5,147 matches
-
vizir sub Abdul-Aziz, amic intim al generalului Ignatief și instrument al politicii rusești. Capii acestei conspirații au fost Miuhedin Efendi, kaziskier (jude militar) în Rumelia, Șerif Efendi, kaziskier în Anatolia și preceptor al prințului Iusuf-Izzedin, beglerbegul Ramiz Pașa, ginere a mareșalului curții lui Abdul-Medgid ș. a. Opuindu-se la încheierea armistițiului și la intrarea creștinilor într-un eventual corp legiuitor, au găsit un mâneri puternic pentru mișcarea și fanatizarea maselor musulmane, pe când adevăratul lor scop era răsturnarea guvernului de astăzi și a curentului
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Ungaria, să respingă cu desăvârșire proiectul prezentat acuma asupra acelei cestiuni. [26 noiembrie 1876] {EminescuOpIX 272} FRANCIA ["ÎN 22 NOIEMVRIE / 4 DECHEMV.... "] În 22 noiemvrie/4 DECHEMV. foaia oficială au anunțat retragerea ministeriului întreg, care va mai funcționa încă până ce mareșalul prezident va putea dispune înlocuirea lui. După "Moniteur " ducele d'Audiffret-Pasquier ar fi refuzat a se însărcina cu formarea unui nou cabinet. [26 noiembrie 1876] TURCIA ["ÎN 21 NOIEMVRIE... În 21 noiemvrie miniștrii au ținut din nou consiliu în privirea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Pr. S. mitropolitul Iosef se îmbrăcă în veșminte și așteptă astfel între doi arhimandriți și încunjurat de delegații români. La 5 oare sosi trenul carele aducea pe M. S. Împăratul Rusiei. Țarul, urmat de o numeroasă suită, fu întîmpinat de mareșalul Moruz cu pîne și cu sare și de mai multe dame cu buchete de flori. Țarul intră în sala gărei, unde văzând pe Pr. S. mitropolitul își descoperi capul și, după o mică salutare, d. Iacobson, consulul rus din Iași
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
să combată în Cameră și să împiedece abrogarea legii de presă și votarea unei legi municipale. Miniștrii n-au făcut însă nimic în această privință; la abrogarea legii de presă au tăcut, la votarea celei municipale asemenea. Scrisoarea prin care mareșalul prezident impută miniștrilor negligența lor și esprimă neîncrederea că ei ar mai avea destulă influență pentru a înfrîna Camera e egală cu cererea demisiunilor lor, cari au și fost date. Noul cabinet s-a compus astfel: Ducele de Broglie, prezident
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
împrejurări foarte grele a știut cel puțin s-o hrănească de rău de bine și s-o mute în loc din loc după cererea generalilor. Până acum nu știm cine va veni în locul lui Abdul-Kerim. Turcia are în acest moment șase mareșali pe câmpul de război, dintre cari unul va avea desigur nenorocirea de-a fi numit comandant suprem. Acești șase sînt: Ahmed-Eiub, comandant al trupelor de la Dunăre; Osman (Nuri), comandantul corpului de la Vidin; prințul egiptean Hassan, care a părăsit acuma linia
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
erau de dreapta, chiar de extremă-dreapta a spectrului politic și, când, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Franța a fost ocupată (de germani în Franța continentală și de italieni în Corsica), mulți regionaliști și naționaliști s-au raliat fie mareșalului Pétain, fie naziștilor și fasciștilor, în funcție de simpatia lor politică. Chiar dacă ultima grupare de colaboratori de extremă dreapta era o minoritate restrânsă a întregii mișcări regionaliste, acțiunile acestora chiar au servit la discreditarea regionalismului politic după cel de-al Doilea Război
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
avansate precum SUA și Germania. Politicile protecționiste și stagnarea acelor ani a exacerbat în continuare această stare de slăbiciune.11 Înfrângerea de către Germania în 1940, și în consecință, ocuparea unei părți a Franței și instalarea regimului marionetă de la Vichy al mareșalului Pétain, au adâncit sentimentul de umilință al majorității poporului francez. Generalul de Gaulle a fost cel care a salvat onoarea Franței prin refuzul acestuia de a se preda și prin înființarea Franței Libere din exil. Franța după cel de-al
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
condiție socială umilă ( o văduvă săracă - II. 4 - îl salvează pe negustor de la moarte, nu se arată lacomă în a-și însuși bunurile acestuia, ci, dimpotrivă, i le restituie, și, în final, va fi răsplătită pentru fapta sa nobilă; soția mareșalului din Londra - II. 8 - este miloasă și o acceptă în casă pe copila considerată 726 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, ed. cit., p. 498. 197 orfană; de aceeași compasiune față de o tânără dă dovadă și soția lui Liello di Campo
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
condiție socială umilă ( o văduvă săracă - II. 4 - îl salvează pe negustor de la moarte, nu se arată lacomă în a-și însuși bunurile acestuia, ci, dimpotrivă, i le restituie, și, în final, va fi răsplătită pentru fapta sa nobilă; soția mareșalului din Londra - II. 8 - este miloasă și o acceptă în casă pe copila considerată 726 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, ed. cit., p. 498. 197 orfană; de aceeași compasiune față de o tânără dă dovadă și soția lui Liello di Campo
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
din alte povești de gen. O boieroaică, prințesă prin căsătorie, la Hortensia Papadat-Bengescu, e sedusă de felul în care, gata să fie călcat de atelajul său, un bărbat necunoscut îi strunește caii, aparent fără sforțare. În consecință și-l face mareșal de grajduri și amant. Chiar orășeni ca Felix și Otilia știu să călărească pe cai. O copilă de boieri ieșeni, din Iubim de Octav Dessila, dă clasă bucureștenilor, câștigând repetat curse de cai pe hipodromul Capitalei. Idealul unui copil de
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
Regele cobora din pat și, după o scurtă rugăciune, șeful valeților Îi turna În palme câteva picături de apă parfumată. Primul șambelan Îi aducea papucii, iar Marele Maestru al Garderobei, halatul. Numai atunci se deschidea ușa și intrau miniștrii, ambasadorii, mareșalii. Regele Își dădea jos halatul, veșmintele de noapte, apoi Își punea cămașa pe care i-o dădea ducele de Orléans, al doilea ca rang după rege. Marele Maestru al Garderobei - de regulă, ducele cel mai În vârstă - ținea hainele purtate
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
1937, din care redăm ultimele versuri: „...Atât de duios vi‐i trecutul Și jertfa atâta de mare, 315 În zare mijește furtuna, Români, priviți spre hotare!” Premoționale spusele învățătorului Gh. Filiche din Priponeștii nașterii mele... N‐a trecut mult și Mareșalul avea să ordone: „Ostași, treceți Prutul!” Ostașii au executat ordinul, căpitanul în rezervă Iorgu Filiche a fost mobilizat și nu s‐a mai întors acasă până la terminarea măcelului. Era învățător foarte competent și exigent în satul Priponeștii de Jos - unde
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
după anumite criterii. Deși, preocupări sporadice în domeniul cunoașterii stării materiale a familiilor datează de mult timp, prima lucrare în cadrul căreia se observă cu claritate cercetarea situației materiale a populației, ținând seama de diferitele clase și categorii sociale, o datorăm mareșalului Franței, Sebastien de Vauban, apărută în 1704 și intitulată Projet d’un Dixme Royale. Printre preocupările în acest domeniu al bugetelor de familie trebuie amintite și cele ale lui W. Petty și Gregory King; cel de-al doilea a publicat
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
manualele anilor '40 am ales, pentru contrast, un volum adresat elevilor de școală primară "superioară", având o structură frustă și un conținut foarte politizat. Scris pe un ton combativ, moralizator, aproape indiferent la reperele cronologice, manualul se deschidea cu portretul mareșalului Ion Antonescu și apela frecvent la discursurile sale. Spiritul vremii se instila naiv într-o retorică războinică, în care Ștefan cel Mare era numit "Vulturul Moldovei", Mihai Viteazul "Arhanghelul dreptății românești", iar Mircea cel Bătrân devenea cu mult înainte de epoca
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
le acceptaseră "pentru a nu tulbura pacea aici în Sud-Estul Europei". Despre pactul Tripartit și "Victoriile Axei" manualul avea numai cuvinte de laudă, acuzând în schimb bolșevismul, cauza directă a războiului început la 22 iunie 1941281. Ordinele de zi ale mareșalului și fotografiile conducătorilor țării veniți pe front țineau, și aici, locul jurnalelor de actualități. Ultima propoziție, "Vom fi ce am fost și încă mai mult decât atâta!", patrona o imagine vindicativă, cu Mihai Viteazul intrând triumfător în Alba Iulia. Supralicitând
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
cum au fost Ioan Lupaș sau Nicolae Iorga. Voința politică a avut și ea un rol important în această relansare, întreținând o anume selectivitate, mereu favorabilă celor aflați la putere. Schimbarea actorilor principali, de la regele Carol al II-lea la mareșalul Antonescu și apoi la regele Mihai, nu a dăunat acestei evoluții, favorizând, dimpotrivă, noi acumulări de sens, mai ales în jurul tânărului rege, fost voievod de Alba Iulia. Dar toate discursurile care aduseseră ziua de 1 decembrie 1918 în primele pagini
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
memorii Amintiri despre anii de școală, Editura Politică, București, 1968. Argetoianu, Constantin, Pentru cei de mâine. Amintiri din vremea celor de ieri, vol. IV, partea a V-a, 1917-1918, ediție îngrijită de Stelian Neagoe, Editura Humanitas, București, 1993. Averescu, Alexandru (mareșal), Notițe zilnice din războiu, 1916-1918, ediția a III-a, Editura "Cultura Națională", București, 1935. Baciu, Gențiana, Bejenaru, Matei, Lungu, Dan, Tătărași, memoria unui cartier, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, 2007. Bentoiu, Annie, Timpul ce ni s-a dat. Memorii
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
101, 104, 113, 127, 130, 131, 205, 206, 208, 211, 212, 217, 218 Amalvi, Christian, 13 Anderson, Benedict, 23 Andreescu, Sorin, 232 Angelescu, Constantin, 178, 185 Anghel, Gheorghe, 188 Anghelescu Irimia, Mihaela, 35 Angiollelo, 63 Angvik, Magne, 115 Antonescu, Ion, mareșal, 36, 37, 75, 194, 196 Apollodor din Damasc, 98 Arbore, Virgiliu P., 124 Ardagh, John, 254 Ardeleanu, Ion, 140 Argetoianu, Constantin, 142, 143, 150, 168 Arimia, Vasile, 140 Aristotel, 16 Assmann, Jan, 17, 19, 36 Audoin-Rouzeau, Stéphane, 157 Auyero, Javier
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
72 Lungu, Dan, 267, 268, 271, 283, 285 Lupaș, Ioan, 123, 125, 190, 191, 192, 193, 195, 197, 200 Lupu, Viorel, 57, 136, 229, 230, 241 Lyotard, J. F., 108, 109 M Macdonald, Sharon, 11, 292 Maciu, Vasile, 210 Mackensen, mareșal, 151, 152 Mahomed al II-lea, 45, 48, 69, 72 Maior, Liviu, 65, 66 Majuru, Adrian, 273, 284 Manea, Mihai, 60, 61, 62, 63, 67, 132 Manea, Vasile Aurel, 70, 72 Maniu, Iuliu, 126, 182, 183, 210, 211, 216 Manoilescu
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
din 14 septembrie 2006, pe http://www.mariromani.ro/dezbateri.php?c=5, accesat la data de 16.03.2010. Poate și contextul expunerii a determinat, indirect, selecția informațiilor, căci în aceeași emisiune, istoricul Adrian Cioroianu l-a prezentat pe mareșalul Ion Antonescu, cei doi fiind contrapuși pe criteriul principal al "abilităților de conducător" (vezi http://www.mariromani.ro/dezbateri.php?c=2, accesat la data de 16.03.2010). 17 Vezi, de exemplu, Doina Ioanid, Micii mari români (pe http
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
poate distinge un mesaj revendicativ foarte explicit: pe hartă inscripționată cu anul 1994 se poate identifica figura lui Ion Antonescu, orientându-și ostașii spre Prut. În martie 2012, monumentul respectiv părea încă netulburat de legislația care interzice glorificarea publică a mareșalului. 169 Landiana Mihnevici, Nicolae Ionescu, Silvia Rotaru, Elena Simionică, op. cit., p. 30, 31, 33. 170 Ibidem, p. 34. 171 Exprimându-și opiniile pe această temă, Șerban Rădulescu-Zoner deplângea faptul că "la Ștefan cel Mare este trecută sub tăcere chiar și
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
a pune pe Berthelot în fața hotărârii guvernului", dându-i totuși impresia că el a decis intervenția în Basarabia (Constantin Argetoianu, op. cit., pp. 99-100). 115 Generalul Henri Berthelot, op. cit., p. 257. 116 Ibidem, p. 265. 117 "Din cauza mișcărilor noastre de trupe, Mareșalul Mackensen a trimis un mesaj în care arată că s-a derogat de la două articole din armistițiu și cere explicațiuni", care vor precipita de fapt negocierile de pace, speculând și interesele tot mai vizibile ale românilor dincolo de Prut. Mareșalul german
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
trupe, Mareșalul Mackensen a trimis un mesaj în care arată că s-a derogat de la două articole din armistițiu și cere explicațiuni", care vor precipita de fapt negocierile de pace, speculând și interesele tot mai vizibile ale românilor dincolo de Prut. Mareșalul german îi promitea generalului Alexandru Averescu șef al guvernului între 26 ianuarie/8 februarie și 5/18 martie 1918 că, la încheierea păcii, România își putea păstra armata, ba chiar "întrebuința în Basarabia, împotriva bolșevicilor. Eventual, am putea fi ajutați
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Averescu șef al guvernului între 26 ianuarie/8 februarie și 5/18 martie 1918 că, la încheierea păcii, România își putea păstra armata, ba chiar "întrebuința în Basarabia, împotriva bolșevicilor. Eventual, am putea fi ajutați prin o cooperare în Rusia" (Mareșal Alexandru Averescu, Notițe zilnice din războiu, 1916-1918, ediția a III-a, Editura "Cultura Națională", București, 1935, p. 283, 291). 118 Generalul Henri Berthelot, op. cit., p. 266, 272, 276. 119 În notațiile sale zilnice, scopul militar și politic al intervenției lui
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
pentru el, timpul se comprima brusc, oferindu-i iluzia unei convergențe de acțiune. Astfel, trecerea Dunării de către trupele aliate conduse de el, la 11 noiembrie, ca și toate cele petrecute în România (schimbarea de guvern, remobilizarea armatei și ultimatumul adresat mareșalului Mackensen) păreau să se fi întâmplat "în același timp"; deci, din aceeași voință (Ibidem, p. 316). Soluționând în trecere noile probleme ale românilor cu vecinii lor, Berthelot nota, la 24 noiembrie că, "în sfârșit, vom declanșa cât mai repede posibil
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]