7,749 matches
-
de exprimare născută dintr-un spirit ludic, gratuit. În sfârșit, în cele mai multe dintre cazuri, creația literară se situează printre formele de competiție fie socială, fie estetică (afirmare a individualității, exprimarea unei originalități, dobândirea prestigiului și a succesului etc.). Știm din mărturisirile sentențioase din Cred (1926), așezate ca prefață la volumul testamentar Amalgam (1943), că Liviu Rebreanu opta pentru a doua variantă din cele pe care le-am particularizat aici. Arta - afirma scriitorul - „înseamnă creație de oameni și de viață”, devenind în
De ce scria LIVIU REBREANU? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/5872_a_7197]
-
în acest fel consubstanțială creației divine: „Creând oameni vii, cu viață proprie, cu lume proprie, scriitorul se apropie de misterul eternității”. Arta ca joc sau calofilie, scrisul ca „jucărie agreabilă” și „jonglerie cu fraze” sunt repudiate. Nu mai reiau aceste mărturisiri ultracunoscute și ultraglosate. Explicațiile raționale ale unui mod de a gândi actul de creație literară, sanctificat de unii (ca Rebreanu) sau înțeles în resorturile lui mai profane de alții, nu exclud însă motivațiile mai obscure, din zonele profunde ale conștiinței
De ce scria LIVIU REBREANU? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/5872_a_7197]
-
când apare volumul Calvarul, la Editura universală Alcalay, Liviu Rebreanu avea 34 de ani, era un publicist cunoscut îndeosebi din cronicile de teatru și un prozator puțin creditat și comentat, care publicase câteva volume de nuvele: Frământări (1912), Golanii și Mărturisire (ambele în 1916), Răfuiala (1919). Calvarul se prezintă ca mărturisirea testamentară a unui poet și gazetar, Remus Lunceanu, de 31 de ani (deci cu o mică diferență în minus față de vârsta autorului), frământat până la istovire de suspiciunile confraților, în timpul primului
De ce scria LIVIU REBREANU? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/5872_a_7197]
-
avea 34 de ani, era un publicist cunoscut îndeosebi din cronicile de teatru și un prozator puțin creditat și comentat, care publicase câteva volume de nuvele: Frământări (1912), Golanii și Mărturisire (ambele în 1916), Răfuiala (1919). Calvarul se prezintă ca mărturisirea testamentară a unui poet și gazetar, Remus Lunceanu, de 31 de ani (deci cu o mică diferență în minus față de vârsta autorului), frământat până la istovire de suspiciunile confraților, în timpul primului război. Plecat din Ardeal în urmă cu zece ani, e
De ce scria LIVIU REBREANU? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/5872_a_7197]
-
mărturie acuzatoare pentru un timp nefast: „În urma poetului mort de bunăvoie a rămas un teanc de file stropite cu sânge”. Remus Lunceanu își descrie calvarul moral cu pistolul pe masă, gata să-și pună capăt zilelor îndată ce va isprăvi această mărturisire prin care mai speră vag să se facă înțeles, cel puțin postum, dacă nu a izbutit în timpul vieții sale nefericite. Moartea sa îi va acuza, îi va culpabiliza pe cei care l-au împins la gestul ultim. Modest, timid, cu
De ce scria LIVIU REBREANU? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/5872_a_7197]
-
culturale, nu naturale, ei n-au „auzit” niciodată un text literar și nu pricep de ce ar trebui s-o facă. Întrebarea, în cazul lor, nu este cum, ci de ce. Iar răspunsul, ceva mai dificil. M-am simțit oarecum mulțumit de mărturisirea lui Feynman că s-a descurcat mai bine cu profesorii decât cu studenții. În ce mă privește, mi-a venit totdeauna mai ușor să spun cum să citim literatura decât de ce trebuie s-o citim. Am căutat răspunsuri și la
Lecția lui Feynman by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5882_a_7207]
-
cu trecutul l-a constituit descoperirea în arhivele CNSAS a dosarului lui Oskar Pastior. Simpla citare a titlurilor unor intervenții în paginile de foileton ale marilor ziare sau în reviste ca „Der Spiegel” și „Die Zeit”, a unor texte publicistice sau mărturisiri, sugerează dimensiunile hățișului de incertitudini, bănuieli, false acuzații, disculpări, riposte și dezavuări ce trebuie defrișat pentru a da de cărarea ce ar putea duce la adevăr. Cînd în decembrie trecut Werner Söllner recunoștea coram publico faptul că a colaborat cu
Victime și făptași între tăcere și cuvînt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/5880_a_7205]
-
o relatare despre cum a fost constrîns să devină colaborator al securității. Herta Müller, ale cărei reacții au fost, de-a lungul acestei amare saga a complicităților și delațiunilor, reținute, lipsite de echivoc, sensibile, dar raționale, dă o ripostă energică mărturisirilor făcute de Claus Stephani, prin care acesta ar fi încercat nu numai să-și relativizeze culpa, ci și să se erijeze din făptaș în victimă. Că infernala mașinărie a Securității a fost cea care a făcut în unele cazuri aproape
Victime și făptași între tăcere și cuvînt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/5880_a_7205]
-
din curiozitate, pentru că voia să știe cum este să omori pe cineva. Ea a spus că a strâns-o de gât pe fetiță, a înjunghiat-o în spate, după care i-a tăiat gâtul cu un cuțit de bucătărie. După mărturisirile șocante, adolescenta care avea la momentul comiterii crimei de 15 ani riscă acum o pedeapsă de 30 de ani pentru crimă cu premeditare. Alyssa ducea un stil de viață emo și credea în practici oculte. După ce tânăra a fost arestată
Adolescentă emo a omorât o fată de nouă ani ca să vadă cum e să ucizi - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/58840_a_60165]
-
Nicolae Manolescu Dezvăluirea colaborării cu Securitatea a lui Ioan Groșan și Nicolae Breban și mărturisirea lui Ioan Es. Pop din R.l. au provocat o virulentă campanie de presă (ultima intervenție de care am cunoștință, când scriu aceste rânduri, îi aparține lui Virgil Tănase) contra CNSAS și a celor care au făcut publice informațiile. Deși nici
Cui i-e frică de CNSAS? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5515_a_6840]
-
Cristina Alexandrescu Președintele SUA Barack Obama a făcut, luni, la New York, o mărturisire înregistrată de un microfon pe care liderul de la Casa Albă îl credea închis. Barack Obama a participat luni după-amiază, în marja Adunării Generale a ONU, la o reuniune ce sublinia importanța societății civile. La finalul intervenției sale, Obama a făcut
Obama, înregistrat de un microfon uitat deschis: Mi-e frică! by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/55366_a_56691]
-
benevol în denunțător al „pornografilor”, în timpul celebrului proces din 1937. În această schiță „corozivă”, vecină cumva cu poveștile de același gen ale lui Creangă - dar fără imaginția luxuriantă a acestuia -, scriitorul imaginează, în plin decor de Ev Mediu românesc, o mărturisire la mănăstire a unui tânăr comis, care-i mărturisește confesorului că s-a făcut vinovat de un dublu incest și de sodomie, păcătuind trupește, pe rând, cu mama vitregă, cu sora vitregă și cu unchiul. Deloc moralizator, confesorul îi dă
O recuperare exemplară by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5667_a_6992]
-
a construit profilul literar printr-un proces de renunțare conștientă la tentațiile altor direcții artistice. Aceasta face cu atât mai curioasă publicistica proastă, haotică și lipsită de orizont, a prozatorului. Cele 46 de articole editate aici sunt un amalgam de mărturisiri literare interesante (despre Caragiale, Duiliu Zamfirescu), elanuri moralizatoare ridicole și platitudini solemne, cu pretenții de judecăți politice. Nici publicarea lor, însă, nu e inutilă: ea ne permite să înțelegem procesul de progresivă inadecvare a prozatorului la actualitatea interbelică, ce avea
O recuperare exemplară by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5667_a_6992]
-
celei mari, dar în variantă nocturnă. Trăise multe acolo, nu plăcute. Știa să spele vasele mai bine ca înainte, să țină furculița neapărat de coadă cînd o clătește și alte asemenea inutilități. Nu vorbea prea mult despre asta, iar unele mărturisiri nu eram eu, atunci, pregătită să i le ascult. Iar P., care a avut un umor real, nu s-a scandalizat să mai aibă-n familie, pe lîngă Baciu, care făcuse pușcărie ca episcop greco-catolic în clandestinitate, încă un deținut
Grădina by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/5680_a_7005]
-
memorialistica lui Preda, cât și din romane. Pentru Marin Iancu, ceea ce spune naratorul romanelor, ba chiar și unele personaje (!), are același statut cu ce spune Marin Preda însuși și, în consecință, replicile din proze sunt catalogate la un loc cu mărturisirile acestuia. Cercetătorul, ocupat cu selecția și sistematizarea, pare a fi uitat, deci, care este condiția ficțiunii, și mai ales „amănuntul” că replicile personajelor funcționează doar în interiorul sistemului de convenții artistice ale romanului, iar nu pe post de sentenții filosofice de
Marin Preda par Marin Iancu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5698_a_7023]
-
se cunosc și toți se regrupează. Iorgu e gata să se însoare cu fata care-i era sortită, franțuzita lui fostă consoartă, emancipată la Cernăuți, își regăsește amorezul neamț de altă dată, Damian se consolează smulgând din gura lui Iorgu mărturisirea de credință pentru Moldova în a cărei nădejde l-a ținut la învățătură („Să deie Domnul, fătul meu, să mi tenalț i ca ciocârlia, și cu tine să-ți înalți și neamul!...”). Cât de sincere, însă, sunt aceste schimbări de
Scrisoarea lui Iorgu by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5796_a_7121]
-
scrisoare de susținere" către Mendez, în cadrul unei "prime etape a unei anchete ONU asupra acuzațiilor de tortură". Avocații au trimis această cerere cu o zi înainte de inculparea, pe 5 mai, la Guantanamo, a clientului lor, care riscă pedeapsa capitală. Primele mărturisiri ale pakistanezului, alias KSM, au fost obținute sub tortură, după ce acesta a fost supus de 183 de ori la simularea înecului și unui total de șapte zile și jumătate de privare de somn într-o închisoare secretă CIA, potrivit unui
Teroriştii de la 11 septembrie cer anchetarea SUA pentru tortură () [Corola-journal/Journalistic/58027_a_59352]
-
grăbesc către inestimabila tihnă a flecărelii. De obicei, Nimigean îi ia vorba din gură interlocutorului, pe câtă vreme acesta ține să-l corecteze chiar și-atunci când, în definitiv, e de acord. Vivacitatea aceasta își are bunele și relele ei. Uneori, duce la mărturisiri accesorii de toată frumusețea. Alteori întrerupe povești foarte interesante, la care, luându-se cu vorba, cei doi nu mai revin. Efectul e de frustrare a cititorului. Cum tot frustrat se simte acesta de acele părți ale conversației care lipsesc de pe
Și ca dânsa suntem noi by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5808_a_7133]
-
întristat. „ Se spune că strămoșii cari au murit fără de vreme,/ cu sânge tânăr încă-n vine,/ cu patimi mari în sânge,/ cu soare viu în patimi,/ vin,/ vin să-și trăiască mai departe/ în noi/ viața netrăită” e, la Blaga, mărturisirea unei legături firești, de bănuit. La generația următoare, firescul este zgândărit și reprezentat. Fiindcă intrigă, și fiindcă întristează. Secolele care ne despart de credința simplă a unor căutători de comori, în toate sensurile posibile, dispuși să dea totul pentru asta
Evul Mediu întristat by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5828_a_7153]
-
un citat din Adam Michnik: Consider așadar un scandal moral ca sursa principală a cunoștințelor despre om să fie, ca în vremea dictaturii comuniste, arhivele serviciilor speciale ale statului totalitar. Este omagiul involuntar șadusț epocii călăilor, turnătorilor și lașilor” (în Mărturisirile unui disident convertit, Editura Polirom, 2009, p. 99). Perspectiva lui Michnik este similară cu aceea a lui Adrian Marino citat de același Ioanid cu următoarea radicală aserțiune: „Dacă ajungi să caracterizezi un om numai după dosarul lui de Securitate, aceasta
Un mare disident: Dorin Tudoran by Radu Călin Cristea () [Corola-journal/Journalistic/5825_a_7150]
-
de vedere destul de decis în cazul Mihai Botez are Radu Ioanid, care își construiește ipoteza în special pe deducții, similarități, evocarea unor situații ce-i ridică semne de întrebare (de pildă - autograful dat de Mihai Botez lui Marian Ureche) și mărturisirile făcute lui între patru ochi, cu martori sau prin mesaje electronice de diverse surse creditabile a fi deținut informații despre raportul lui Mihai Botez cu serviciile secrete ceaușiste: „Un caz aparte între sursele DSS care îl privesc pe Dorin Tudoran
Un mare disident: Dorin Tudoran by Radu Călin Cristea () [Corola-journal/Journalistic/5825_a_7150]
-
naratoarea înviază și secvențele frumoase ale copilăriei, năzdrăvăniile de Nică humuleșteanul, momentele de acalmie ale taberelor belicoase, rarele gesturi de atenție și tandrețe, prețuind cât „o broșă de diamant”. Acasă, pe Cîmpia Armaghedonului nu este însă doar o golgotă a mărturisirii, urcată pentru înțelegerea greșiților noștri, ci și o declarație emoționantă de dragoste: „Și-atunci ai vrea ca Dumnezeu să existe, și viața de Apoi să existe de-asemenea, numai să poți să-i mai întâlnești și să le spui, chiar
La Judecata de acum by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/5594_a_6919]
-
un reporter cunoscut și moștenitorul averii soției lui, Inmaculada. Importante nu sunt însă faptele, ce anume s-a petrecut, ci abaterile neobrăzate și ocolurile pline de miez ale povestitorului, care sare brusc de la ce a fost obișnuit să spună, la mărturisiri de o sinceritate iradiantă. Să fie povestitorul acestui roman un șarlatan, un clovn trist, un filosof ratat, un bărbat cu prea multe sau prea puține virtuți, un idealist vulnerabil sau un cinic monstruos? Luis Landero, unul dintre cei mai talentați
Luis Landero - Portretul unui bărbat imatur () [Corola-journal/Journalistic/5607_a_6932]
-
Nabokov, a stat de vorbă cu fiul acestuia, Dmitri, i-a citit și recitit romanele și corespondența și a scris în cele din urmă o carte despre marele scriitor, intitulată Încântătorul. E un eseu original, amestec de analize și de mărturisiri, din care nu lipsește un interviu fictiv cu autorul Lolitei, la moartea căruia, în 1977, Lila Azam Zanganeh nu împlinise un an. Orhan Pamuk și Salman Rushdie au citit-o în manuscris, dându-i girul lor. Dmitri a silit-o
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/5049_a_6374]
-
În Rusia, Babel era celebru în 1926, când a debutat cu „Cavaleria roșie”, roman-reportaj inspirat de campania în Polonia din 1920 la care a participat ca reporter de război. Arestat că spion (recrutat de... Malraux!), Babel e torturat, obligat la mărturisiri cărei compromit prietenii și împușcat în dimineața de 27 ianuarie 1940. Va fi reabilitat după moartea lui Stalin. A fost tradus și în română. E un scriitor original și puternic, foarte cultivat, capabil să pună la contribuție mai multe limbi
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/5067_a_6392]