8,401 matches
-
și tematic. Construiești Întâi o enciclopedie de teme. Imaginarul românilor pe grupuri și teme Doru Pop: Noi nu știm, de pildă, În acest moment care sunt structurile sau schemele mentale la nivel urban În România. Nu știm cum funcționează grupurile marginale, nu știm ce se Întâmplă În găștile de cartier, nu știm ce se Întâmplă cu indivizii din perspectiva mentalului „Îngust” din diverse grupuri de vârstă. Există un răspuns la aceste probleme, dar nu Îl cunoaștem dintr-un punct de vedere
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Dacă deconstruiești nuanța peiorativă a termenului educare, atunci chestiunea s-ar putea să prindă, fiindcă are corespondențe, analogii. De pildă, În teoria postcolonială se vorbește foarte mult de „contranarațiune”. Contranarațiunea presupune două lucruri: o alternativă retorică la centru, prin narațiuni marginale, și, pe de altă parte, oglindirea unicității centrale În narațiunile minoritare pulverizate. Prin analogie, ar putea fi acceptat, astfel, și termenul contra-educare, fiindcă dispune de un impact generalizator, integrativ: are consistența unei umbrele conceptuale definitorii. În rest, mă Îndoiesc. „De-
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
regimul la care face referință. Pentru mine personal, un text scris obiectiv și apatic despre rezistența În cultură nu ar prezenta nici un interes. Am Început să-l citesc cu această senzație și abia În a doua parte, când acele zone marginale ale discursului mi-au atras atenția, unde trimiterea se făcea la funcția existențială a literaturii sau a lecturii, exact În momentul În care toate aceste mărturisiri personale au Început cumva să creioneze o altă experiență interioară, dincolo de context, el a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
anarhetip mi s-a părut potrivit pentru o posibilă descriere a caracteristicilor occidentale și orientale ale unui model cultural autohton, fiindcă nu cred că se poate spune cu toată libertatea că avem un model „sintetic”, dar nici că suntem niște „marginali”. După cum se vede, dificultatea de a prelua descrierea unui model „tare” face până la urmă discuția despre model un fel de negociere. Un alt sertar al dificultății ar fi legat de definirea puterii, nu neapărat de cea politică. Puterea, așa cum este
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
o societate civilă „internațională”. Apropo de cele spuse mai Înainte de Mihaela Ursa privind termenul patriotism - s-a comentat Îndelung intervenția unui parlamentar german care a spus că este „mândru” că este german. Revenind la Cioran, dramatismul exploziv al condiției de marginal al românului nu mai poate fi exploatat decât ca o emblemă a trecutului. Ruxandra Cesereanu: Nu numai cărțile lui Cioran sunt emblematice, ci și sfârșitul lui Cioran, care, În apropierea morții, pe patul de spital, se baricadează În limba română
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
decenii, atunci când - ajunși În pagul izbăvitor al Revoluției - ne-am Întrebat ingenuu de ce vorbesc polonezii sau ungurii cu fervoare de „contra-cultură”, de Ginsberg, Timothy Leary, hippies, Beat Generation, Havel, Gombrowitz, Esterházy, Foucault, Lacan sau Kundera, de ce exaltă ei doctrina „culturilor marginale”, alternative, non-dominante ale postmodernismului sau „antipolitica” lui Konrád, atunci când noi vorbim, În continuare, de Camus, Sartre, eventual Heidegger, receptați trunchiat, sau chiar de Thibaudet, de la care Împrumutăm triada metodologică a relației dintre doric, ionic și corintic? Concluzia la care ajung
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de multe ori, spectaculoase... - literatura română a trăit până dincolo de pragul revoluției din decembrie 1989. Nu Întâmplător, atenția acestei generații s-a focalizat În direcția „provinciilor imaginare”, atât de atent analizate Într-o carte de către Nicolae Oprea: provincii fantasmatice, mitice, marginale, populate - ca În Omul de nisip al lui Mircea Ghițulescu -, de ființe vegetale stranii, cu propensiuni mesianice, răsăritene, marcate de dorința instituirii unui sistem educativ informal, alternativ, construit pe o logică monastică. Acestei generații Îi datorăm Însă și refacerea legăturii
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pieziș, partidul se pune la adăpost, dându-le scriitorilor și oamenilor de cultură un cal de bătaie. Consecința este că generația ’60, marcată de prudență adaptativă, nu s-a războit cu sistemul ca atare, ci doar cu inerțiile și sechelele marginale ale acestuia: ea a trăit „aventura” care i s-a Îngăduit să o trăiască, nu a trecut mai departe, spre angajare opozitivă sau eroism. Privilegierea complicității În defavoarea eroismului a fost moștenită, cu minime excepții, și de către reprezentanții generației ’70, care
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
fi obținute informații secrete, întrucât nici adversarul nu știe cu certitudine ce se va întâmpla, ce alternative va avea la dispoziție și cu ce situații se va confrunta. Această tendință de a afirma că activitatea de contrainformații ocupă un loc marginal are impact asupra importanței acordate dezinformării și combaterii dezinformării. Considerând că activitatea de informații este similară unui demers din domeniul științelor sociale, noua viziune, ignoră sau cel puțin minimalizează posibilitatea dezinformării. Natura, deși își poate ascunde secretele față de oamenii de
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
și Alexandru Mușina), ciclul La întretăierea drumurilor comerciale. A colaborat la revistele „Echinox”, „Dialog”, „Amfiteatru”, „România literară”, „Vatra”, „Transilvania”, „Viața românească”, „Contrapunct”, „Adevărul literar și artistic”, „Euphorion” ș.a. M. este o optzecistă atipică, care își asumă, programatic vorbind, o poziție marginală în cadrul generației. E drept că meditația asupra scriiturii și intertextualitatea nu lipsesc din poezia sa, numai că acestea sunt mai degrabă indicii ale unei angoase duse până la autocombustie decât desene din covorul pestriț al unui discurs optzecist. În plus, visceralitatea
MARIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288028_a_289357]
-
însă mai degrabă niște bilete decât niște scrisori propriu-zise și nu prezintă vreun interes particular. Bibliografie. Ediția: PL 67. Traduceri: CTP 65, 1987 (A. Isola). 3. Facundus din Hermiane După Ferrando din Cartagina care, în fond, nu a atins decât marginal problema, scriitorii africani intervin cu toții în mod activ în controversa celor Trei Capitole: într-adevăr, dacă Fulgențiu era încă un scriitor din Africa vandală, scriitorii ce i-au urmat trăiesc în Africa bizantină și se orientează în mod predominant spre
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
care, dacă sunt o dovadă a relativei atenții cu care acest literat din Galia (și cititorii săi) urmăreau controversele cristologice din Orient, se bazează totuși pe o informație destul de confuză și insistă asupra unor motive previzibile, ceea ce demonstrează tocmai rolul marginal pe care l-au avut în cadrul acestor controverse cei mai mulți scriitori occidentali, cu excepția lui Cassian, a lui Boethius sau Rusticus. Alte scrisori, mai scurte, care nu au deci formă de „carte”, se referă la penitență și combat „semipelagianismul” lui Faustus din
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
concesii față de poziția alexandrină; astfel, profesiunile sale de credință preiau de la alexandrini formulele „două naturi” și „o singură ipostază”, și le completează cu „un singur prosôpon”, termen favorit al antiohienilor care, însă, în acest context, are un rol mai degrabă marginal. Bibliografie. Toate documentele menționate se găsesc în fascicolele din ACO II (actele de la Calcedon); cf. CPG III, n. 5930-5938. Despre Flavian: J. Liébaert, Flavien (Saint), DHGE XVII, 1971, col. 390-396. 9. Eusebiu din Dorileos După cum spun Evagrie Scolasticul (Istoria Bisericii
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
care se adunau în jurul lui Auxențiu nu are nimic liturgic: era vorba de reuniuni spontane și improvizate, la care nu participa nici un cleric; inițiativa lui Auxențiu trecuse probabil aproape neobservată în mijlocul mulțimii anonime din Constantinopol. Troparion-ul rămâne așadar o specie marginală a imnografiei chiar dacă e destul de vechi și el, adică anterior personajelor ale căror nume abia le-am menționat: într-adevăr, într-un papirus din secolul al patrulea au fost descoperite trei tropare anonime pentru Bobotează. Așa stau lucrurile și cu
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
istoric făcut înapoi în timp conduce către perioada în care nu existau nici măcar bresele meșteșugărești, ele fiind o realitate definitorie a Evului Mediu. Fără existența unui contract colectiv de muncă, fiecare muncitor negociază cu angajatorul condițiile muncii sale în funcție de „valoarea marginală” a forței sale de muncă pentru angajator, în opoziție cu „valoarea marginală” a locului său de muncă pentru el însuși. Iată o aplicare ad litteram a principiilor teoretice ale economiei de piață la piața muncii, ceea ce în Occidentul dezvoltat fie
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
nici măcar bresele meșteșugărești, ele fiind o realitate definitorie a Evului Mediu. Fără existența unui contract colectiv de muncă, fiecare muncitor negociază cu angajatorul condițiile muncii sale în funcție de „valoarea marginală” a forței sale de muncă pentru angajator, în opoziție cu „valoarea marginală” a locului său de muncă pentru el însuși. Iată o aplicare ad litteram a principiilor teoretice ale economiei de piață la piața muncii, ceea ce în Occidentul dezvoltat fie nu s-a întâmplat niciodată, fie doar în perioada incipientă a elaborării
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
prosperitatea bărbaților, net superioară, și cea a femeilor, net inferioară. Mai mult decât atât, prosperitatea occidentală, fiind concepută ca o prosperitate individuală, ca sumă a prosperității fiecărui individ în parte, ia în considerare chiar în mod prioritar prosperitatea grupurilor sociale marginale. În schimb, societatea românească din toate timpurile, inclusiv cea postcomunistă actuală, tinde să se dezintereseze de grupurile care nu fac parte din nucleul social dur al societății, adică din structura socială fundamentală. De aceea, defavorizarea grupurilor marginale - copiii instituționalizați, bolnavii
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
prosperitatea grupurilor sociale marginale. În schimb, societatea românească din toate timpurile, inclusiv cea postcomunistă actuală, tinde să se dezintereseze de grupurile care nu fac parte din nucleul social dur al societății, adică din structura socială fundamentală. De aceea, defavorizarea grupurilor marginale - copiii instituționalizați, bolnavii psihic, deținuții, rromii, familiile monoparentale etc. - ia forme grave, care nu sunt proprii societății românești. Pentru politicienii români și chiar pentru opinia publică românească, faptul că efortul de compatibilizare cu Occidentul al societății postcomuniste românești a depins
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
etc. - ia forme grave, care nu sunt proprii societății românești. Pentru politicienii români și chiar pentru opinia publică românească, faptul că efortul de compatibilizare cu Occidentul al societății postcomuniste românești a depins în mare măsură de creșterea prosperității acestor grupuri marginale a fost adesea privit ca o „sâcâială” din partea occidentalilor, menită mai degrabă să legitimeze în rândul opiniei publice occidentale rezerve politice față de integrarea României în lumea dezvoltată, întemeiate în motive mai „serioase”. În realitate, este vorba pur și simplu de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
pe care prima tranziție o ignorase aproape în totalitate: crearea unei elite financiare și industriale naționale. Concentrarea priorităților asupra creării elitelor (și a infrastructurii urbane indispensabile acestora) nu a slujit în nici un fel aducerii problematicii prosperității maselor și a grupurilor marginale în centrul politicilor de tranziție - drept care, din nou, prosperitatea a rămas pe un plan secundar. La rândul ei, tranziția comunistă s-a concentrat și ea asupra creării infrastructurii de compatibilitate necesară comunicării cu lumea dezvoltată. Este adevărat că politicienii comuniști
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ales, valorificând diferența dintre calitatea extrem de scăzută a vieții în comunism și cea dorită de întreaga populație, după modelul societății de consum. O asemenea diferență capătă o valoare simbolică ce se traduce aproape imediat, pe de o parte, în prețuri marginale relativ ridicate, iar pe de altă parte, într-o strategie a consumului precis orientată spre atenuarea diferențelor dintre consumul specific societății de tip socialist și cel imaginat a aparține societății de tip capitalist. Ca urmare, românii cumpără produse electrocasnice (televizoare
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
întreprinzătorii inițiali - la început în materie de finanțe, iar apoi în materie de conținut, inclusiv de conținut ideologic - în favoarea capitalului internațional sau al capitalului autohton. În prezent, întreprinzătorii „liberi” și „independenți” autohtoni au fost fie eliminați, fie împinși către zona marginală a presei locale, fie ea scrisă sau audio-video. Iar confruntarea care are loc - și a cărei miză este suficient de mare pentru a deveni o temă majoră a integrării occidentale a României - se poartă între capitalul autohton, aflat în pierdere
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
elitelor intelectualității umaniste. Reluat, în secolul XX, tocmai de Einstein prin celebra formulă că „Dumnezeu nu joacă zaruri”, pe care o opunea mecanicii cuantice, bazată pe calculul probabilistic, o abordare foarte asemănătoare, în principiile sale, cu paradigma economică a „valorii marginale” opusă determinismului ricardian. Prețurile de vânzare a multor întreprinderi industriale foste socialiste au fost de multe ori sub valoarea materialelor înglobate în ele și au existat suficiente cazuri de companii vândute unor „investitori” pentru sume mai mici decât prețul obținut
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
conține repere noi pentru înțelegerea procesului creației eminesciene, punând pe primul plan personalitatea puternică a lui Eminescu, cu adâncimea meditației sale lirice și forța expresivă a talentului artistic. Exegetul consideră influențele străine, despre care s-a vorbit adesea, ca fiind marginale. G. își prezintă explicit preocuparea: „să descoperim, scrutând manuscrisele lui Eminescu, cum, prin ce efort de creație și coacere internă s-au născut poeziile sale”; „vom înțelege mai bine - odată circumscris domeniul aportului străin - prin ce Eminescu însuși aduce o
GUILLERMOU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287381_a_288710]
-
de adio (1989), ficțiunile autorului plasează livrescul într-o poziție care-i îngăduie a remorca existentul. Se rumegă pasiuni, resentimente, ambiții livrești, se vorbește în citate, se jonglează cu titlurile și cu sintagmele aluzive. Strict tematic vorbind, prozatorul stăruie asupra marginalului, a cotidianului lipsit de orice elan spre exemplaritate. Opțiune polemică, procurând o alternativă modelelor oficiale de reprezentare a realului, axiomelor triumfaliste, dictate de sus (perifericul sau „secundarul”, în termenii lui Virgil Nemoianu, este întotdeauna subversiv în raport cu paradigmele centrale ale unui
HORASANGIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287446_a_288775]