4,696 matches
-
Copacii de haine se vor dezbrăca. Dacă mă vei uita, iubirea mea Soarele să zâmbească va înceta, Privighetorile din crâng vor amuți Sălciile de lângă lac se vor jeli. Dacă tu mă vei uita, poate, Ziua se va preface-n noapte, Măreața luna, încetișor va păli Stelele pe cer nu vor mai sclipi. Dacă mă vei uita, iubirea mea Flori de gheață vor înflori în inima Și nici chiar soarele cu căldura sa, Nu le va putea nicicând topi-va. Toate dorurile
DACĂ MĂ VEI UITA de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355696_a_357025]
-
i-au comandă, sau doar să claxonez o dată și apoi să plec? ... Uitându-mă în urmă nu cred că am facut ceva mai important în întreaga mea viață. Suntem condiționați să credem că viețile noastre se învârt în jurul unor momente mărețe. Dar adesea aceste momente mărețe ne i-au prin surprindere- frumos împachetate în ceea ce alții ar considera ceva puțin, ceva ne însemnat. Oamenii sar putea să nu-și amintească exact ceeace au făcut sau ceea ce au spus, dar întotdeauna își
O POVESTE DE SUFLET de IONEL CADAR în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355723_a_357052]
-
să claxonez o dată și apoi să plec? ... Uitându-mă în urmă nu cred că am facut ceva mai important în întreaga mea viață. Suntem condiționați să credem că viețile noastre se învârt în jurul unor momente mărețe. Dar adesea aceste momente mărețe ne i-au prin surprindere- frumos împachetate în ceea ce alții ar considera ceva puțin, ceva ne însemnat. Oamenii sar putea să nu-și amintească exact ceeace au făcut sau ceea ce au spus, dar întotdeauna își vor aminti cum i-au
O POVESTE DE SUFLET de IONEL CADAR în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355723_a_357052]
-
Acasa > Versuri > Istorie > REGELE LUPILOR, DECEBAL Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 266 din 23 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului REGELE LUPILOR, DECEBAL. Din veacuri vine spre noi. Regele Lupilor Decebal, Întrupare a marilor eroi, Înaintează pe mărețul său cal. Însoțit de o aureolă solară, Impunător cu brațul deschis, Se ridică cu piciorul în scară, Protejat de însuși Zamolxis. Urmat de puternica-i armată, Pe care a condus-o ani și ani, De munți și codri încadrată, Înfruntându
REGELE LUPILOR, DECEBAL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355768_a_357097]
-
Până dincolo de-al șaselea filon. Nu am dat din întâmplare Peste bogății ascunse în pământ, Ci prin atentă cercetare Am găsit atâta aur în adânc. Și-n zgomotul simfonic, săltăreț De sute de perforatoare, Pentru un țel nobil și măreț Am trecut la exploatare. 1963 Referință Bibliografică: MINUNI ? / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 902, Anul III, 20 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
MINUNI ? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346111_a_347440]
-
TU NU AUZI CUM FULGII DE ZĂPADĂ Tu nu auzi cum fulgii de zăpadă Se prăbușesc din ceruri că fiarele-nsetate Să sfîșie pămîntul și vîntul cum ne bate Lovindu-ne privirea cu lovituri de spadă ? Acum e clipă aia măreață, hai la lupta Dă-mi merele, frumoaso, arată-ți coapsă dulce, Să nu lăsăm zăpadă cea pură să ne spurce - Și luna de durere pare acuma supta Pe fruntea ta senina se sprijină pămîntul Auzi cum se-ndîrjesc și stelele și
POEME BILINGVE (1) / POÉMES BILINGUES (1) de IOAN LILĂ în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346086_a_347415]
-
mă ia cu el spre Cer Inchid ochii... și plutesc lin în Eter. Ajung acolo pe a gândului aripă Iubirea minunată în suflet se-nfiripă. Câtă splendoare mă îmbie în vis... să rămân! Ce frumusețe rară ascunde în el... Cerul! Măreț printre aștri, în Eter... stăpân! Este acoperișul Vieții și totodat' Misterul! Sfârșitul melodiei minunate, mă trezește. Deschid ochii plini de stele sclipitoare. A fost doar... Fantezie ce nu se-mplinește; Dorinți nocturne din gând de... Visătoare. © D. Theiss Referință Bibliografică
GÂND DE VISĂTOARE de DOINA THEISS în ediţia nr. 874 din 23 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/346158_a_347487]
-
apoi în creierul care se aprinde pentru a lumina lumea deșartă. Titlul poeziei poate sugera sosirea timpului „Noii Ere”, când inima se va dori umplută cu spiritul divin, iar creierul să ardă incandescent în fiindul aleșilor unei lumi a ideilor mărețe. Lumea în care Bacovia a creat l-a considerat un neînțeles, un prea întunecat al erei pe care ei și-o credeau luminoasă ca materie, nu și ca nevăzut incandescent. Venirea lui în lume a fost în plină zi, când
ARTĂ A SENSULUI CODIFICAT ÎN POEZIA BACOVIANĂ ASTFEL de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346169_a_347498]
-
DOMNULUI Autor: Paulian Buicescu Publicat în: Ediția nr. 1454 din 24 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Cel mai frumos Nume din Univers. V-ați pus vreodată întrebarea (în proză, cântec sau în vers) Care nume-i mai de cinste, în mărețul Univers ? Desigur, toate sunt frumoase ! Contează cum ni le purtăm, De respectăm <> : Sfântul ce îl venerăm ! Dar mie, unu mi se pare mai de cinste, mai frumos : Christian !(adus pe Terra, de DOMNUL IISUS CHRISTOS !) Pentru că nașii cu părinții, te-
VERSURI DE NAȘTEREA DOMNULUI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368901_a_370230]
-
îngrozit căpeteniile edomiților, Au tremurat șefii moabiților, Canaanienii s-au umplut de teamă, Simțind că-n fața Ta or să dea seamă, Spaima și teama au căzut asupra lor, Venite parcă dintr-un zbor. Atunci când Mâna Ta a făcut fapte mărețe Ei au amuțit ca piatra, trupurile lor păreau să înghețe. Până a trecut poporul Tău, Doamne, neamul ce ai mântuit. Tu îi vei aduce și așeza în Țara lui Israel ce le-ai dat-o, la Templul pe care Ți
AMINTIREA TRECERII MĂRII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368878_a_370207]
-
aduce în dar cititorilor trei cărți apărute în ultimii doi ani, una de versuri și două de proză scurtă. Dacă volumul Cu noaptea de mână îi dă prilejul poetei de a se defini ca o îndrăgostită de natură, o natură măreață, ce o impresionează cu frumusețea și solemnitatea ei, dar și cu „gingășiaˮ, „fioriiˮ și „vârtejul de patimi și visˮ (Ce-i frumusețea), o natură ale cărei taine vrea să și le însușească (cf. În munți, Vânt de apus, vânt de
LANSARE DE CARTE MARIA IONIŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368948_a_370277]
-
Tu nu auzi cum fulgii de zăpadă Tu nu auzi cum fulgii de zăpadă Se prăbușesc din ceruri că fiarele-nsetate Să sfîșie pămîntul și vîntul cum ne bate Lovindu-ne privirea cu lovituri de spadă ? Acum e clipă aia măreață, hai la lupta Dă-mi merele, frumoaso, arată-ți coapsă dulce, Să nu lăsăm zăpadă cea pură să ne spurce - Și luna de durere pare acuma supta Pe fruntea ta senina se sprijină pămîntul Auzi cum se-ndîrjesc și stelele și
VOLUM POEZII 5 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370854_a_372183]
-
Înainte, pe acest făgaș într-o adiere și-ntr-un sunet de izvor, la umbra brazilor, presimțeam că a început să se înțeleagă, că nu palatele, nu mașinile bengoase...Nici măcar alergătură înspre a umfla conturi în bănci , nu înseamnă vis măreț. Aliatul... : Călătorule, Călătorule, iarăși ești poet! Rostește unul, parcă aliat cu Prescurescu. Călătoru: Eu, cred în creierele aerisite. Cred în cei care studiază, cercetează. Cred în cei care promovează adevărul curat. Nu cred în cei care construiesc o politică de
MONUMENTUL DE LA …URSOAIA! (LUMINA DE LA CERNICA STRĂLUCEŞTE ŞI ACASĂ) TABLOUL (SCENA) 2 de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370900_a_372229]
-
cu tata cât mai e acasă. Mona oftează și se apropie de fereastră. Afară fulgii de nea acopereau pământul. „Ce frumos e! Natura, totul este enigmă și totul este cuvânt. Natura este un torent de viață și lumină. Această natură măreață, această creație care ajută omul, știe totul; totul ar fi limpede pentru cine ar cunoaște-o. Gata, Mona! Ce se întâmplă cu mine? Voi face un om mare de zăpadă, așa ca atunci când eram mică și veneam la bunica să
JOCUL DE-A VIAŢA 2 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370927_a_372256]
-
meu răspuns, Nu vreau să îl țin ascuns! Nu știu ce mai îndrug! S-aveți în case belșug, Masa plină cu de toate, Să trăiți în sănătate!” - maestrul Mihai LEONTE Aho, aho! -am răspunde. - Dovadă că este așa, stau chezășie două fapte mărețe, unul neașteptat pentru un om de litere, iar altul primit plocon fulgerător pentru întreaga activitate: numirea unei biblioteci cu numele său, de asemenea și a unei străzi. O să spuneți că contează faptul unde.. însă, o întrebare simplă: câți oameni distinși
MAESTRUL SIMPLITĂŢII POETICE, DOMNUL MIHAI LEONTE – INTERVIU. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371011_a_372340]
-
prost ales. Eu aș definii culorile stindardului după inima mea astfel: - Roșu-i sângele eroilor anticomuniști care au murit în închisorile scumpei noastre patrii ”Republica comunistă România” despre care tineretul nu știe nimic deoarece manualele de istorie au fost adaptate „mărețului capitalism” pe care, cică, îl trăim. - Unduirea galbenă este holda de grâne în bătaia vântului. Frumoasă, bogată dar nu pentru noi (cățeii a spus un fabulist). „Noi vrem pământ” spune poetul în numele țărănimii din fostele domnii Românești, Moldova și Valahia
IMNUL ŞI CULORILE. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371007_a_372336]
-
ești, în lumea asta confuz-crepusculară,/ Astronaut notoriu, năier sau alpinist,/ Pe drumul ce te-nalță și care te coboară// Tu nu uita o clipă să fii și bun genist./ Un câmp minat e viața în drum spre Everest,/ Dar ce măreață-i clipa trăită fără rest!” („Un câmp minat, urcușul ce duce înspre pisc.”) Om de o exemplară autoexigență, lingvist unic, dublat de un rafinat poet al ideii și de un mare patriot, Nicolae Mătcaș, prin întreaga sa activitate, se înscrie
NICOLAE MĂTCAŞ – MODEL AL IMPLICĂRII de THEODOR RĂPAN în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371019_a_372348]
-
diferențiere, la o structură autonomă și la o destinație proprie. Atracția sufletului uman pentru artă - forma cea mai cristalizata a valorii estetice - a fost întotdeauna datorat în parte și faptului că ea a rămas și rămâne, de neînlocuit, oricât de mărețe și uluitoare uneori ar fi cuceririle spiritului în alte direcții. Însă, au fost accidente istorice care au influențat în negativ operele de artă. În acest context, una dintre trăsăturile specifice umanității o constituie aceea de a atribui tuturor lucrărilor - atît
CONTEXTUL ISTORIC DETERMINĂ ACCIDENTAL VALOAREA ARTISTICĂ SAU FALSUL DESTIN AL OPEREI DE ARTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369772_a_371101]
-
în Apocalipsa secolului ateu prin excelență. Dar toată această propăvăduire a Crucii Mântuitorului și a Crucii Neamului, a biruinței Dumnezeului-Om și a biruinței Nației, trebuie întrupată în pildele celor care o seamănă, a semănătorilor. Sunt convins că la această măreață chemare toți creștinii ar sări să o îndeplinească. Dar nenorocirea e că nu mai bat clopotele chemării sau nu se mai aud. Această activitate (spunea părintele Stăniloae) ar fi bine să fie stimulată și supravegheată de episcopii înșiși. Ar fi
UNDE SUNT IERARHII BISERICII ORTODOXE ROMÂNE?! (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369936_a_371265]
-
în sfeșnic Și-n ea bucuria e trează Iubirea cântă imnul cel veșnic Și inima mea priveghează. De vorbă cu Tine, Isuse iubit, Când stau smerit îngenuncheat Simt că timpul în loc s-a oprit Și zgomotul lumii a încet. Cântări mărețe mă copleșesc Lacrimile sunt toate de fericire Și slovele ce le scriu și rostesc Sunt pline de Duh și iubire. Cluj Napoca 21 august 2015 Taină poetică Zâmbet de stele țesut cu petale Și șoapte de flori în ochi de bazalt
NETĂCEREA SUFLETULUI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370324_a_371653]
-
ce delimita trei străzi, clădire ce a fost ridicată pentru un armean bogat pe la sfârșitul secolului al XIX-lea, într-un stil în care arhitecții amestecaseră elementele genoveze, cu cele preromantice, construcție cu o fațadă monumentală, străjuită de patru coloane mărețe din piatră și de pe ale căror socluri priveau spre Piața Ovidiu, câte un leu fioros, de unde și denumirea ei de mai târziu. Telefonul sună și Adriana tresări fără să vrea. Sosise taxiul așa că își luă geanta de mână cu actele
ROMAN ÎN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370370_a_371699]
-
te iubesc.... - Mulțumesc, dragostea mea! Și eu simt că nu mai pot trăi fără tine. - Pătrunde-mă cu delicatețe și sărută-mi sânii care tresaltă la fiecare apăsare a bastonului tău în flămânda mea pisicuță, hrănește-o cu cel mai măreț șobolan ce l-a primit până acum. Te vreau și te doresc mereu, dar acum nu mai pot aștepta, așa că doresc să vii și tu în întâmpinarea mea pentru a stinge și ultimul tăciune ce mai mă arde. Mâinile fetei
PLACERE SI SPERANTA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370438_a_371767]
-
ascultat muzica tuturor izvoarelor lui, că și-a desfătat privirile cu toată bogăția florilor lui. Toți spun că muntele este frumos, fiindcă este frumos chiar și în puținul ce l-au cunoscut; toți spun că muntele este grandios, că este măreț, fiindcă este grandios, este măreț chiar și la înălțimea la care au ajuns. După părerea mea și după credința mea, cunosc un singur om, care a putut cunoaște muntele în întregime; iar acel om este un mare sfânt, care, după
DESPRE VIAŢA DUHOVNICEASCĂ A PREOTULUI DUPĂ TRATATUL „DESPRE PREOŢIE” AL SFÂNTULUI IOAN GURĂ DE AUR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370406_a_371735]
-
că și-a desfătat privirile cu toată bogăția florilor lui. Toți spun că muntele este frumos, fiindcă este frumos chiar și în puținul ce l-au cunoscut; toți spun că muntele este grandios, că este măreț, fiindcă este grandios, este măreț chiar și la înălțimea la care au ajuns. După părerea mea și după credința mea, cunosc un singur om, care a putut cunoaște muntele în întregime; iar acel om este un mare sfânt, care, după mărturia altui sfânt, slujește acum
DESPRE VIAŢA DUHOVNICEASCĂ A PREOTULUI DUPĂ TRATATUL „DESPRE PREOŢIE” AL SFÂNTULUI IOAN GURĂ DE AUR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370406_a_371735]
-
muntelui, toate adâncimile lui, toate tainele lui. A cunoscut toate frumusețile lui, dar i-a văzut și prăpăstiile și strâmtorile și primejdiile. Din pricina asta, el singur a putut scrie, a putut să ne lase ghidul acestui munte frumos, grandios și măreț. De acolo de sus, de la acea înălțime amețitoare a muntelui, a scris povățuitorul, îndrumătorul acesta minunat: „Despre Preoție”, care a ajutat pe mulți să urce piscul muntelui. Mulți, foarte mulți, cu ajutorul celui întru sfinți Părintele nostru Ioan Gură de Aur
DESPRE VIAŢA DUHOVNICEASCĂ A PREOTULUI DUPĂ TRATATUL „DESPRE PREOŢIE” AL SFÂNTULUI IOAN GURĂ DE AUR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370406_a_371735]