preotul, care priveghează taina ce va să vină. Întunericul e mare la Început, dar Încet-Încet se face lumină. Atât cât trebuie, nici prea mult, nici prea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
întâiu / Până la al doilea / Și de la al doilea / Până la al nouălea cer / Și tu te-ai dat jos." 17 E tonul oricărei mame nemulțumite de neascultarea odraslei, iar Hristos cel înviat îi răspunde docil, ca un copil mustrat: "A, maică, măicuța mea, / Mi-a fost drag / S'aud vântul bătând, / Iarba fâșâind, / Boii mugind, / Plugurile scârțâind, / Voinicii șuierând."18 În alt loc, Fecioara Maria îi spune: "mare putere ți-am dat eu (subl.n.) ție".19 Într-o Poveste a lui
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
intens umanizată. Cultul mariologic în Biserica răsăriteană este, oricum, foarte pregnant; făcând teren prin satele românești chiar și acum, la început de secol XXI, constatăm că el depășește cu mult în practica de zi cu zi cultul lui Hristos însuși. "Măicuța Domnului" la care încă se închină cu suflet fierbinte țăranii nu este evreica sfântă care l-a născut pe Hristos, a asistat la răstignirea fiului ei și apoi a adormit în pace, la vârsta de 59 de ani, ci o
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
ingenioasă istorie detectivistă în mediul rural autohton, unde protagonista desfășoară o anchetă originală, interogând la fiecare pas în primul rând natura, martoră a itinerariilor păstorești din vremuri imemorabile. Construit pe schema baladei Miorița, dezvoltând o variantă mai puțin cunoscută a „măicuței bătrâne”, romanul întoarce sensul resemnat al textului popular în altul, activ și justițiar. Mari umbre mitice însoțesc astfel o narațiune realistă, care învie o civilizație străveche, cu legile, rosturile ei, ființând paralel cu cea modernă, contemporană, necomunicând nicăieri. Ilustrând cum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
fuse nicio oală. Cu ochii tăi, frumoaso, mi l-ai băgat în boală. Vai, Doamne! Zic Asemeni cuvinte mă tulbură 520 La ochi sunt eu bolnavă, și lumea-nbolnăvesc? 525 Da, zise baba. Curge din ochii tăi otravă Și nu cunoști, măicuță, puterea ei grozavă. Sărmanul om tînjește, puterile îl lasă. Și dacă zice iarăși bătrîna cea miloasă 525 Nu vrei să fii cu dînsul puțin mai milostivă, În trei sau patru zile îi rupem de colivă. Vai, Doamne, zic. Se poate
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
-ți nu ncetează a spera: „Mă pregătesc de toamnă în plină primăvară / și vara gerul iernii în oase îl ascult. / Golul surorii mele îl port eu în lume...” (Sora mea) în liniștea împrejmuirilor mănăstirii Nicula și sub divina ocrotire a Măicuței Preacurate, te simți Ioane, ca-n adolescență: „E-o noapte așa de bună, ca apa de izvor / Ce-o sorb cu toată fața răsturnată pe unde. / Ți-s mâinile-afumate și freamătă ușor, / și-o gravă bucurie mă pătrunde” (Adolescent). De ce
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
Pe negrul pământ / Nevastă mi-o luat, / Sfântă bătrână, / Cu mușchi pe bârnă”. Finalul nunții mioritice proiectează alegoric, la dimensiuni cosmice, durerea în fața morții: „Și la nunta mea / A căzut o stea”. Miorița este rugată să o consoleze pe bătrâna măicuță a păstorului, vorbindu-i de aceeași înșelătoare nuntă. Cununia este acum prezentată mai succint, pentru că măicuța cunoaște sensul limbajului figurat din testament. Ea trebuie să afle numai că feciorul ei s-a însurat „C-o fată de crai, / Pe-o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
proiectează alegoric, la dimensiuni cosmice, durerea în fața morții: „Și la nunta mea / A căzut o stea”. Miorița este rugată să o consoleze pe bătrâna măicuță a păstorului, vorbindu-i de aceeași înșelătoare nuntă. Cununia este acum prezentată mai succint, pentru că măicuța cunoaște sensul limbajului figurat din testament. Ea trebuie să afle numai că feciorul ei s-a însurat „C-o fată de crai, / Pe-o gură de rai”. Testamentul ciobanului constituie nucleul tematic principal al baladei, episodul care îi susține osatura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]