2,342 matches
-
astronomică: Părți principale: un tub prevăzut la capete cu câte un sistem de lentile obiectiv și ocular, unde distanța focală a obiectivului este foarte mare comparativ cu a ocularului: Se privesc corpurile foarte îndepărtate din univers. Imaginea dată este virtuală, mărită și răsturnată. grosismentul lunetei astronomice: , unde . Pentru ca luneta astronomică să fie folosită la privirea corpurilor de pe pământ sau de pe mare, între obiectiv și ocular se așează o lentilă convergentă, numită lentilă vehicul sau înlocuind ocularul cu o lentilă divergentă, așa cum
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
principale: un tub prevăzut la un capăt ca obiectiv o oglindă sferică concavă sau parabolică, lipsită de aberații cromatice și la celălalt capăt ca un ocular alcătuit dintr-un sistem de lentile convergente. Imaginea finală A”B” este virtuală și mărită pentru a se observa în mod distinct obiectele din univers, foarte îndepărtate. Acest tip de telescop este cu vedere laterală. În biografia studiată, am găsit și alte tipuri de telescoape, cu performanțe deosebite în cercetarea imensului univers ce ne înconjoară
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
are valoare maximă și sensul necesar pentru accelerare. Întrucât energia ∆? a unei particule este relativ mică la o singură accelerare între duanți și spre a mări-o foarte mult, încât să se producă procese nucleare cu randament ridicat, trebuie mărit frecvența de rotație de milioane de ori. Condiția aceasta se realizează numai dacă tensiunea alternativă aplicată ciclotronului are o frecvență foarte ridicată și constantă. Numai particula cu energie cinetică foarte mare ce părăsește ciclotronul este capabilă să provoace adevărate procese
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
mișcare ușoară spre în afară O = palma mâinii drepte este orientată spre exterior, de aceeași parte. PC = inițial, punctul de contact este spre spațiul neutru, dar apoi ating obrazul. Mimica feței este întrebătoare, cu capul dat ușor spre spate, ochii măriți și gura ușor întredeschisă. Unde? C = mâna dreaptâ strânsă în pumn, cu degetele index și mare flexate este așezată în dreptul bărbiei. M = degetul mare al mâinii drepte atinge bărbia de aceeași parte, iar degetul index execută o mișcare repetată de
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
iar degetul index execută o mișcare repetată de 2-3 ori de îndoire. O = palma mâinii drepte este situată spre stânga. PC = degetul mare al mâinii drepte atinge bărbia dreaptă . Mimica feței este întrebătoare, cu capul dat ușor spre spate, ochii măriți și gura ușor întredeschisă. Care? C = ambele mâini, cu palmele îndreptate în sus, cu degetele ușor răsfirate. M = descriu o mișcare de ,,cernere” imaginară, repetată de 2-3 ori, în fața pieptului . O = palmele sunt îndreptate în sus. PC = este în spațiul
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
fiind ușor răsfirate. M = ambele palme descriu o mișcare ușor sacadată spre în jos și înapoi. O = ambele palme sunt îndreptate în sus. PC = este situat în spațiul neutru. Mimica feței este întrebătoare, cu capul dat ușor spre spate, ochii măriți și gura ușor întredeschisă. de ce? pentru ce? C = ambele mâini au aceeași configurație: palmele deschise și îndreptate în sus, cu degetele lipite, degetul mare opozabil. Palma dreaptă este activă și așezată perpendicular peste palma stângă, pasivă. M = palma dreaptă execută
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
mișcare de atingere repetată, cu dosul palmei drepte pe fața palmei stângi . O = ambele mâini au palmele îndreptate în sus. PC = este în spațiul neutru deși palmele se ating. Mimica feței este întrebătoare, cu capul dat ușor pe spate, ochii măriți și buzele ușor întredeschise. câți ?, câte ? C = ambele mâini au palmele cu degetele răsfirate și îndreptate în sus. M = degetele ambelor mâini realizează o mișcare de ,,fluturare” a degetelor . O = palmele sunt orientate în sus. PC = se află în spațiul
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
clinice sunt diferite în rubeola dobândită postnatal și în rubeola congenitală. Rubeola postnatală Debutul este insidios, în decurs de 2-3 zile, cu manifestări generale: febră moderată, catar respirator ușor, anorexie, cefalee. Simptomatologia constantă a rubeolei o constituie tumefierea ganglionilor moderat măriți, mobili, ușor sensibili, nesupurativi. Adenopatiile sunt generalizate, dar predomină retroauricular, cervical posterior, occipital. Adenopatia precede cu o săptămână erupția și persistă după stingerea acesteia, constituind “primul și ultimul semn al bolii”. Exantemul este un semn inconstant al rubeolei. Atunci când apare
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
utilizarea lor sub formă de perle, de exemplu pentru cromatografia lichidă. Polimerizarea în suspensie este tehnica cea mai utilizată pentru prepararea perlelor macroporoase. În acest fel se înlătură dezavantajele enumerate mai sus, aria de aplicare a perlelor macroporoase fiind considerabil mărită. Structura lor internă constă în numeroase cavități interconectate (pori) de diferite dimensiuni, iar rigiditatea perlelor este datorată reticulărilor extensive. Obținerea acestor perle are loc în prezența unui porogen, care este o substanță inertă față de monomeri și care rămâne înglobat de
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
utilizarea lor sub formă de perle, de exemplu pentru cromatografia lichidă. Polimerizarea în suspensie este tehnica cea mai utilizată pentru prepararea perlelor macroporoase. În acest fel se înlătură dezavantajele enumerate mai sus, aria de aplicare a perlelor macroporoase fiind considerabil mărită. Structura lor internă constă în numeroase cavități interconectate (pori) de diferite dimensiuni, iar rigiditatea perlelor este datorată reticulărilor extensive. Obținerea acestor perle are loc în prezența unui porogen, care este o substanță inertă față de monomeri și care rămâne înglobat de
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
de inflamație acută; ¾ la palparea externă se percepe aspectul de „duritate lemnoasă”, fără zone de fluctuență, dar cu decelarea unor crepitații gazoase; ¾ intraoral: mucoasa sublinguală bombează bilateral „în creastă de cocoș” (în tensiune, roșie violacee, acoperită cu false membrane); ¾ limba mărită de volum umple cavitatea bucală, fiind împinsă în sus și înapoi (pe marginile limbii se văd amprentele fețelor orale ale dinților); ¾ la palparea bimanuală (exoși endobucală) se percepe duritatea lemnoasă a țesuturilor din lojile interesate; CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
plan circumstanța unui discurs conceput printr-o exemplară „economie” de mijloace. Măiestria compozițională constă în modalitatea de variație a celor 26 de reeditări ale afirmației tematice, conservată integral în aspectul său ritmico melodic (excepția o constituie transpoziția acesteia la cvarta mărită descendentă în măsurile 31 - 32 și la cvarta perfectă descendentă în măsurile 37 38). Astfel, în contextul unui discurs static, elementul dinamic se va recunoaște în explorarea insistentă a resurselor timbrale, datorată frecventelor schimbări de registru și culori sonore. De
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ostinato-ul fondului sonor al unei noi reveniri a materialului tematic principal. Ostinato-ul registrului acut se împletește cu firul unei linii melodice subsidiare, ce dublează desenul ritmico-melodic al temei expuse concomitent în planul median al discursului (acordurile de cvintă mărită). Scara pentatonică a secțiunii secunde salvează piesa de imaginea sterilă difuzată de configurația hexatonală, asociindu-se deopotrivă cu precipitarea tempo-ului (En animant - animând) și dinamizarea discursului prin expresia arpeggiato-urilor sale rapide (cvasi-glissando), adevărate metafore sonore ale unor țâșniri eliberatoare
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
în raport cu ariditatea sonoră a discursului introductiv. Cea de-a doua apariție a motivului tematic dobândește o culoare tensională inedită prin alunecarea cromatică descendentă a sunetului inițial ( devine ), adăugând în expresivitate prin augmentarea implicită a primului interval melodic (cvarta perfectă devine mărită) și transformând, în același timp, scara pentatonică introductivă într-o configurație anhemitonică. Secțiunea secundă a structurii macro-formale se delimitează prin opțiunea pentru elemente de limbaj inedite în raport cu evoluția sonoră anterioară: scriitura în tonuri; desfășurarea cu preponderență în registrul mediu grav
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
observă cum primele două măsuri evoluează spre acordul de treapta a II-a coborâtă () a tonalității de bază, amplificând tensiunea prin nerezolvarea acestuia și abandonarea sa într-o senzație de suspendare. Ulterior, acestuia i se va juxtapune intervalul de cvintă mărită (fa#), pentru a-și afla apoi detensionarea la cvarta perfectă descendentă (do#). Dar, deși acest ultim sunet reprezintă terța acordului de la major, aportul pedalei de rezonanță îl va mixa într-un efect comun cu acordul de anterior, rezultând astfel o
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
un plan inferior al ierarhiei pregnanței tematice. Transpunerea motivului principal la tonul de stabilește o legătură vitală cu viziunea conceptuală, imprimând discursului senzația căderii, acel permanent sens al prăbușirii. Această sugestie o regăsim în efectul sonor rezultat din plasarea cvartei mărite () în registrul grav al discursului, încetinirea mișcării de avansare (Plus lent), precum și oprirea pe coroana sunetului final al motivului, aspecte de limbaj care induc o profundă concentrare a simțurilor auditorului. Dezvoltarea va constitui o prelungă dezbatere a celor două materiale
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
music-hall supuse evocării. Indicația introductivă Modéré, nerveux et avec humour (Moderat, nervos și cu umor, cu o recomandare metronomică de ) va contrabalansa tendința de rubato, difuzată de imaginea lirică a episodului ulterior, în care motivul cromatic în acorduri de cvintă mărită, proiectat într-un atac legato, cu un sens predominant descendent - metaforă a unui sentiment de „înșelătoare” întristare, și marcat cu En cédant (Cedând) și moqueur (zeflemist), se suprapune unor rezonanțe purtând sugestia pizzicato-ului de contrabas. Analizând versiunile interpretative ale
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
scriitură, ce survin la nivelul parametrilor de limbaj: indicația agogică Un peu retenu ce semnalează trenarea tempoului; pe fondul unei abstractizări tot mai pronunțate a bitonalismului agregatelor armonice, linia melodică a planului inferior evoluează cu predominanță prin intervalul de secundă mărită și cel enarmonic acestuia (3m), difuzând rezonanțe inedite limbajului armonic utilizat anterior; diminuarea ritmică în diviziuni excepționale; reinstituirea dinamicii reduse de pp. Cea de-a treia secțiune a preludiului se încheie cu expresia motivului secund prezent în același registru grav
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de-al patrulea plan al discursului afirmă doar intervenții izolate pe parcursul avansării. Complexitatea agregatelor sonore se amplifică prin suprapunerea unei scări hexatonice anhemitonice (linia melodică ascendentă a planului superior) cu structura cromatică a ostinato-ului motivic. Disonanțele intervalelor de cvartă mărită sau sextă mărită ale acordurilor (planul superior) sunt subliniate expresiv de crescendouri repetate, ce determină fluctuații sonore subtile, integrate unei dinamici generale reduse (p). Construcția ritmică valorifică ritmul punctat al ideii tematice generatoare (măsura 2 - vezi Exemplul 155), ce va
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
plan al discursului afirmă doar intervenții izolate pe parcursul avansării. Complexitatea agregatelor sonore se amplifică prin suprapunerea unei scări hexatonice anhemitonice (linia melodică ascendentă a planului superior) cu structura cromatică a ostinato-ului motivic. Disonanțele intervalelor de cvartă mărită sau sextă mărită ale acordurilor (planul superior) sunt subliniate expresiv de crescendouri repetate, ce determină fluctuații sonore subtile, integrate unei dinamici generale reduse (p). Construcția ritmică valorifică ritmul punctat al ideii tematice generatoare (măsura 2 - vezi Exemplul 155), ce va fi astfel supus
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
eclipsează prezența constantă a motivului ostinato, care se retrage discret în spațiul unui plan secundar (pp), după o apariție introductivă plină de impetuozitate. Ideea tematică evoluează în exclusivitate în configurația unei scări arabe (), ce se suprapune pedalei armonice de cvartă mărită a planului median, precum și ostinatoului repetat cu insistență în registrul grav. Această structură armonică inedită învăluie imaginea evocată într-o lumină difuză, care amplifică senzația de mister. Alternanța intervalelor de 2m și 2+ prin care avansează melismele liniei melodice superioare
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
aflate la antipodul trăirilor interioare, înăbușind astfel forța pasiunii într-un episod parodic, un act de bufonerie desprins parcă din lumea spectacolului cu menestreli. Nuanța ironică va fi surprinsă cu o remarcabilă plasticitate prin combinația rezonanțelor de cvintă perfectă și mărită (sau intervalul enarmonic acesteia), prezente în succesiune (apogiaturile de început care înlănțuie cvintele la interval de semiton) sau suprapunere. De asemenea, aspectul burlesc al imaginii conceptuale îl va conține expresia elementului cromatic, cu profilul său descendent, întâlnit adesea la Debussy
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
caleidoscop de nuanțe sufletești percepute cu o remarcabilă acuitate. Grația și expresivitatea unor gesturi provocatoare, pline de senzualitate, vor putea fi vizualizate prin sensul contrar al apogiaturilor suprapuse, corespondență sonoră a unui imponderabil dans iluzoriu, precum și alternanța cvintelor micșorate și mărite (prezente în primele două măsuri), ce creează prin asocierea rezonanțelor o impresie de instabilitate, de ireal, conturând astfel ambianța unei lumi feerice. Acestea se suprapun unui acord de cu septimă mică, care își află terța în rezonanța cvintei micșorate superioare
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
în rezonanța cvintei micșorate superioare plasată pe timpul întâi al măsurilor. De asemenea, sugestia sonoră a mișcării va fi surprinsă de profilul sinuos al traseului descris de înlănțuirea intervalelor de sextă mică (măsura 57), o altă versiune de ortografiere a cvintei mărite afirmate anterior. Pedala de rezonanță va însoți fiecare timp al măsurilor, în scopul de a evita mixtura sonoră aglomerată. Apelând din nou la modalitatea anticipării secțiunilor sau a delimitării formei macro structurale prin aportul schimbărilor agogice, Debussy menționează încetinirea tempo
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
aglomerată. Apelând din nou la modalitatea anticipării secțiunilor sau a delimitării formei macro structurale prin aportul schimbărilor agogice, Debussy menționează încetinirea tempo-ului (En retenant) în ultimele patru măsuri ale acestui episod al stărilor fluctuante. În armonia disonantă a acordului mărit ce își află rezolvarea într-un major cu cvintă coborâtă (un exemplu de acord cu notă cromatică adăugată, adesea întâlnit în limbajul debussyst), secondată din umbră de revenirea pedalei ostinato a sunetului , afirmația vocii mediane va da glas unui ecou
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]