2,125 matches
-
unei voințe de contemporaneizare preocupate să disimuleze vârsta atât de înaintată a teatrului, să-i camufleze ridurile, să-l întinerească prin inserția de instrumente care transformă deopotrivă scena și culisele într-un teritoriu supravegheat necontenit. Nimic nu scapă de sub controlul mașinăriilor care au invadat platoul. Ubicuitatea lor este absolută, dar, ca și în societate, tot explorând și tot pândind, peste ce-or da ele oare, ce-or descoperi oare? Și ce se întâmplă dacă, la Sellars sau la Castorf, supravegherea nu
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
precisă și fără consecințe efective? O supraveghere ce înlocuiește ochiul divin atent la fiecare detaliu, dovadă a unei generalizări lipsite de o motivație imediată, o supraveghere în sine, ce sfârșește prin a deveni o condiție a modernității. Iată de ce, în afara mașinăriilor, pe scena lui Sellars sau pe cea a lui Castorf, între spectatori și personaje intervin intermediari echipați cu camere de luat vederi, care circulă încolo și încoace prin platou, precum odinioară santinelele prin fața palatului lui Creon ori pe meterezele castelului
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
Înghițit, dispărînd pentru totdeauna pe ușa temniței eterne 96. 5. Astrologia maniheistă Istoria de acum a umanității, În timpul „perioadei intermediare” de pînă la combustia finală, care va neutraliza Puterile agresive ale Întunericului, este dominată În sistemul maniheist de acea uriașă mașinărie a morii de apă (respectiv, Zodiacul) cu douăsprezece căușe (cele douăsprezece semne zodiacale), pusă În mișcare de Al Treilea Trimis. În primele cincisprezece zile ale fiecărei luni calendaristice, Lumina eliberată de Întuneric, sub forma sufletelor celor morți, se Înalță de-
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Nicio bunăstare nu e posibilă într-o societate de oameni neliberi. Poate că răul cel mai mare pe care l-a făcut comunismul este ignorarea rostului libertății pentru ființa umană. Numai că instituțiile libertății democratice nu funcționează de la sine. Orice mașinărie administrativă, ca să funcționeze, are nevoie de oameni calificați nu numai profesional, dar calificați și pentru democrație și libertate. Am văzut cum sistemul totalitar comunist a degradat simultan comportamentul instituțiilor și pe cel al oamenilor. Trebuie să recunoaștem că mentalitățile comuniste
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
aluminiu (3); aramă (3); chimie (3); construcții (3); durere (3); element (3); forjat (3); forță (3); uzat (3); vitamine (3); cafeniu (2); calcă (2); calciu (2); casă (2); epocă (2); fierar (2); forțat (2); gard (2); greutate (2); haine (2); mașinării (2); plumb (2); rangă (2); rezistent (2); rugina (2); sală (2); scaun (2); solid (2); tablă (2); țeavă (2); unelte (2); zinc (2); aliaj; almaz; arme; armură; auriu; automobil; bancă; bară; bate; bijuterii; caracter; carne; cămașă; clădiri; colectare; complicat; construcție
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
sau persoane onlineă la aspecte și acțiuni ale minții (vezi mai josă și care încearcă a „uita” sau a se lepăda de limitele trupului fizic. Mai degrabă decât o țesătură de limite fizic-trupești sau decât o încrengătură de mecanisme și mașinării, corpul tehnologizat este o augmentare și o întrețesere de fenomene, forțe, materialități și seducții, conexiuni și plăceri, de la cele fizice la cele sociale. O altă sintagmă deleuzo-guattariană celebră care a inspirat perspectiva asupra trupului abordată în acest capitol, alături de cea
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
uman este făcut. Doar menținând continuitatea materiei corpului putem păstra o persoană individuală. Poziția pattern-identitate, prin opoziție, definește esența unei persoane, să spunem eu însumi, ca și pattern și proces desfășurat în capul și în corpul meu, nu ca și mașinărie care suportă acest proces. Dacă procesul este păstrat, eu sunt conservat (Moravec, 1988, p. 117Ă. În cadrul acestui proces de transfer identitar, inginerul în robotică este de părere că trupul uman poate fi lăsat în urmă, fiind „dezgolit” de minte și
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
poate aborda din perspectiva îngrijorării existențiale în legătură cu colonizarea subiectivității de către un „stat al capitalismului despotic” al cărui prim cetățean este „corpul fără organe”. Demersul ideologic al celor doi filosofi capătă imaginea unui „liberalism tehnologic” populat de „corpuri fără organe”, iar mașinăria socială a producției dezirante devine o expresie hedonistă a practicilor consumeriste. Schizoanaliza, continuată de către Guattari (1989Ă în contextul mai apropiat al electronizării ontologic-sociale, poate converge de asemenea, în mod paradoxal, la critica umanistă a lui Virilio. Cel dintâi delimitează o
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ce se iveau Înainte de la sine În mintea mea, și care mi-au fost inspirate doar de natura mea, atunci când mă Îndeletniceam să observ ființa mea. Mă consideram, În primul rând, ca având o față, mâini, brațe și această Întreagă mașinărie formată din oase și carne, așa cum apare chiar și În cazul unui cadavru, pe care o numeam corp. În afară de asta, am mai observat că mă hrănesc, că umblu, că simt și cuget, și raportam toate aceste acțiuni la suflet, dar
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
adică nu are nevoie de o cauză pentru a exista În afara intelectului, ceea ce mărturisesc, căci cu siguranță are nevoie de o cauză pentru a fi conceput, și despre asta e vorba aici. Astfel, dacă cineva are În minte ideea unei mașinării foarte ingenioase, putem să ne Întrebăm pe bună dreptate care este cauza acestei mașinării, iar acela care va spune că În afara intelectului această ideea nu e nimic nu ne va satisface, și prin urmare că nu poate fi provocată, ci
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
căci cu siguranță are nevoie de o cauză pentru a fi conceput, și despre asta e vorba aici. Astfel, dacă cineva are În minte ideea unei mașinării foarte ingenioase, putem să ne Întrebăm pe bună dreptate care este cauza acestei mașinării, iar acela care va spune că În afara intelectului această ideea nu e nimic nu ne va satisface, și prin urmare că nu poate fi provocată, ci doar concepută; căci aici nu se Întreabă nimic altceva, decât care este cauza pentru
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
o cauză, iar ingeniozitatea obiectivă raportată la această idee este același lucru ca și ideea de Dumnezeu raportată la realitatea obiectivă. Și Într-adevăr, Îi pot fi atribuite diferite cauze acestei ingeniozități; pentru că sau este una reală și asemănătoare unei mașinării ce a fost văzută mai Înainte, prin asemuirea cu care a fost concepută această idee, fie e vorba despre o remarcabilă cunoaștere intelectuală a mecanicului, fie e o mare pătrundere de spirit, prin intermediul căreia a putut-o inventa fără nici o
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
fapt, nu e mai probabil să se spună că motivul pentru care ideea de Dumnezeu se află În noi, ar fi imperfecțiunea spiritului nostru, decât a spune că ignoranța mecanicilor a fost cauza pentru care ne imaginăm mai degrabă o mașinărie plină de ingeniozitate decât una mai puțin perfectă; pentru că, dimpotrivă, dacă cineva are ideea unei mașinării, În care să fie Întreaga ingeniozitate ce s-ar putea imagina, s-ar deduce de aici că această idee pornește dintr-o cauză În
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
află În noi, ar fi imperfecțiunea spiritului nostru, decât a spune că ignoranța mecanicilor a fost cauza pentru care ne imaginăm mai degrabă o mașinărie plină de ingeniozitate decât una mai puțin perfectă; pentru că, dimpotrivă, dacă cineva are ideea unei mașinării, În care să fie Întreaga ingeniozitate ce s-ar putea imagina, s-ar deduce de aici că această idee pornește dintr-o cauză În care ar exista Într-adevăr Întreaga ingeniozitate imaginabilă, chiar dacă n-ar fi decât În mod obiectiv
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
a unui Dumnezeu existând În mod real. Și bineînțeles că dificultatea nu va părea mai mare Într-un caz decât În celălalt, deoarece, având În vedere că nu toți oamenii sunt savanți sau mecanici, nu ștoțiț pot avea ideea unei mașinării foarte ingenioase, așa cum nu toți au aceeași capacitatea de a concepe ideea de Dumnezeu. Dar, pentru că ea este imprimată În același fel În mintea tuturor, și pentru că vedem că nu ne parvine de altundeva decât din noi Înșine, presupunem că
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
păstrat ca rezervă strategică pentru eventuale momente de criză, dar ca supliment i-am gătit din prima ceai la plic. Ne întoarcem la aragaz. Parcă nu-mi vine să cred că am ajuns cu teoria atât de repede la această mașinărie. Mie mi-a luat aproape un an ca să îndrăznesc să-l folosesc în mod intensiv. Pentru început este bine să lămurim câteva aspecte tehnice cu privire la acest aparat extrem de util, dar teribil de complex: - aragazul este de obicei o cutie de
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
de spălat vase (amplasată dintr-un moft artistic al designerului, credeam eu atunci, chiar sub hotă). Am râs împreună de designer, dar și de confuzia pe care o făcuse numărul unu, i-am dat o bere și i-am prezentat mașinăria. Am ridicat capacul, i-am arătat cele patru talere de deasupra, unde bănuiam că se pun vasele la uscat, i-am explicat că cel cu diametru mai mare este pentru farfurii, iar cel mai mic pentru pahare, apoi am vrut
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
de cele mai multe ori pentru că ținea la siluetă, apoi ne cufundam în așternuturile moi și mă lăsam cuprinsă de beția amorului. Și beția asta nu e o metaforă: deși mă iubea cu o expresie absentă, de amant blazat, funcționa ca o mașinărie nemțească, era aproape la fel de talentat ca numărul trei; din păcate, juca rolul îndrăgostitului înfocat doar până mă aducea în pat, apoi închidea ochii și parcă îl vedeam cum trece pe pilot automat, totul devenea o activitate de rutină. Îmi plăcea
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
înainte de a invita la dans pe unul din ocupanți, îi presează pe ceilalți care, în final, îi vor invita la dans pe ceilalți "vecini".) Mașina de vînt Poveste populară în două stări, cîteva renunțări și trei avertismente Constantin Popa: O mașinărie de produs furtuni ale fricii, ale deznădejdii și de pierdere a identității Măștile absurdului După o "uvertură" în tonuri prețios-poematice (per parcurs mai pîlpîie inflexiuni de lirism oarecum artificios), sugerînd un eteric ceremonial al iubirii, în piesa " Mașina de vînt
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Eu? Gh. P. doi: E, aici e nebunia! Gh. P. unu: Adică?! Gh. P. doi: Ascultă; ghinionul nostru a fost că am căzut, că am nimerit într-o întîmplare, căreia i s-a spus comunism..., înțelegi? Ei, odată intrați în mașinăria asta, am devenit, cum să-ți spun, niște rotițe..., și-am început să ne-nvîrtim..., să funcționăm... Acu' fii atent: tu crezi că o rotiță din asta știe că se-nvîrte, că e conștientă, ca să zic așa, că funcționează și că trage
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
niște rotițe..., și-am început să ne-nvîrtim..., să funcționăm... Acu' fii atent: tu crezi că o rotiță din asta știe că se-nvîrte, că e conștientă, ca să zic așa, că funcționează și că trage după ea și alte rotițe... adică toată mașinăria? Gh. P. unu: Hm, nu-i rău cum ai tras-o, binișor..., din condei..., dar oare chiar așa să fie? Gh. P. doi: Da cum e? Gh. P. unu: Păi, mai întîi, rotițele alea trebuie unse, nu? Gh. P. doi
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
alea trebuie unse, nu? Gh. P. doi: Dar erau unse! Erau unse cu... vaselină de neîncredere..., cu ulei de suspiciune..., cu uleiuri fine de frică, cu multe uleiuri de frică... Gh. P. unu: Bine, asta la început..., dar după pornirea mașinăriei? Cine le ungea? Gh. P. doi: Nu mai era nevoie... funcționa prin autoungere... adică autolașitate, autofrică..., autoșmecherie... Gh. P. unu: Mda, ușor cam prea poetic... Gh. P. doi: Păi, măi rotiță Gh. Popescu, da cu ce erai tu uns lunea
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
cineva la ușă, de ne prostisem de panică...? Cu ce crezi tu, rotiță ruginită, că erai uns? De ce taci? Gh. P. unu: Stau și mă gîndesc, și mă întreb pentru a nu știu cîta oară, cum de a putut rezista... mașinăria asta, cum îi zici tu... Că ajunsesem să cred că nu se va opri niciodată. Gh. P. doi: Păi tocmai credința asta l-a ajutat să reziste... Nu știu cum de-am rezistat noi! Gh. P. unu: Noi am rezistat cu bancurile
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
dosar întocmit de Securitatea din România este o experiență tulburătoare și eliberatoare în același timp”, mărturisește și Oana Lungescu, corespondenta BBC pentru afaceri europene, o româncă ce a fugit din România lui Nicolae Ceaușescu în anii ’80. "Un fel de mașinărie perversă de întoarcere în timp, cu unele adevăruri despre mine, dar nu adevărul meu", spune ea mai departe. Deși presiunea și frica acelor vremuri și-au pus amprenta atât de adânc pe viețile românilor, ea constată că cei care sunt
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
actorul, purtătorul de cuvânt al ideii. Regizorul este fermentul, catalizatorul. Locul său este în "culise" sub masca discreției și modestiei asumate, un fel de Talleyrand nu mai puțin temut, crud, diplomat, perfid, creierul ce pune în mișcare subtila și complicata mașinărie umană, dar anonim, pentru că în lumina rampei, ecranului și în conul de umbră al sălii nu este loc decât pentru actor. Pledoaria lui Alexa Visarion pentru conceptul de film aservit actorului este convingătoare și tocmai de aceia apariția sa spectaculoasă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]