5,747 matches
-
o să bată vântul a Tschaikowsky, dedesubt o să am foșnetul surd și greu al frigului. Symphony No. 5 in E minor. În ultimul timp mi-a mers cam greu, totul se duce de râpă. Am ajuns să-mi pierd până și mănușile, degetele-mi stau unul peste celălalt în câte o șosetă scâlciată. Nici cu nervii nu stau prea bine, n-am mai mâncat de zile bune, Doamne, cât sunt de nenorocit! Aș plânge și mi-aș plânge de milă, dar e
„Un leu, nenea! Sau cât ai dumneata...” () [Corola-blog/BlogPost/337867_a_339196]
-
Doamnă, un leu? Nu-ți dă, firește că nu-ți dă, nu te uiți la tine? Nici tu nu ți-ai da, îți vine să și râzi. Aiurea, să-ncerci să-nduioșezi pe cineva cu șosete rupte pe post de mănuși! Doamna își strânge conștiincioasă haina în jurul taliei și se-ntoarce cu spatele, Dumnezeu să te binecuvânteze, vezi-ți de drum! Dar rămân pironit locului, simt cum amețesc și nu mă pot mișca, netrebnicule, îmi spun, să deranjezi oamenii doar pentru că
„Un leu, nenea! Sau cât ai dumneata...” () [Corola-blog/BlogPost/337867_a_339196]
-
ouă uniform și în procent cât mai mare. Vaccinurile sunt esențiale pentru prevenția bolilor și aici, la ferma de părinți, insistă să le facă el. „Și ca să evaluez starea păsărilor, și ca să dorm liniștit noaptea.” în salopeta lui gri‑petrol, mănuși chirurgicale și bonetă, înaintează prin densitatea de puicuțe, tija cu sprayul baleind stânga‑dreapta de parc‑ar căuta metale. După ce trece de ele, corpul comun se regrupează. Unele au agende proprii, sar pe benzile de hrană și de apă, una
Scurta și curioasa viaţă a puiului de Crăiești. O poveste adevărată despre ce mâncăm azi () [Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100]
-
recipient ținut în spate cu bretele și o tijă de metal lungă, prin care pulverizează cu o anume presiune, reglată din manometru, în vârf cu un anume tip de duză, care determină dimensiunea particulei. Ovidiu, în salopeta lui gri‑petrol, mănuși chirurgicale și bonetă, înaintează prin densitatea de puicuțe, tija cu sprayul baleind stânga‑dreapta de parc‑ar căuta metale. După ce trece de ele, corpul comun se regrupează. Unele au agende proprii, sar pe benzile de hrană și de apă, una
Scurta și curioasa viaţă a puiului de Crăiești. O poveste adevărată despre ce mâncăm azi () [Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100]
-
bine. „E ca la copii”, mi‑a spus Zaharie Oprea, seniorul familiei Verificarea înseamnă că sparg ouă și se uită în ele. Au vreo 30, ținute într‑un mini‑incubator trei zile, cât să înceapă să se formeze embrionul. În mănuși chirurgicale, Ovidiu ia ou cu ou și, deasupra unei găleți în care se vor aduna toate, le decupează capac. Cele nefecundate, clare, sunt doar gălbenuș și albuș; unele sunt cu moarte embrionară, pe gălbenuș e rămas doar conturul embrionului; în
Scurta și curioasa viaţă a puiului de Crăiești. O poveste adevărată despre ce mâncăm azi () [Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100]
-
gura abatorului. Din camionul cu prelatele suflecate, un bărbat în echipament de lucru încarcă pe o bandă rulantă navetele galbene, 10 pui într‑una, creste și ciocuri rozalii ițite printre zăbrele, cotcodăceli uzuale. Câteva secunde mai încolo, doi bărbați în mănuși îi scot din navete și îi agață cu picioarele‑n sus, cum pui o haină în cui, în lanțul mișcător de suporturi metalice. Imediat, puii intră într‑o sală aburită, vuind mecanic. Șiragul de piepturi bombate, cu penele ciupelite, e
Scurta și curioasa viaţă a puiului de Crăiești. O poveste adevărată despre ce mâncăm azi () [Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100]
-
cu apă garantează un efect optim. Bărbatul de la linia de sacrificare îi așteaptă la celălalt capăt al cabinei albe. Nu le prinde capul și nici nu‑l apucă, gestul e blând ca o chemare. Cu palma stângă protejată de o mănușă de lucru portocalie, cheamă corpul inconștient și taie gâtul ud căscând un hău sângeriu. Sângele se scurge în cuva de inox de dedesubt. Cheamă, taie, șorțul de cauciuc alb se stropește. Corpurile inconștiente se zbat, se știe că păsările arată
Scurta și curioasa viaţă a puiului de Crăiești. O poveste adevărată despre ce mâncăm azi () [Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100]
-
penele; apoi, gâturile trec printr‑o strâmtoare din două bare care smulge capetele, cu tot cu esofagul. Peste tot cineva dă cu mopul, cineva golește recipientele cu resturi (toate sunt neutralizate). Două femei, echipate stas, în salopete, șorțuri și cizme de cauciuc, mănuși și bonete albe, le crestează ceafa, apoi puii trec printr‑un cuțit care lasă doar ghearele în suport și cad pe un tobogan spre sala de eviscerare. Alt labirint suspendat, la care 18 femei fac clacă: scot viscere, pipote, ficăței
Scurta și curioasa viaţă a puiului de Crăiești. O poveste adevărată despre ce mâncăm azi () [Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100]
-
Sărat, durerea a fost instituită, pe lângă frig, foame, lipsa asistenței medicale, bătăile și caznele îndurate, prin separarea extremă, interdicția totală a deținuților de a comunica cu ființe umane. Ani întregi de izolare absolută. Mecanismul terorii i-a venit ca o mănușă lui Vișinescu, fiul de țăran buzoian, ajuns, ca locotenent major, la 31 de ani, în fruntea pușcăriei peste o mână de fruntași ai României interbelice. Aici și-a dat aici măsura bestialității și a ferocității. Din toți anii pe care
Ultimul cuvânt al inculpatului. Vișinescu, în lacrimi, către judecători () [Corola-blog/BlogPost/337946_a_339275]
-
Film Oare cum reușește Johnny Depp să facă să pară că orice rol pe care-l joacă i se potrivește că o mănușă? În Turistul, scenariul îți dă impresia că a fost scris special pentru el și pentru colega lui de platou. Ți-i imaginezi pe cei doi being awesome prin Veneția, nu? Cam asta se întâmplă în majoritatea celor 100 de minute
Un turist norocos… este cel care merge la Veneţia cu Angelina Jolie [Corola-blog/BlogPost/100012_a_101304]
-
Film „Mănuși roșii” este un film regizat de Radu Gabrea, care a adaptat scenariul după un roman de Eginald Schlattner, un sas născut la Făgăraș care are o biografie asemănătoare cu cea a personajului principal. Filmul are un subiect istoric: șirul arestărilor
Mănuşi roşii [Corola-blog/BlogPost/100050_a_101342]
-
schimba ideile și idealurile sub influența torturii, toate astea te copleșesc și te pun serios pe gînduri, mai ales că tema colaborării cu securitatea a revenit în prim plan în ultima perioadă. Un film serios, care merită văzut și discutat. „Mănuși roșii” (2010), dramă Regia: Radu Gabrea Cu: Alexandru Mihăescu, Andi Vasluianu, Marcel Iureș... Cityplex Brașov, 3 - 9 iunie CITAT: „Mănuși roșii este un film despre tortura psihică, despre cum regimul comunist a reușit să construiască mii de cazuri «penale»” Radu
Mănuşi roşii [Corola-blog/BlogPost/100050_a_101342]
-
tema colaborării cu securitatea a revenit în prim plan în ultima perioadă. Un film serios, care merită văzut și discutat. „Mănuși roșii” (2010), dramă Regia: Radu Gabrea Cu: Alexandru Mihăescu, Andi Vasluianu, Marcel Iureș... Cityplex Brașov, 3 - 9 iunie CITAT: „Mănuși roșii este un film despre tortura psihică, despre cum regimul comunist a reușit să construiască mii de cazuri «penale»” Radu Gabrea, regizor
Mănuşi roşii [Corola-blog/BlogPost/100050_a_101342]
-
de Carmen Sylva, cu monograma „B.A.”, dăruită de regină lui V.Alecsandri, bicornul de diplomat, sigiliul, mapa de corespondență, medalii), Mihai Codreanu (ochelari, tabachera, bastonul cu stilet de Toledo, joben, balansoar, ghete, geamantan), Sadoveanu (colanul de mason, pălărie, eșarfă, mănuși) etc. Expoziția este completată cu fotografii ale caselor memoriale de dinainte de deschiderea lor ca unități muzeale, fotografii de la deschiderea fiecăreia în parte, de la evenimente culturale, expoziții, prelecțiuni, precum și însemnări ale personalităților din cărțile de onoare. Muzeul Național al Literaturii Române
25 de ani de la înființarea MNLR Iași, sărbătoriți printr-o expoziție amplă [Corola-blog/BlogPost/100415_a_101707]
-
scriitorului bucureștean. Oscilând armonic între multiplele planuri, cuprins de o efervescentă stare a spiritului, vei putea-o citi ca pe o experiență unică și personală. Vei găsi în ea pasaje care te reprezintă și care ți se potrivesc precum o mănușă. Vei putea privi dincolo de oglinzile magice ale sufletului și vei găsi frânturi din viața ta, ce se vor derula cu viteza fulgerului. Îți vei căuta cu înfrigurare inocența pierdută și o vei regăsi numai într-o stare de transă a
“CÂINE ÎN RUGĂCIUNE” SAU “UN UNIVERS FILOSOFIC CU VALENŢE EPOPEICE” de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 125 din 05 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344252_a_345581]
-
martie 1970. Cunoscut sub numele de IBRAIL- de pe vremea când era raia otomană, spațiu cosmopolit unde tinerii marinari străini acostau în portul vechi, un amestec de Orient și Occident, un oraș viu, unde femei cu pălării cu boruri largi și mănuși de dantelă se plimbau la amiază cu trăsura , cu un comerț înfloritor și bogat... această viață a dispărut la sfârșitul celui de-al doilea război mondial...cât de mult mi-ar fi plăcut să mă nasc la IBRAIL! O.C.
INTERVIU CU POETA SI PUBLICISTA ANGELA BACIU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 127 din 07 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344260_a_345589]
-
a fost decât un comunism întors pe dos, cu față umană și în curul gol, iar comunismul o fiară roșie cu 12 capete adusă pe tancuri în țară în urmă cu 70 de ani de niște capitaliști albaștri făr’ de mănuși albe. Așa încât marii antropologi și socio-biologi neodarviniști și mai știu eu ce ingineri și chirurgi ai Sistemelor sociale moarte, care nu mai cred acum în adevărul explicațiilor ci doar în adevărul operațiilor, oricum ar întoarce ei mănușa și bisturiul și
DESPRE ORGANISMUL SOCIAL VIU ŞI SISTEMUL SOCIAL MORT POLITIC, SUPUS ARTEI-TRANSFORMĂRII, DUPĂ COMUNISM ŞI CAPITALISM de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 616 din 07 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343797_a_345126]
-
albaștri făr’ de mănuși albe. Așa încât marii antropologi și socio-biologi neodarviniști și mai știu eu ce ingineri și chirurgi ai Sistemelor sociale moarte, care nu mai cred acum în adevărul explicațiilor ci doar în adevărul operațiilor, oricum ar întoarce ei mănușa și bisturiul și ar colora Mâna Destinelor noastre iese tot o moarte colectivă, violentă, marxistă, nihilistă și vulgară, de culoare violet, încoronată acum de Uniunea Europeană, sub așa zisa protecție NATO cu Scut antiatomic din SUA, pe un drapel tot mai
DESPRE ORGANISMUL SOCIAL VIU ŞI SISTEMUL SOCIAL MORT POLITIC, SUPUS ARTEI-TRANSFORMĂRII, DUPĂ COMUNISM ŞI CAPITALISM de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 616 din 07 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343797_a_345126]
-
ar fi incompletă dacă nu am pomeni și un episod din perioada Revoluției din anul 1989, când preoteasa din Botiza, împreună cu doi credincioși din sat, a dus pe 28 decembrie 1989 militarilor de la Otopeni sute de perechi de ciorapi și mănuși confecționate de botizence, eveniment despre care "România liberă" din 31 decembrie scria că sunt "Ciorapi de la Botiza - Maramureș, pentru cei care au călcat în picioare dictatura". În altă ordine de idei, familia Părintelui Isidor Berbecar trăiește în localitatea Botiza din
MARAMUREŞ, O ICOANĂ VIE A SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE, STRĂMOŞEŞTI ŞI ROMÂNEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342813_a_344142]
-
păzească tenul alb, să n-o ironizeze colegele de la Școala Centrală de Fete... Nimeni nu știa cât suferea, mai ales când era micuță! Era tolerată la culesul viei doar cu pălăria pusă peste un batic de voal și, neapărat, cu mănuși în mâini. Cât privea băiatul, era ținut din zori și până la apusul soarelui la muncile din curte: îngrijitul animalelor, reparatul adăposturilor și al gardurilor despărțitoare dintre compartimentele ogrăzii, curățatul livezii de uscături, udatul straturilor din grădina de zarzavat, adâncirea gropanului
CAPITOLUL 2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342853_a_344182]
-
ale naturii este destul de motivată, căci miticul este biologic. „Pironit în vitraliu,/ ochiul acela,/ cândva azuriu,/ atoatevăzător,/ se bălăngăne/ plictisit,/ înlăuntru-i rostogolindu-se/ cu întrebări/cu tot.” („By-pass”). Traducerea în limba engleză a doamnei Ileana Sandu este precum o mănușă croșetată pe măsura poemelor Marianei Cristescu. Poetă, cărturar, critic literar și jurnalist, Mariana Cristescu este un homo aesteticus ce sacralizează cuvântul. Descoperim aici un Deus al amorului ce fumegă pe cruce și un Iisus trimis pe această lume să asiste
MARIANA CRISTESCU SAU VIZUALIZAREA ÎN INTERIORUL CUVÂNTULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342881_a_344210]
-
să vă încânte Cu trilul molipsitor! Rochie de mireasă Iau din petale de flori Că, e mai răcoroasă Pentru-ai dragostei fiori. Voal îmi țes păianjenii, Cu fir cât mai subțire. Să mi se vadă ochii În globuri de safire. Mănuși de domnișoară Și proaspătă mireasă, Din flori de primăvară Pun lăcuste să-mi țeasă. Cu roua de pe frunze În mii de diamante, Îmi spală buburuze, Priviri înlăcrimate. Dar plânsul nu-i de jale, Să îmi strice nuntire. E bucurie mare
SECȚIUNEA POEZIE- PREMIUL I de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342886_a_344215]
-
că i se răcește ciorba în farfurie. Terminând de mâncat, intră la el în cameră și în loc să se apuce de învățat la fizică, scoase un caiet studențesc și pe ultima pagină începu să scrie niște versuri care corespundeau ca o mănușă stării sale sufletești: Singur și trist [ Versurile aparțin poetului Constantin Triță din Piatra Olt și sunt luate de pe facebook cu acceptul autorului.] Singur și trist în noaptea clară, Pe străzi pustii tot hoinăresc, Trăgând nervos dintr-o țigară, Neînțelegând unde
ROMAN , CAP. NOUASPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342946_a_344275]
-
verificată, Se declară “ofensată”. E nocivă...apa plată! Balanța istoriei. Boierii vechi aveau blazon Si averea strânsă din strâmoși. Cei de acum blindați carton Furat-au tot și vând “gogoși”, Că au avut “unchi și mătuși”. Să pară cinstea cu mănuși! Balansul legilor. Cu răspundere asumată Legea, iar a fost schimbată Si urmează, că se poate, Să le bălmăjim pe toate! Partidele și țara. Cu partidele în frunte, Am avut bătălii crunte. Dar așa cum simte”roiul”, Am pierdut mereu râzboiul Si
UMORISTICE DUPĂ REALITATE de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1276 din 29 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343044_a_344373]
-
rea Se dovedise și zgârcită. / Mereu, în sat, era vorbită Cum că pestriță se vădea / A fi la mațe. Despre ea, Satul întreg de-acord fusese / Că vorba veche ce spusese Că „Tot un bou și o belea”, / Ca o mănușă îi venea. Era sărac celălalt frate - / Sărac să fie de păcate! - Dar tot avea și el apoi, / Perechea lui mândră de boi. Precum porumbul se vădeau, / La păr, acești boi că erau. Erau înalți și ciolănoși, / Țepoși la coarne și
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]