2,156 matches
-
progresist, n.n.) și de Tineretul C.G.M. (confederația generală a muncii, n.n.)”. g. „Întărirea și lărgirea...” „...organizației proprii a T.P. (tineretul progresist, n.n.)”, reprezintă a doua secțiune a „raportului” lui Bălteanu ceea ce înseamnă că prea puțin îi păsa acestui individ de mămăliga de zi cu zi a oamenilor necăjiți Foarte importantă era „întărirea”, „lungirea” și „lărgirea”, din câte am aflat noi citind aceste importante documente care astăzi au caracter auto-demascator, al acestei organizații cu o doctrină extrem de nocivă, apărută în Vaslui imediat
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
culturii”: „...Secția de salariat (chiar raportorul!, n.n.) și un număr de tovarăși voluntari (număr neprecizat în raport, n.n.) dar care nu au depus nici o muncă concretă culturală în această perioadă”. Opinăm că voluntariatul fără bani și fără un supliment de mămăligă de la cazanul politic ce fusese instaurat cu ocazia foametei, nu era pe placul unora nici măcar atunci, în zorii sângeroși ai comunismului. În continuarea documentului, Bighiu nominalizează componența secției pe care o conducea ca salariat al partidului-stat: „...colectivul de muncă din
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
din raportul lui Iacob am aflat ce „bunătăți” primeau bieții oameni la aceste cantine: „...se servește ca masă cartofi fierți, murături și ciorbă de zarzavaturi. Numai 2 cantine dintre cele ale orașului servesc dimineața ceai, iar la prânz și seara mămăligă cu cartofi și murături”. Raportorul nu ne spune de unde proveneau acești cartofi, dar ne spune în schimb că: „...aprovizionarea cu cartofi este asigurată numai pe timp de 10 zile dintr’un vagon sosit recent. Urmează să sosească în câteva zile
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
din 7 membri din care 4 plătiți de U.T.M. scoși din producție (subl.ns.)”. Iată, deci, avantajele ștabilor utemiști: plătiți boierește, burdihanele pline și cămara familiei doldora de bunătăți în comparație cu ceea ce mâncau muritorii de rând, adică barabule fierte cu mămăligă și murături iar la felul I, borș cu buruieni. Meniul nu a fost născocit de noi ci tot de ei, adică de cei care nu pierdeau nicio ocazie de a da sfaturi de cumpătare altora așa cum nu-și economiseau nici
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Cezar uia odată d-l Victor Eftimiu că va face și va drege astfel încât fiecare scriitor să-și aibă vila sa, mașina sa, etc. Haidiridam! La noi, scriitorii de tot felul stau în capitală ca să fie mai aproape de ceaunul cu mămăligă. (...) Pentru scriitori, regimul comunist e regimul ideal. Cu gazetarii e altă vorbă: starea lor e mai bună ca starea scriitorilor”. La punctul 2, „Noi și Rusia”, Maestrul face o inexplicabilă apologie a regimului totalitar sovietic, probabil la modă printre unii
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
să-l dau eu, măi?! Ăsta-i pământul moștenit de la părinții noștri și nici măcar nu-i al meu tot! Ce-or spune ceilalți frați?!>> În discuție a intervenit bietul socru-meu, (Dumnezeu să-l ierte!), care mâncase amarnicul chirpic de mămăligă mucegăită în lagărul de la Vaslui și i-a spus: <<Luizo, dacă nu le dai pământul, te duci tu la pușcărie că eu m-am săturat!>>. Uite așa a fost”, concluzionează doamna Margarita. O întrebăm dacă după 1990 și-au recuperat
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
și decorat pentru fapte de arme deosebite. În ziua votării, ca să fie mai sigure, femeile din cele două sate au făcut <<de strajă>> la poarta și la ușa secției de votare, dându-le bărbaților lor ultimele sfaturi și amenințări cu <<mămăligă rece de-a pururi>>, dacă n-o votează pe <<doamna învățătoare>>. Ori din convingere, ori de teama făcălețelor numai bune de altoit pe șale, majoritatea voturilor s-au îndreptat spre Luiza Zavloschi care, spre uluirea unei țări întregi dar și
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
persoana lui V. Mancaș, a cărui proprietate se afla în imediata apropiere a depozitului de la care s-a declanșat catastrofa. După declarațiile mai multor locuitori, în ziua de 16 mai servitoarea acestuia ar fi lăsat nesupravegheat focul „de la ceaunul pentru mămăligă”, aprins în curtea casei. La auzul acestor depoziții, mai mulți proprietari au pornit în căutarea lui Mancaș. Nici nu mai conta dacă declarațiile erau adevărate sau nu. De frica vecinilor, Mancaș a cerut singur să fie arestat. Totuși, autorul moral
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
loc, (...) nici măcar în restaurantul gării”. La scurt timp, pentru susținerea efortului de război, a fost „sacrificat” și debitul de pâine. Astfel, prin ordonanța din 21 decembrie 1916, locuitorii Bacăului au primit următorul anunț: „(...) pentru a echilibra consumul de pâine și mămăligă, toată populația civilă, părțile sedentare ale armatei, restaurantele și birturile să consume obligatoriu, în zilele de Marți și Joi, mămăligă”. Orice încălcare a prevederilor ordonanței - ce se aplica inclusiv pentru bolnavii internați în spital - aducea pe contravenient în fața judecății Consiliului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Astfel, prin ordonanța din 21 decembrie 1916, locuitorii Bacăului au primit următorul anunț: „(...) pentru a echilibra consumul de pâine și mămăligă, toată populația civilă, părțile sedentare ale armatei, restaurantele și birturile să consume obligatoriu, în zilele de Marți și Joi, mămăligă”. Orice încălcare a prevederilor ordonanței - ce se aplica inclusiv pentru bolnavii internați în spital - aducea pe contravenient în fața judecății Consiliului de Război al Armatei. Decizia a fost menținută până pe data de 24 ianuarie 1919, când, printr-o altă ordonanță a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
grâușor, atât cât se mai găsea prin pârjolitele păduri din jurul orașului, etc.) iar la felul II, câteva coji de cartofi fierte și asezonate cu murături de anul trecut. Despre pâine nici nu se vorbea pe atunci la bază fiind tradiționala mămăligă ce, din lipsă de mălai, se transformase într-un terci lung. Aceste informații le-am cules atât din surse documentare cât și din sursele orale, adică din mărturiile câtorva cetățeni ai orașului care mai trăiesc în prezent și care au
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
sursele orale, adică din mărturiile câtorva cetățeni ai orașului care mai trăiesc în prezent și care au trecut prin acele vremuri cumplite. Pentru a fi obiectivi, trebuie să recunoaștem că unii țigani ar fi dorit mai mult să-și câștige mămăliga muncind decât furând. La data de 13 martie 1947, Prefectura Vaslui primea de la Inspectoratul de Jandarmi Iași următoarele recomandări: „...țiganii nomazi nu pot să circule decât pe raza județului unde se găsesc pentru a da posibilitatea organelor polițienești și jandarmerești
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
foametei, activiștii acestui partid ipocrit și mincinos primeau tainuri consistente constând în carne, pâine, ulei, făină de grâu sau de porumb, zahăr și multe alte bunătăți. Cei mulți și considerați proști trebuiau să se mulțumească doar cu un boț de mămăligă și o zeamă din buruieni de la cazanul comun. Tot atunci a fost perioada marilor sacrificări legale sau ilegale de animale. h. Recensământ trist Din ordin superior, lucrătorii Serviciului Sanitar Veterinar (SSV) Județean Tutova, au trecut la începutul anului 1947 la
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
pentru omleta lui Ivan? Așa că, cei mai buni „pretini” ai ocupanților, comuniștii loco, au dat iarăși iama prin cotețele locuitorilor din mediul rural pentru a nu-i lăsa pe aceștia să se îmbuibe prea tare cu proteine, că nici de mămăligă prea multă la ceaun nu se puteau plânge pentru că altfel, ce-ar fi făcut bieții și sărmanii cai ai războinicilor lui Stalin?! Ar fi mestecat coceni? Așa că: „On daet vam nași hrabrâie rumânskie ptițî i iaiț Krasnoi Armi! I ne
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
se fereau să ne dea o mână de ajutor deoarece la capătul ariei cei de la sfatul popular înfipseseră în pământ o pancartă pe care scriseseră <<Nu ajutați pe chiaburi>>!”. h. „Numai colectiva poate să aducă bunăstarea în casele tuturor” Pe lângă mămăliga acră pe care trebuia s-o mănânce oamenii acelor vremuri de restriște, comuniștii le mai serveau la felul doi și lozinci, precum cea din inter-titlu. Țara fusese asfixiată, literalmente, de lozinci „mobilizatoare”, nefiind scutiți nici cei din fabrici, uzine sau
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
cap și hămesit de foame, de atâta îmblat” și „tremura ca varga de frică” în fața stăpânului - p.207) și prin redarea convorbirii dintre Scaraoschi și supușii săi: „ Ei bine, zmârdoaie urâcioasă ce ești, de mâncat ai mâncat boțul cel de mămăligă, dar ce a zis omul acela când a pus mămăliga pe teșitură, ai tu la știință?”. (p. 207) Dialogul dintre Stan și dracul trimis ca să-l slujească apare astfel ca firesc, efectul fiind un umor tipic scriitorului: „ Țibă, Hormuz! na
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
ca varga de frică” în fața stăpânului - p.207) și prin redarea convorbirii dintre Scaraoschi și supușii săi: „ Ei bine, zmârdoaie urâcioasă ce ești, de mâncat ai mâncat boțul cel de mămăligă, dar ce a zis omul acela când a pus mămăliga pe teșitură, ai tu la știință?”. (p. 207) Dialogul dintre Stan și dracul trimis ca să-l slujească apare astfel ca firesc, efectul fiind un umor tipic scriitorului: „ Țibă, Hormuz! na, Balan! nea Zurzan! dați-vă-n lături, cotarle!... Da de unde
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
cu cât nu are loc numai o negare a fabulosului, ci o răsturnare paradoxală de sensuri. Astfel, deși motivul real este altul, scriitorul ne creează impresia că dracul e pedepsit pentru că nu a spus „bogdaproste!” după ce a mâncat boțul de mămăligă lăsat de un creștin, deci pentru că nu a respectat un ritual religios. El trebuie să îndeplinească un rol pozitiv în destinul lui Stan, contrar credințelor obișnuite ale poporului pentru care diavolul nu poate aduce decât rele. La fel se întâmplă
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
finală - Fă-i pod dușmanului care se duce.; Își pusese speranța în Ion,1/care strânsese semnături de la toți sătenii.2/ condițională - Nu trece gârla al cărui fund nu-l vezi.; Ce bucătăreasă ar fi aceea 1/care nu face mămăligă?2/ consecutivă - Pe Mureș și pe câmpie / Nu-i mândră să-mi placă mie.; N am mai văzut așa om,1/care să nu priceapă nimic.2/ concesivă - Calul, care are patru picioare, și tot se poticnește. El,1/care
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
țării, în jurul localităților Buzău, Râmnicu Sărat și Brăila. Deși are unele asemănări cu rasa Portocaliu, se deosebește de acesta prin lungimea mai redusă a știuleților și forma sa ușor conică. Calitatea deosebită a boabelor asigură un mălai valoros pentru prepararea mămăligii. Boabele de culoare roșie - portocalie, a fost motivul pentru care, în unele zone, a fost denumit “Porumb roșu” sau “Cincantin roșu” sau “Morcovei”. Rasa Scorumnic Caracterul dominant al acestei rase constă în numărul de rânduri de boabe, care invariabil este
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
până la apusul soarelui mai traseră câteva brazde, după care puse plugul și grapa pe cobile și pe Înserat ajunseră acasă. Mai Întâi pogoniciul Ionuț dejugă boii, le puse În iesle fân și sfecla cu tărâțe, apoi veni la cină. Din mămăliga Întoarsă pe fund ieșeau aburi. Brânza și carnea din bărbânță, unde fusese pusă de la Ignat În untură, era și ea Încălzită și cei trei se ospătară În tăcere. Apoi, Ionuț se urcă să doarmă În otava din fânar, iar tinerii
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
găsea câte un cazan pentru fiert țuica. Dacă ar mai ține măcar o săptămână această toamnă, Își ziceau uneori câțiva țărani din sat, vreo douăzeci, am merge la moară la Ditrău. Am avea făină de grâu până la primăvară. Mălai pentru mămăligă mai măcinăm noi și În Toplița. Erau săteni care aveau și cai bună. Până acolo, la moara secuilor erau vreo douăzeci de kilometri, iar pe Șesul Ditrăului mai ieșeau noaptea haitele de lupi la șosea. Din cele zece căruțe care
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
ori venea cu degetele degerate ori cu câte un picior schilodit. Doborând copacii și curățindu-i de crengi și scoarță se mai Încălzeau, iar mâncarea și-o găteau ei În fața colibei, la foc. Acolo Își frigeau carnea și Își făceau mămăliga. Foc aveau cu ce face că doar erau În pădure. La lucru se Întorceau după Bobotează. Care avea cai și boi pentru tracțiune, lucrau la plutărit. Până ce au luat ființă Fabricile de Cherestea, se făcea plutărit pe Mureș, despre care
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
soacre, dar nu fără nuanțe ironice regăsite în asocierile expresive ale cuvintelor, ce contrazic unele credințe populare potrivit cărora soacrele și nurorile se află în conflict mereu; p. 6, r. 28 30 : „o ceapă, un usturoi ș-o bucată de mămăligă rece din poliță sunt destul pentru o nevastă tânără ca tine” privarea de la alimentele „mai bune” pe care o impune soacra nurorii are ca scop o așa zisă economisire, inutilă de fapt; această afirmație nu face decât să-i sublinieze
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
și resemnarea în fața unor eșecuri; r. 24 : „am muncit de-am dat inima din noi” munca asiduă, până la epuizare pe care o face omul implicat în acțiunile sale; r. 39 40: „și boierul, câtu-i de boier, a pus-o de mămăligă” necazul și problemele nu ocolesc pe nimeni, indiferent de rangul sau de statutul social deținut; p. 69, r. 6 7: „în ziua de azi, dacă nu-i fi și cu draci oleacă, apoi cică te fură sfinții și iar nu
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]