1,473 matches
-
pe „alții”, uneori necunoscuți sau având doar vina de a fi sau de a se fi născut altfel, pentru propriile eșecuri, pentru propria, invincibila, mediocritate. Un astfel de exemplu nefericit și extrem de dăunător a fost filosoful și maître à penser, „magistrul” unei Întregi și extrem de dotate, de „nerăbdătoare” generații intelectuale a anilor treizeci - Nae Ionescu. „Fascistul” Nae Ionescu, deoarece „boala sa”, fascismul, de care a Încercat să-i contamineze și pe mai tinerii și, uneori, genialozii săi emuli, a fost tocmai
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
fără să creadă nici el prea mult — că această zeitate getă ar fi fost om ca toți oamenii, și anume sclav al filozofului Pitagora; odată eliberat și Întors printre ai săi, el a propovăduit geților ideea nemuririi (preluată, evident, de la magistrul său). Din acest text s-a Înfiripat legenda, Încă din Antichitate. Toate sursele fiind grecești (apoi și romane), este imposibil de spus În ce consta autentica credință a geților și dacilor. În Dacia, Zalmoxis nu apare reprezentat În nici un fel
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
ani de mici joburi oarecari, a fost primit la catedra de literatură universală, asistent, lector și apoi, la douăzeci și ceva de ani, i s-a încredințat chiar și un curs, fiind coleg cu Vera Călin, Edgard Papu și cu magistrul Vianu. Teoria lui, ca și altele, ni s-a părut extrem de judicioasă, dar noi, Cezar, Nichita și eu, nu eram probabil atât de „maturi”, de „flexibili”, de înzestrați cu acel „simț social” pe care prietenul nostru avea să-l poarte
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
categoriile apriorice de spațiu, timp, cauzalitate, substanță, în ceea ce el a numit „Estetica transcendentală”, estetica aici în sensul de cult al formelor absolute, transcendentale, apriorice, înaintea experienței și depășind-o. Și fiind eu un harnic și obedient al acestor mari magiștrii nemți, cred și în noțiunea, și în realitatea „idealului” ca motor primordial al energiei și existenței umane, dincolo de experiență, adaptare - evident, o lege a speciilor animale și, după colosala descoperire a lui Darwin, aproape filozofia aplicată în multe domenii, darwinismul
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
în aerul timpului istoric, ne apar azi ca niște semizei; nu să înaintăm orbește, intrând în rigorile și tirania oricărei înaintări, avansări, progresii, atrași doar de magia înaintării, căzând în capcana acelui „ucenic vrăjitor” care pune în mișcare, în absența magistrului, mecanica forțelor naturale, orbit și apoi înecat în ele, o parabolă care se potrivește izbitor cu frenezia și eșecurile costisitoare ale tehnicității contemporane, „omul tehnic” aflat într-o criză deja descrisă în secolul trecut de ultimul idealist, neamul Heidegger. Cel
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
tipologii, punând și în acest fel bazele foiletonisticii epice, a acestei „psihologii de lector” care inundă și secolul nostru care abia începe. Mă aflu - o mărturisesc cu umilință și uimire! - în situația pitorească a acelui ucenic vrăjitor care, în absența magistrului, manevrează „manetele” creației fără să fie stăpân pe „tehnica”, pe „mecanica” lor de funcționare. Cel care stă la originea unei catastrofe! Dar... care a fost „catastrofa” în cazul meu, deoarece... nu a apărut până acum „magistrul absent”, care să mă
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
vrăjitor care, în absența magistrului, manevrează „manetele” creației fără să fie stăpân pe „tehnica”, pe „mecanica” lor de funcționare. Cel care stă la originea unei catastrofe! Dar... care a fost „catastrofa” în cazul meu, deoarece... nu a apărut până acum „magistrul absent”, care să mă „ajute” să iau în stăpânire elementele dezlănțuite? Dacă a fost o „catastrofă”, ei, bine, ea a fost una fericită, deoarece „ruptura” socială, dar și cea tematică m-au îndepărtat, se pare definitiv, de primul făgaș, de
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
printre bagajele luate de Napoleon și de Kléber în Egipt se aflau și Viețile paralele!) dă mai multă consistență modelelor sale de virtute decât dau cei patru evangheliști modelului lor. Niciodată nu s-au știut mai puține lucruri despre un magistru. Niciodată un înviat din morți n-a fost mai sărac în culoare, niciodată o istorie sacră n-a dispus de mai puțină geografie. Să mergi pe urmele lui Iisus... Pe unde anume? Din cele patru povestiri se degajă o singură
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
despre care le spui cu prudență comesenilor tăi, dacă se întâmplă să fii deseori văzut în tovărășia lui, că "merită să-l cunoști". Socrate pune întrebări, răspunde, ascultă, discută politicos. Isus își pune sec preopinenții la punct. Dintre acești doi magiștri ai Antichității, care ne-au înflăcărat imaginația, condamnați la moarte și unul și celălalt, pentru fanfaronadă și impietate, de către un tribunal de concetățeni, cel mai antipatic nu este, cu siguranță, perspicacele petrecăreț din Banchetul. Scheletul narativ a căpătat cu timpul
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
această curioasă involuție a statului Israel (o invenție laică), pe pământul lui Israel (reminiscență biblică), este copita măgarului: vârful avansat al spiritului pozitivist, cel al fondatorilor acestui stat, s-a transformat în vârful de lance al supranaturalului. Dacă bunii mei magiștri parizieni ar fi putut presimți așa ceva, ar fi avut loc multe sinucideri la Sorbona. Mă întreb chiar dacă nu cumva, atunci când și-a ucis soția, materialistul și spinozistul Althusser a precipitat lucrurile, ca să nu ajungă să vadă toate acestea. 3. Vae
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Țara Bârsei de a merge în Moldova și în Muntenia în caz de război cu turcii. Ceea ce înseamnă că se realizase o apropiere între Ștefan cel Mare și Matei după distanțarea provocată de jurământul de la Colomeea. La 3 noiembrie 1488, magistrul Sibiului le scria sibienilor că majestatea sa i-a spus că „e permis ca să se facă și exporteze în bună voie arme pentru voievodul moldovean, cât va pofti să aibă”. În anii 1482-1486, Ivan al III-lea încheiase o alianță
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
-mi amintesc bine, și lui Alex. Ștefănescu. E ca și cum ai insista ca un jucător de șah să practice și săritura la înălțime! Clădit pe idee, propunându-și "să apropiu viața de idee, s-o modific pe ea în sensul ideii", magistrul de la Păltiniș mărturisea caracteristic: "Mi-am trăit viața în idee, fără rest'. Acest "rest" însemna și creația literară, care a ieșit treptat din atenția sa (Eminescu era mai curând un simbol), resimțită ca "impură", ca o simplă anecdotică a "devenirii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
tale (sau un fel de "Fanfan"?), niciodată însă n-am reușit să te încadrez într-un gen. E, de altfel, ca în dragoste: nu știi de ce iubești...! De fapt ce scrii...? A răspuns în locul meu, pe gardurile Orașului Bahluvios epigramatizând, Magistrul Ursachi, după ce-l înțepasem undeva pentru proastele-i prestații civice la întoarcerea din sejurul californian: "Ouă niște murături/ De le zice scriituri:/ Drept care I.C. Drăgan/ Îi mai varsă câte-un ban". Glumea, firește, așa că tot eu trebuie să mă înham
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ani la Huși și la Bârlad, a fugit în Dobrogea, stăpânită atunci de Poarta Otomană, în orașul Babadag, unde se găseau catolici, din cauză lipsurilor și a „amărăciunilor pricinuite de monseniorul vicar”. În locul acestuia, a fost trimis să slujească părintele magistru Giovanni Battista del Monte. Iacob Dluski, episcop catolic polon, numit la 22 decembrie 1681, la recomandarea regelui Poloniei (Iași, 19 iulie 1683), nota următoarele: „Acum știu cu adevărat ce înseamnă să fii episcop al Moldovei, unde credința este puțină, afaceri
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și "membri extraordinari" (profesorii școlii de farmacie și veterinărie cu vot deliberativ în chestiunile privind specialitatea lor). Ca preocupare de bază a Facultății de Medicină, i se atribuie sarcina de: a crea doctori în medicină, în chirurgie și oculistică, precum și magiștri în obstetrică, în arta dentistică, în puericultură și veterinărie; de a elibera diplome corespunzătoare la finele studiilor și de a recunoaște pe doctorii și magiștrii creați în universitățile străine. Decanul, ales dintre profesorii cu vot majoritar, are obligația de a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
i se atribuie sarcina de: a crea doctori în medicină, în chirurgie și oculistică, precum și magiștri în obstetrică, în arta dentistică, în puericultură și veterinărie; de a elibera diplome corespunzătoare la finele studiilor și de a recunoaște pe doctorii și magiștrii creați în universitățile străine. Decanul, ales dintre profesorii cu vot majoritar, are obligația de a reprezenta Facultatea de Medicină înaintea guvernului și a universității, de a aplana neînțelegerile ce s-ar ivi între cadrele didactice, de a prezida comisiile de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
susține o nouă teză asupra unui obiect luat din științele chirurgiei sau oculistice, conform gradului ce reiese a li se acorda". În ce privește învățământul farmaceutic, acesta este destinat, în concepția lui A. Fătu, pentru formarea asistenților în farmacie și crearea de magiștri în farmacie. Candidații pentru învățământul de asistenți în farmacie nu vor avea o vârstă sub 26 de ani și vor poseda 4 clase gimnaziale. Cei admiși au obligația de a se angaja ca practicieni într-o farmacie autorizată; cursurile teoretice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
mineralogie și examenul al III-lea din: istoria naturală a medicamentelor, explicarea farma-copeei, tehnica farmaceutică. În sfârșit, candidatul va fi supus la o probă scrisă asupra "unei chestiuni de farmacologie" pentru care i se vor acorda 3 ore. Învățământul pentru magiștri în farmacie durează 3 ani, putând fi urmat de persoanele care posedă diploma de asistenți în farmacie, atestatul studiilor gimnaziale și adeverință că au lucrat 2 ani într-o farmacie autorizată. Cei admiși vor urma în anul I fizica, chimia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
și farmacologia; în anul al III-lea cu toxicologie, pe planul aplicațiilor practice și vor face 5 ore pe săptămână de chimie analitică în laboratorul școlii. La sfârșitul fiecărui an școlar studenții vor fi datori a depune examene. Gradul de magistru se obține pe baza a trei examene riguroase, dintre care două teoretice și unul practic, iar la sfârșit se va susține o lucrare de disertație pe care candidații o depun la secretariatul comisiei de examinare cu 8 zile mai înainte de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
legală veterinară, operațiunile chirurgicale; d) patologia chirurgicală și clinica animală. Studenții se vor prezenta la examene anuale, iar la terminarea studiilor vor susține 3 examene și o probă scrisă din materia învățământului veterinar, pe baza cărora se vor putea declara magiștri. Deosebit de problemele învățământului medical superior A. Fătu a acordat un interes la fel de susținut problemelor învățământului medical mediu. Astfel, încă de la începutul activității sale didactice, el a alcătuit (în 1852) un volum pentru învățământul moașelor, a predat și a condus un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
din Iași. LUDOVIC RUSS-SENIOR 1816-1888 La Iași, începuturile clinicii chirurgicale sunt legate de numele doctorului Ludovic Russ, senior. Austriac de origine, s-a născut la 16 august 1816 la Pfaffenschlag, într-o familie săracă. În 1841, a obținut diploma de magistru în chirurgie. Peste un an, doctorul J. Cihac îl angajează, mai întâi, în calitate de conservator al muzeului său, apoi ca secund al Spitalului militar din cartierul Beilicului. În 1843, devine subchirurg la Spitalul Sf. Spiridon. Aici, se ilustrează printr-o activitate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
multe altele l-au făcut cunoscut, l-au consacrat ca academician, medaliat al multor Academii. Nimeni nu îl poate uita", spunea bătrânul fost deținut. Pe bună dreptate, pentru că Vancea a depășit cadrul strict al profesiei, reeditând imaginea oarecum supraumană a "magistrului" clasic. Îmi amintesc de o bolnavă din S.U.A., extrem de avută, care, auzind de el, l-a căutat, firește, la Iași. Se internase într-o clinică neurologică de la Socola. Vancea a venit, vioi ca întotdeauna, a privit fundul de ochi, examinat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
bună școală de eminescologie s-a dezvoltat la Cluj de-a lungul vremii, mai ales pe două direcții de cercetare, cu punctul de plecare în demersurile a doi iluștri profesori universitari. O linie, să-i zicem, pozitivistă, avându-l ca magistru pe G. Bogdan-Duică și o alta, exegetică prin excelență, dezvoltată din comentariile pe criterii pur valorice, estetice, ale lui D. Popovici. Nu vreau să dezvolt acum și aici o analiză a acestora dar trebuie să notez că mai nou venitul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
-lea și începutul secolului XX. A funcționat ca profesor de filosofie și pedagogie la universitățile din Leipzig (1911-1920), Berlin, Tübingen (1946-1952). Elev nu întru totul fidel al lui W. Dilthey (1833-1911), a continuat și dezvoltat ideile filosofice și psihologice ale magistrului său elaborînd, pe această bază, o nouă teorie pedagogică. W. Dilthey grupa științele în două categorii: a) științe ale naturii, care urmăreau "explicarea" fenomenelor, cunoașterea lor pe cale rațională (verstehen, connaître) și formularea legilor generale; b) științe ale spiritului sau istorice
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
valoare supremă (20, p. 234). Celor două tendințe extreme individuală și socială li se opune, așadar, pedagogia "personalitară" care prin conceptul de personalitate realizează o sinteză între individual și social (26 a, pp. 32-33). Narly însă, preluînd o idee a magistrului său I. Găvănescul, reduce socialul la profesie, privind omul ca forță de muncă și avînd în vedere realizarea unei "armonii productive" cu mediul. Concepția sa conduce, ca și a altora din acea perioadă, spre cultivarea armoniei sociale, opunîndu-se astfel teoriei
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]