55,424 matches
-
tot cabinetul. Alegerea d-lui C. A. Rosetti la prezidenția Adunării însemnează așadar: contopirea colegiului I, al Ii-lea și al Iv-lea într-unul singur, deci majorizarea tuturor drepturilor prin delegații guvernamentali ai colegiului al Iv-lea; apoi electivitatea magistraturii, deci robia justiției sub regimul de partid, punerea onorii, vieței, averii oamenilor la discreția bandelor electorale ale lui Serurie. Iată dar la ce avem a ne aștepta. Funcțiile de judecător ca și cele de deputat vor deveni adevărate moșii, pe
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
dezvoltării, înclină spre apus, nici una din credințele din trecut nu rezistă digoluțiunii și, ca să întrebuințăm un frumos cuvânt al Bibliei, semnele vremii se înmulțesc. Mânați de spiritul străin a unor mizerii străine, ne luptăm pentru sufrajul universal sau pentru electivitatea magistraturii. Marii oameni ce se pretind reprezentanți ai poporului românesc întreg, cei ce pretind a personifica idealurile noastre naționale, lupta de emancipare ce ne absoarbe de un secol și jumătate, aceștia nu au în vedere decât utopii cosmopolite, proprii a ne
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
primi-va atotputernicia cu picioare de lut care i se oferă? Nu știm, dar, fiindcă omului [î]i place a spera ceea ce dorește, ne permitem a crede că rezerva guvernului însemnează că el nu voiește nici reforma electorală, nici electivitatea magistraturii. Deși din relațiile prezidentului de consiliu cu vestitul descoperitor al melcilor simpatici știm că sâmburii demagogiei au fost semănați din tinerețe încă în creșterea sa politică, știm pe de altă parte că, pe lângă teoremele abstracte de liberalism cari formează urzeala
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
o preocupe atât de mult cu luptele dinlăuntru încît, în cazul unor complicațiuni esterioare, să nu știe unde-i e capul. N-ar fi oare bine ca primul ministru, în loc de-a se preocupa de prefacerea colegiilor și de electivitatea magistraturii, să aibă ochii ațintiți asupra celor ce se petrec în afară și să recomande amicilor săi politici nu numai cumpăt, dar chiar o renunțare momentană la planurile lor de reforme demagogice? [15 decembrie 1882] ["ÎN FINE PRECEDENTUL... "] În fine precedentul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
stai cu d-sa în relații analoge cu cele în care stă Carada cu firma din Strada Nouă. Până ieri administrație și Parlament erau în mînile d-sale; prin reforma electorală vrea să puie mâna pe Corpul electoral; prin eligibilitatea magistraturii mâna pe justiție, prin aplicarea legii 271 {EminescuOpXIII 272} comandamentelor pune mâna pe armată - încît nu mai rămâne decât un singur lucru: mâna pe Coroană. Cine știe însă trecutul d-lui Brătianu desigur că-l știe capabil și de aceasta
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Republică, veți găsi un hughenot). A fost reținut ca fiind cel mai nobil și mai solemn cuvînt din vocabularul politic, tradus din latinescul instituere civitatem, care vrea să însemne "a pune bazele statului". Se presupunea că magistrul exercita prima dintre magistraturile civice. Lui îi revenea fondarea in situ, in vivo a republicii și națiunii, fiind reprezentantul lor în teritoriu. Institutorul devine în 1889 un funcționar al statului și este exclus din nomenclatoarele Ministerului Educației în 1989. I se spune acum dascăl
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
legătura politică, electronul reînnoadă legătura economică transformînd iluzia economică în noua religie a consumatorului de imagini. Mișcare de balansoar care își are propria traducere socială. Tipăritura precipita ascensiunea burgheziei de robă și declinul burgheziei de spadă. Electronul precipită declinul moștenitorilor magistraturii (profesiuni liberale și intelectuale) și ascensiunea moștenitorilor magazinului (managerii și micii întreprinzători). Dominantele se schimbă. La fel și sacralitățile simbolice. Tipografia accelerează transferul acelei aura a Cărții ce conține Adevăr în cărțile conținătoare de adevăruri, adică de la mănăstire la universitate
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
de înfiere a unui copil din București. Procesul a avut loc la Tribunalul Călărași. Pentru a-și motiva fapta neconformă cu statutul de procuror, doamna Nicolai a invocat necunoașterea legii. La o lună după acest incident, doamna Nicolai a părăsit magistratura"333. Concluzia, formulată de președinte în cadrul unei conferințe de presă ce a urmat emiterii comunicatului cu pricina, era cât se poate de clară: "Analizând performanța profesională și incidentele profesionale ale doamnei Norica Nicolai, plus incidentele din Senat, am înțeles că
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
malpraxis sancționate sunt extrem de rare. O problemă similară afectează justiția, unde, potrivit ministrului Justiției (Adevărul, 31 octombrie 2005), o treime dintre soluții sunt greșite, deși operează sisteme puternice de certificare profesională cum sunt barourile de avocați și Institutul Național al Magistraturii. Se încearcă introducerea unor sisteme de certificări profesionale și pentru practicarea unor specialități din științele sociale. Prin Legea nr. 213/2004 și normele sale metodologice s-a reglementat, de pildă, dreptul de liberă practică al psihologilor. Acesta este atribuit de către
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
pământului în loturi (Legile, 737c-738b) b) Comunitatea bunurilor (Legile, 739a-40c) c) Legile proprietății (Legile, 740a-740c) (Legile, 741b-741c) d) Interdicția posesiei banilor (Legile, 742a-742c) e) Pragul sărăciei și limita bogăției: (Legile, 744d-745a) f) Limitarea călătoriilor în străinătate (Legile, 950d-952d) 31. Principalele magistraturi ale statului în Legile a) Consiliul celor treizeci și șapte de gardieni ai legilor (Legile, 754d-755b) b) Consiliul nocturn (Legile, 961a-961c, 962b-963a, 964b-965a, 967d-968e 32. Magistratul responsabil de educație (Legile, 765d-766a) 33. Prevederi referitoare la căsătorie în Legile a) Recomandări
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
cu femei, indicându-se ca motiv faptul că, astfel, cei mai mulți copii se vor naște din sămânța acestor tineri. Așa e. c) Copiii crescuți de stat (Republica, 460b-461b) (Socrate și Glaucon) Iar pe copiii ce se tot nasc, îi preiau anumite magistraturi destinate lor - alcătuite fie din bărbați, fie din femei, fie mixte, căci magistraturile sunt comune bărbaților și femeilor. Da. Pe copiii unor părinți valoroși îi vor lua într-o creșă, ducându-i la niște dădace care locuiesc izolat, într-o
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
naște din sămânța acestor tineri. Așa e. c) Copiii crescuți de stat (Republica, 460b-461b) (Socrate și Glaucon) Iar pe copiii ce se tot nasc, îi preiau anumite magistraturi destinate lor - alcătuite fie din bărbați, fie din femei, fie mixte, căci magistraturile sunt comune bărbaților și femeilor. Da. Pe copiii unor părinți valoroși îi vor lua într-o creșă, ducându-i la niște dădace care locuiesc izolat, într-o anumită parte a cetății. Pe cei ieșiți din părinți nevrednici, sau din părinți
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
pe plac, ca și când, ajungând la un bazar de regimuri politice și alegând, el ar putea astfel plănui cetatea sa. Probabil - grăi el - că n-ar duce, într-adevăr, lipsă de modele! Faptul că nu există nici o obligație de a exercita magistraturi în această cetate, nici dacă ai fi capabil de a conduce, nici obligația de a te supune, dacă nu voiești, nici cea de a te război când se face război, nici cea de a sta în pace, când ceilalți stau
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
conduce, nici obligația de a te supune, dacă nu voiești, nici cea de a te război când se face război, nici cea de a sta în pace, când ceilalți stau, dacă nu poftești pacea, nici obligația de a nu avea magistraturi sau de a nu fi judecător, dacă există o lege care să te oprească de la acestea - oare nu face această stare de lucruri să fie binecuvântat și plăcut un astfel de trai, pe moment? Probabil că da - zise - pe moment
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
apare în ea din pricina îngăduinței - e o parte deloc mai mică decât cetatea oligarhică. Așa e. Dar e mult mai agresivă în cetatea /democratică/ decât în aceea. Cum așa? Acolo, deoarece nu se bucură de prețuire și este izgonită din magistraturi, își pierde exercițiul și tăria. Într-o democrație însă, șefia îi șade la îndemână, - dacă exceptăm o mică parte - iar cei mai agresivi vorbesc și făptuiesc, alții tot sporovăiesc în jurul tribunei și nu-l lasă pe cel ce voiește altceva
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Arcadia. Care anume? Că cel ce a gustat din măruntaie de om, fie și tăiate laolaltă cu ale altor jertfe, e neapărat să devină lup. Sau nu ai auzit povestea? Ba da. La fel și cu cel care, exercitând o magistratură peste popor, ținând tare în ascultare gloata, care îl urmează, nu se va înfrâna să verse sângele celor de un neam; căci el, aruncând învinuiri nedrepte - cele care se obișnuiesc - aducând oamenii pe la tribunale, el se pătează cu sânge, făcând
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
cea a sufletului, va fi limpede că nu a fost instituită în mod drept. Deci trebuie ca legiuitorul să se întrebe adesea „ce intenționez?” și „îmi ating scopul sau îl ratez?” 751a-b Există două aspecte ale ordinii politice: primul, instituirea magistraturilor și a magistraților, câte trebuie să fie la număr cele dintâi și în ce fel trebuie instituite; apoi șurmeazăț legile ce trebuie prescrise fiecărei magistraturi, care, câte și de ce fel ar fi potrivite fiecăreia. 26. Educația în Legile a) Definiție
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
îmi ating scopul sau îl ratez?” 751a-b Există două aspecte ale ordinii politice: primul, instituirea magistraturilor și a magistraților, câte trebuie să fie la număr cele dintâi și în ce fel trebuie instituite; apoi șurmeazăț legile ce trebuie prescrise fiecărei magistraturi, care, câte și de ce fel ar fi potrivite fiecăreia. 26. Educația în Legile a) Definiție (Legile, 643d-644a) Să nu rămână neclar ceea ce numim educație. Atunci când criticăm sau lăudăm creșterea anumitor oameni, spunem despre cineva dintre noi că este educat, pe când
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
în ciuda pretențiilor sale de înțelepciune. Dacă se supune magistraților, să trăiască asemenea unui simplu particular, iar dacă nu, să fie condamnat la moarte în cazul în care este dovedit în justiție că uneltește împotriva legilor și a educației. 31. Principalele magistraturi ale statului în Legile a) Consiliul celor treizeci și șapte de gardieni ai legilor (754d-755b) Cât despre cei treizeci și șapte, vor fi aleși de noi, acum și întotdeauna, pentru următoarele șatribuțiiț: în primul rând, vor fi gardieni ai legilor
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
avea mai puțin de cincizeci de ani, va fi tată al unor copii legitimi, de preferință atât băieți, cât și fete, iar dacă nu, de un singur sex. Să fie încredințați, atât alesul însuși, cât și alegătorul, că aceasta este magistratura cu mult cea mai însemnată între magistraturile cele mai înalte din cetate. Căci sămânța cea dintâi a oricărei făpturi - fie plantă, fie animal domestic ori sălbatic, fie om - crescând bine orientată spre virtute este capabilă în cel mai înalt grad
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
va fi tată al unor copii legitimi, de preferință atât băieți, cât și fete, iar dacă nu, de un singur sex. Să fie încredințați, atât alesul însuși, cât și alegătorul, că aceasta este magistratura cu mult cea mai însemnată între magistraturile cele mai înalte din cetate. Căci sămânța cea dintâi a oricărei făpturi - fie plantă, fie animal domestic ori sălbatic, fie om - crescând bine orientată spre virtute este capabilă în cel mai înalt grad să-și atingă țelul propriu firii sale
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
a lungul întregii vieți pe cel care o deține, va suferi o schimbare de la tinerețe înspre bătrânețe, dacă la început va disprețui banii, spre apusul vieții va deveni avar. Următorul pas spre degenerarea totală este trecerea spre oligarhie, „cea unde magistraturile țin de venit, în care cei bogați cârmuiesc, iar săracul nu participă la putere”. Platon operează aici o modificare a sensului termenului „oligarhie”, dacă acesta înseamnă „puterea celor puțini”, sensul care este impus este cel de „putere puțină” sau „puterea
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
cetate, împestrițată fiind cu toate caracterele. Și probabil că mulțimea ar și judeca-o drept cea mai frumoasă, după cum copii și femeile judecă privind lucrurile pestriț colorate.”) Îngăduința acestei orânduiri este seducătoare, pentru cetățean nu există obligația de a exercita magistraturi, nici dacă ar fi capabil de a conduce, nici obligația de a se supune, nici de a se duce la război, dacă nu vrea acest lucru. Însă și frivolitatea acestui regim este la fel de mare, nu există dorință de cultivare a
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
tras de ambele tendințe”. Cetatea timocratică funcționează și ea potrivit unui principiului cavaleresc al cheltuirii și al războiului, iar semnul este cel al leului. Oligarhia trebuie să reprezinte „imperiul dorinței”. Bogăția și banul fiind etalonul acestei orânduiri, este limpede că magistraturile sunt preluate aici de partea apetentă. Dacă în cetatea timocratică constituția și omul vădeau semnul unei dezbinări, în cetatea oligarhică, propagarea stasis-ului duce la dedublarea interioară a omului și la dedublarea cetății înseși: „cetatea nu este una, ci există două
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
pentru politică, remarcând similaritățile și, deopotrivă, ceea ce le separă. În cetatea ideală cunoașterea constituie miezul societalului. „Educația ocupă o poziție de prim-plan. Ea rămâne decisivă pentru formarea gardienilor în condițiile în care exercițiul puterii nu admite amatorismul. Accesul la magistraturi este condiționat de o instrucție riguroasă, îndelungată, astfel încât să permită selecția celor mai buni.” Cum adevărata cunoaștere nu stă la îndemâna mulțimilor, acestea au nevoie de un lider care să-i îndrume. Acesta trebuie să fie în posesia unei cunoașteri care
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]