1,741 matches
-
pe acest pămînt coincizînd cu primele lui urlete rezultă în condamnarea la moarte a mamei care plănuia să-l abandoneze. Urmînd îndeaproape cartea, filmul ne prezintă, în pași repezi, incredibila călătorie socială a lui Grenouille (Ben Whishaw) de la pensiunea lui Madame Gaillard pînă la parfumeria lui maître Baldini (Dustin Hoffman) și, în paralel cu asta, și mai incredibilele călătorii ale nasului său atotcercetător. Ce face camera de filmare pentru a ține pasul ? Una dintre soluțiile ei e să pornească de pe nasul
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
ieșean cu rolul Ea din Cerul înstelat deasupra noastră de E. Oproiu. Actriță a performanțelor, s-a impus publicului cu roluri diverse dintre care amintim: Mașa din Adio studenție de Al.Vampilov Domnișoara Julia din piesa omonimă a lui Strindberg Madame Pace din Șase personaje în căutarea unui autor de Pirandello Marieta din Culoarul cu Șoareci de N.Breban Babakina din Ivanov de A.P.Cehov Nebuna din Chaillot de Giraudoux Individia pașnică din Nu muriți din întîmplare de I.Băieșu Efimița
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
douăzeci de franci bucata. Prețul lor reprezenta, conform volubilului reporter de la Illustration, șase sute patruzeci și trei de zile „de nourriture, de loyer et d’entretien du père Crépin“ (mâncare, chirie și Încălțăminte), ceea ce pare ciudat. După ce costumele au fost gata, Madame de Korff le-a găsit „trop décolletés“ și le-a refuzat. Croitoreasa și-a trimis le huissier (portărelul) după care s-a stârnit un mare scandal și buna mea străbunică (era frumoasă, pătimașă și -, regret că trebuie s-o spun
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
trăise familia mea În Rusia. Povestirile În sine (toate acele „Les Malheurs de Sophie“, „Les Petites Filles Modčles“, „Les Vacances“), erau, din câte-mi dau seama acum, o combinație Îngrozitoare de prețiozitate și vulgaritate; dar scriindu-le, sentimentala și infatuata Madame de Ségur, născută Rostopchine, franțuzea atmosfera autentică a copilăriei ei rusești, care o precedase pe a mea cu exact un secol. În ceea ce mă privește, când dau din nou peste necazurile Sophiei - n-avea sprâncene și era moartă după smântâna
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
cum se pierde, fiind prea puțin prețuit, glasul de privighetoare care ieșea din trupul ei de elefant. A stat la noi mult timp, mult prea mult, nădăjduind cu Încăpățânare Într-un miracol ce o va transforma Într-un fel de Madame de Rambouillet care să țină sub vraja ei strălucitoare poeți, prinți și oameni de stat, Într-un salon cu mobile aurite și tapițerii de mătase. Ar fi continuat să spere, dacă n-ar fi apărut Lenski, un tânăr preceptor rus
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
-o În ianuarie 1891. Și-a continuat studiile În Germania (În principal la Halle). Treizeci de ani mai târziu, un coleg de facultate, cu care făcuse o excursie cu bicicleta În Pădurea Neagră, i-a trimis mamei, rămasă văduvă, cartea Madame Bovary, voulm pe care tata Îl avea cu el atunci și pe a cărui primă pagină scrisese: „Perla fără de pereche a literaturii franceze“ - o evaluare valabilă și astăzi. Pe 14 noiembrie (dată celebrată În fiecare an cu scrupulozitate În familia
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
parapetului „Încă umezit de roua nopții“, și sânii ei gemeni coborau și urcau În ritmul respirației ei iuți și spasmodice, sânii ei gemeni, recitesc, coborau și se ridicau, iar lornieta ei era Îndreptată spre... Am descoperit ulterior acea lornietă la Madame Bovary, mai târziu a deținut-o Anna Karenina, și apoi a intrat În posesia Doamnei cu cățelul a lui Cehov, după care ea a pierdut-o pe cheiul de la Ialta. Când o deținea Louise, ea era Îndreptată spre umbrele pestrițe
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Ivan Vasilievici: Rukavișnikov, Olga Nikolaevna născută Kozlov: Rukavișnikov, Vasili Ivanovici: Rukavișnikov, Vladimir Ivanovici: Saint-Petersburg (Leningrad): , passim. Sayn-Wittgenstein - Berleburg, Princess, Elizaveta Dmitrievna născută Nabokov, În a doua căsnicie Leikmann: Sayn Prinț, Henri (Heinrich): Scrimă: Sebastian Knight, The Real Life of: *Ségur, Madame de: Sikorski, Elena Vladimirovna născută Nabokov, În prima căsnicie Skulari: Sikorski, Vladimir Vsevolodovici: Sirin, V: Spirala: Stägemann, von, Christian August: Stägemann Elisabeth Regina vezi Graun. Stägemann Hedwig Marie: Surorile (autorului) vezi Elena Vladimirovici și Olga Vladimirovici Nabokov: Șah: Șișkov, Nina
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
povestește că fiica lui Rosemarie cu Lucien, soțul ei, vor să-l omoare! A fost la ei de Crăciun și s-a simțit rău. Lionel e îngrozit că „familia” vrea să-l pună sub tutelă. A dormit la secretara lui, madame Alice Beaulois, trezind gelozia soției lui. Dureri violente în mâna stângă după convorbirea cu Lionel. Proprietarul casei noastre, bătrânul simpatic, domnul Andersson, sună la ușă, îmi face curte (ca tuturor văduvelor); stabilim să mă mut pe 18 ianuarie. Glumesc ca să
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
oamenii care am supraviețuit acelui timp plin de paroxism. Puțină pietate pentru locurile tragice, un memento veșnic ar alina durerea sfâșietoare a celor nevăzuți, dar existând etern prin durerea lor extremă. Lionel îmi telefonează de la Bruxelles ca să-mi spună că madame Alice Beaulois, secretara lui fidelă de o viață, e pe moarte. Membrii comuniunii religioase l-au căutat pe fiul ei, certat cu mama de mult timp. Toată lumea și chiar și fiul, poate, așteptau o împăcare amintind filmele vechi americane. Dar
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Alice Beaulois, secretara lui fidelă de o viață, e pe moarte. Membrii comuniunii religioase l-au căutat pe fiul ei, certat cu mama de mult timp. Toată lumea și chiar și fiul, poate, așteptau o împăcare amintind filmele vechi americane. Dar madame Alice nu l-a recunoscut, întrebându-l mereu: Cine ești? A avea un fiu e dorința cea mai fierbinte a unei femei. Dacă e ceva care m-a îndurerat fără consolare este această lipsă de lângă mine: lipsa copilului meu. La
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
tarkovskiană, care va ieși în realitate în viitoarele mele texte, spontan, liber, fără chingile acute ale prezentului. Întâlnirea cu poetul și menestrelul Augustin Frățilă m-a zguduit. Augustin mi-a povestit despre Nichita, el a trăit în camera noastră de la madame Lidia Unanian, a trăit în aerul acelui timp teribil, plin de paroxism, dar și de înalte, neașteptate revelații, scriindu-și poemele și excepționalele lui cântece de trubadur. Mi-a comunicat, cu talentul său de povestitor, inefabilul atmosferei, tonul vieții lui
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
se opunea, sfătuindu-mă să nu primesc nimic. Până la urmă am învins-o, spunându-i că Lionel era tatăl meu spiritual... Apoi, brusc, m-am gândit la cei doi francezi care m-au ajutat la aeroport să găsesc un taxi, madame Marcelle Tessier cu soțul, amândoi extrem de amabili, ca niște îngeri deghizați. Mi-au dat adresa și și-au exprimat dorința, dacă am timp, să-i vizitez la locuința lor din afara Parisului. Sunt profund mișcată de marea lor căldură. Ultima oară
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Despre mine, Voltaire scrie cu respect, el credea în legenda mea... Unii au crezut... Frederic al Prusiei spunea despre viața mea: "c'est un conte pour rire"... Nici dumneavoastră nu credeți... dar mai mulți țari, unele femei celebre (mai ales Madame de Pompadour) m-au cunoscut și s-au extaziat în fața existenței mele...". Îl ascultam avid pe acest om teribil; mărturisesc, nu mai văzusem un astfel de delirant. ÎI întrerupeam doar din când în când... Așa am aflat că, în anul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
rochie bufantă de coloare vie și evantai. Umerii și brațele îi sunt goale, obrazul foarte dres e împestrițat cu benghiuri. Tânărul Iorgu, sosind în costum bonjurist și cu lornion în mână, e plăcut surprins de occidentalismul Gahiței. El cere numaidecât " Madamei felicitatea declinației" numelui ei, iar Gahița nu poate refuza "desirul" unui "Monsiu" așa de distins, care o contemplă prin lornion, fiindcă "cetirea necontenită a uvrajelor" i-au "cam slăbit puterea razelor vizuale", altfel zis "ochelnica". Chirița este o contesă d
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
poate refuza "desirul" unui "Monsiu" așa de distins, care o contemplă prin lornion, fiindcă "cetirea necontenită a uvrajelor" i-au "cam slăbit puterea razelor vizuale", altfel zis "ochelnica". Chirița este o contesă d'Escarbagnas și după cum s-a dovedit o Madame Angot, personagiu popular în teatrul bulevardier de la începutul veacului XIX. Ea e o cochetă bătrână și totdeodată o bună mamă, o burgheză cu dor de parvenire, dar și o inteligență deschisă pentru ideea de progres, o bonjuristă în fine. Amestecul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
inițiază în tehnica erotică a Indiei, admirând "perfecțiunea îmbrățisării" Maitreyi-ei, "ritmul uluitor al trupului ei", precum învață "prietenia" cu piciorul prin "tușă", constând în introducerea piciorului între pulpele altuia. Romanul, care, privit de sus, amintește literatura lui Pierre Loti (Azyadé, Madame Chrysanthème etc.), se salvează prin impresia de inocență sălbatecă ce se desprinde din moravurile unei eroine așa de străină de civilizația noastră. Maitreyi rămâne până acum singura scriere cu adevărat interesantă a lui Mircea Eliade. Restul e o ilustrare a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Alvarez 1972]. Suicidul era la modă și era practicat aproape ca un sport elegant. / Cu toate acestea, continuau să apară scrieri în primii ani de după 1800 împotriva suicidului. În Franța, unul dintre eforturile cele mai proeminente a fost făcut de Madame de Staël (1814), care scria că a trăi în durere și în criză făcea pe om mai bun, de aceea nu era nevoie să te sinucizi. Ea argumenta că Dumnezeu niciodată nu l-a abandonat pe om și că individul
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
alte. popoare. Și-au împărtășit propriile experiențe și s-au distrat, încercând să converseze în franceza ruginită învățată cândva la școală. Până la urmă, după ce au vorbit despre toate, Bob i-a dat Melissei un pupic și i-a șoptit "Ah, Madame, ești magnifique!" Nu-i așa că a fost o experiență încununată de succes? Să nu începem cu întrebări dificile Un agent imobiliar mi-a dezvăluit odată un truc al meseriei lui. Când intră un client potențial pe ușă, nu-i întreb
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
cu A. de Herz. Mai multe tălmăciri i s-au jucat pe scene din capitală sau din alte orașe: G. B. Shaw, Eroul și soldatul (1922), Tristan Bernard, Cordon bleu (1924), Molière, Burghezul gentilom (1931), Victorien Sardou și Émile Moreau, Madame Sans-Gêne (1938), Victorien Sardou, Fedora (1944). A prelucrat, de asemenea, Castiliana de Lope de Vega, într-o traducere făcută inițial de Al. Popescu-Telega (1942). A semnat și D.C.H., D. Chirca, Dyonis, Fidelio, Nae & Mitică (împreună cu Nae Ionescu), Ravaiac, Sărmanul Dionis
THEODORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290160_a_291489]
-
10 bani, bacșișul 10 bani. Fără vin. Cu vin costa 1 leu și 10 bani.229 Birtul Günther, în dosul Pasagiului Român, strada Câmpineanu 230, unde mâncam 4 feluri pe zi, vin și desert cu 80 lei lunar. Birtul lui Madame Mari 228. Strada Sf. Nicolae Șelari. 229. Suma părea într-adevăr rezonabilă, căci în aceeași vreme (în 1873), la restau rantul Guichard de pe strada Știrbei-Vodă nr. 12 un prânz la „prețuri fixe“ costa 2,50 lei, iar cina, pe atunci
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
era încă inventată. La Teatrul Național o inscripție în litere de flăcări se juca și prelingea balconul, din bătaia vântului.248 Din timp în timp veneau în București și celebrități străine. Îmi amintesc pe Adelina Patti.249 Îmi amintesc de Madame Keller, frumoasa stea a unei bucureștiul în 1871 139 244. Grădina Stavri (aparținând lui Stavri Constantinovici) se afla în anii 1870 pe vechea stradă Știrbei-Vodă (la nr. 7), în apropierea Teatrului Național (TEL., an. IV, 27 august 1874, p. 3
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
al firmelor românești sau al firmelor bulgarilor și ale grecilor românizați. Îmi mai amintesc numele: Stancu Bechianu, Radulianu, Martinovici, Păun Popescu, Dancovici, Fundescu, Coemgiopolu.292 Cele mai mari magazine cu articole de mode erau române sau franceze. Pentru pălării era Madame Volays. Pentru mătăsuri magazinele „Aux villes de France“ și „À la ville de Lyon“. avocații: Cei mai însemnați avocați ai epocii erau Bosianu, considerat ca cel mai mare jurisconsult al țării și având cea mai mare autoritate, cât și Gheorghe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
un etaj, iar jos, pe strada Modei, un mic restaurant studențesc, cu câteva mese, unde mâncam cu abonament, pentru 30 lei, patru feluri de mâncare pe zi. Acest sărăcăcios birt era ținut de încă o și mai sărăcăcioasă femeie, numită madame Caliopi. Acolo am mâncat multă vreme în societatea lui Iancovescu, Grigore Golescu, Nae Papadat, Nae Basilescu, Mișu Alexandrescu etc. (Id., ibid.) Pagina 121 * Întreaga porțiune a numerelor cu soț din Calea Victoriei (Podul Mogoșoaiei) între Hotel Metropole și strada Umbrei este
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
George (fiul): 266 Buzatu, Marin: 145 Buzdugan, Orest: 266 Caiu Grachu (pseudonim): v. Gherea (Dobro geanu-Gherea), C. Calenderoglu, Lazăr: 250 Calenderolu, Nicolae: 241 Calenderu, Lazăr: 198 Calenderu, N.: v. Kalinderu, N. Calimachi-Catargiu, N.: 68 Calinic (mitropolitul): v. Miclescu, Calinic Caliopi („madame“; proprietară de birt): 397 Candiano Popescu, Alexandru: 66-68, 77, 263, 268, 269, 272, 273, 346, 352, 375, 376, 382, 383 Canne, A.: 389 Cantacusinu, I.: 82 Cantacuzino (familia): 156 Cantacuzino, C.C.: 266, 298 Cantacuzino, G.C.: 266 Cantacuzino, Gh. (George) Gr.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]