11,720 matches
-
Niște îmbuibați care se trezesc tocmai ei să vorbească despre criza din țara asta. Toți sînt vînduți rușilor, n-a fost domnul Președinte colegul lui Gorbaciov? N-au fost Regizorul, Picioruș și Potăiță cei mai buni prieteni la Academia de Marină din Constanța? Ce dovezi mai clare ne trebuie ca să fim siguri că toți sînt făcuți din același aluat? Așa că fără nici o remușcare poți continua să asculți pe la toate ușile în dosul cărora scîrnăviile astea își pun la cale comploturile. — Ce
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
mersi, eu sunt un copil al anilor ’40, al radiofoniei și al celui de-al doilea război mondial, al ligii alcătuite din opt echipe și al unei țări formate din patruzeci și opt de state. Știu tot textul de la Imnul Marinei și Trec chesoanele - ca și Cântecul trupelor aeropurtate. Știu și cântecul trupelor aeropurtate ale Marinei: „Ancore-n văzduh/ Suntem matrozii aerului/ Și peste tot plutim“ - și știu să cânt chiar și cântecul geniștilor din Marină. Ia zi, Spielvogel, la ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
doilea război mondial, al ligii alcătuite din opt echipe și al unei țări formate din patruzeci și opt de state. Știu tot textul de la Imnul Marinei și Trec chesoanele - ca și Cântecul trupelor aeropurtate. Știu și cântecul trupelor aeropurtate ale Marinei: „Ancore-n văzduh/ Suntem matrozii aerului/ Și peste tot plutim“ - și știu să cânt chiar și cântecul geniștilor din Marină. Ia zi, Spielvogel, la ce armă ai făcut armata, și-ți cânt cântecul acelei arme! Te rog, dă-mi voie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Știu tot textul de la Imnul Marinei și Trec chesoanele - ca și Cântecul trupelor aeropurtate. Știu și cântecul trupelor aeropurtate ale Marinei: „Ancore-n văzduh/ Suntem matrozii aerului/ Și peste tot plutim“ - și știu să cânt chiar și cântecul geniștilor din Marină. Ia zi, Spielvogel, la ce armă ai făcut armata, și-ți cânt cântecul acelei arme! Te rog, dă-mi voie - e punctul meu forte. Țin minte că ne așezam pe paltoane, pe dușumeaua de ciment, cu spinările lipite de pereții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
facultate ni se servea mereu la masa de prînz, ca aperitiv, iar cînd se termina, eu, personal, eram chemat la decan și mi se dădea dreptul. Așa-i la universitatea din Iași, întoarce el privirea spre Radu studenții, precum vechea Marină britanică, au o rație zilnică de alcool. E drept, uneori se înlocuiește alcoolul cu culesul porumbului ori al sfeclei furajere, dar nu-i regulă, că se mai merge și la cules de vii asistenții au sarcina să-i noteze pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
și ce anume mă pricep să fac. N-am fost bogat; familia mea n-a avut niciodată prea mulți bani. În definitiv, există un număr limitat de profesii, adăugă el, privindu-i cu atenție chipul, În timp ce Încerca să ghicească - armata... marina... biserica... Dar hainele mele - dacă ar fi cu adevărat ale mele - nu sînt haine preoțești, nici militare. Magistratura, poate? Am fost cumva magistrat, Anna? Nu prea cred. Nu mă văd cu perucă pe cap, condamnînd la spînzurătoare vreun nenorocit. — Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
corupția a fost cea mai mare problemă în negocierile de aderare ale României, iar nimic nu zdruncină structurile corupției așa cum o face schimbarea puterii la vârf. În calitate de președinte este probabil ca Băsescu să numească noul guvern. Acest fost căpitan de marină transformat în politician pare bine plasat pentru a conduce România spre destinația sa europeană la data programată a sosirii, 2007, simultan cu Bulgaria.” (R.P., în articolul „«Sega»: «La revede, domnule Năstase !»”, în „Evenimentul zilei” , Nr. 3947, 16 decembrie 2004, p.
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
pentru deschiderea unei astfel de afaceri. Până și simplul gând era strigător la cer, susținuse ea. În lunea aceea, Mma Makutsi n-avea nimic important de povestit. Petrecuse un weekend liniștit cu sora ei, care era infirmieră la Spitalul Princess Marina. Cumpăraseră niște stofă și începuseră să croiască o rochie pentru fiica surorii sale. Duminică fuseseră la biserică și o femeie leșinase în mijlocul unui imn. Sora ei o ajutase să-și revină și-i fierseseră niște ceai într-o încăpere de lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
zâmbi. — În cazul acesta, da, este. Toate pietrele acestea sunt din propriile noastre mine. — Mulțumesc, zise domnul J.L.B. Matekoni. Mă bucur să aud asta. Pe drumul de întoarcere de la magazinul de bijuterii, trecură pe lângă Catedrala Anglicană și pe lângă Spitalul Princess Marina. Când ajunseră în dreptul catedralei, Mma Ramotswe spuse: Cred că ar trebui să ne căsătorim aici. Poate vom reuși să-l convingem pe însuși episcopul Makhulu să ne căsătorească. Mi-ar plăcea asta, zise domnul J.L.B. Matekoni. Episcopul e un bărbat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
vreo cincizeci de metri lungime și tot atîția lățime, Înaltă, uscată și primitoare, straniu luminată, Într-o tonalitate difuză pe care i-o ofereau zeci de găuri micuțe sfredelite În peretele de stîncă și În care urzeala cuiburilor de părăsi marine formase, de-a lungul veacurilor, un fel de persiană neobișnuită, ireală și delicată. Străbătu Încet minunata sa descoperire; băgă de seamă că galeriile Înguste Înaintau și mai mult spre mijlocul insulei și dădu, În cel mai Îndepărtat ungher, peste un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
Înainte ca acesta să dispară ca o fantomă printre arbuști, Își urlă blestemul: — Asasin blestemat! răcni el. Garret! Barca la apă! Adu-mi-l pe fiul ăsta de cățea ca să-l atîrn de vela mare! O sută de bărbați ai marinei britanice debarcară cîteva minute mai tîrziu pe coastele și plajele Insulei Hood, zisă și Insula Spaniolă, În Arhipelagul Galápagos sau al Insulelor Vrăjite, și Începură să purice, de sus În jos, suprafața minusculă și accidentată. Dar cînd, o jumătate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
unei stînci golașe dintr-un arhipelag pierdut În Pacific și În cea de-a treia zi porunci să fie ridicată ancora, hotărît să aducă la cunoștința superiorilor lui, cît mai grabnic cu putință, cele Întîmplate. Poate că Ministerul britanic al Marinei avea să socotească necesar să comunice autorităților spaniole faptul, iar acestea aveau să trimită una dintre navele lor să investigheze cazul, deși căpitanul Lazemby știa din experiență că, chiar dacă te bizuiai pe bunăvoința tuturor, urma să treacă multă vreme Înainte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
undeva, în vreun salon ori chiar pe la vreun birou ministerial, se putea discuta serios cu date, kilometri, tone, cu nume de oameni nemaipomeniți, cu priorități universale în materie, dar pînă la urmă nu era vorba decît despre o dexteritate. Aviația, marina, chestiuni elegante și poate de viitor. Deocamdată, în mîna unor zăpăciți", nebuni de admirat, dar totuși nebuni. Ori măcar nebunateci. Pînă în acea seară nu-l văzuse pe Italo Balbo și, cînd l-a zărit, l-a recunoscut imediat după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
fi așteptat, grade mari de la minister ori de la Statul-Major. Ori măcar de la Comenduirea Bucureștilor să fi fost. Cei mai mulți erau oameni destul de tineri, puteai să cauți mult pînă să găsești pe cineva de peste patruzeci de ani. Mai toți de la Arsenal, din Marină și din Aviație. Leonard Bîlbîie se străduia să afle numitorul comun, cum spunea Mihai Mihail. Își roti privirea cu grijă, așa încît să nu fie observat, cînd toată lumea se uită într-un singur loc excepția este imediat sesizată, e ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
fără nici un fel de idee preconcepută. Și cum puteai să nu fii deja "intoxicat" de părerile lui Bîlbîie cînd acesta scria "Basarab Cantacuzino a invitat în mod intenționat ofițerii de grade mici din arma tehnică (Arsenal, Pirotehnie, Depozitele Armatei, Aviație, Marină) pentru a-i pune în situația de confruntare cu Balbo". Era mai mult decît o greșeală! Era o încercare clară de a-l dirija, de a-i manevra gîndirea. Și asta o făcea cu el, cu Mihai Mihail, omul care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
nu era același cu capii grupului, inginerul Stoicescu exprimîndu-se destul de des "va trebui să înștiințăm Executivul, așa a ordonat Executivul", că fiecare membru al grupului avea datoria să adune adeziuni, semnături, se distribuiau cămăși negre, insigne, că era băgată și marina militară, unul din activiștii zeloși fiind Gheorghe Teodoreseu, maistru militar, că sublocotenentul Georgescu, și el inginer, stătea în chirie pe strada Plevnei numărul 130, purta o corespondență neobișnuită cu provincia, îndeosebi cu un anume maior Stavri, aflat la țară în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
raporta lista obiectivelor care au fost cercetate și pentru care s-a întocmit documentarea spre a fi predată domnului s-lent Georgescu. Lista a fost întocmită de doi maiștri militari, Bughianu și Teodbrescu, primul de la Arsenalul aeronautic, al doilea din marina militară. Obiectivele sînt următoarele, domnule Director: Bulevardul I.C. Brătianu no. 17 Clădirea Școlii superioare de război. Strada Mihai Vodă no. 45Casa general Fătulescu. Strada Sfinții Voievozi no. 27 Casa generai Henryk Cihoski. Strada Mîntuleasa no. 33 Casa domnului subsecretar de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
voi fi pierdut deoarece nu voi mai afla nimic. Absolut nimic. S-ar putea să mă trezesc cu un înalt ordin de sus că sînt mutat într-o altă afacere, la Balș ori la Sighetu-Marmației. Ei nu se tem de marină, de Șerban Pangratty ori de șeful Poliției, ori de miniștri, ori de generali. Ei se tem de unul mărunt ca mine, care poate să pună în mișcare un mecanism birocratic, pas cu pas, înțelegeți, ceva care scapă atenției mărimilor la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
va ști cu precizie că, în acea perioadă a anului, trebuia să se afle exact între insulițele Maupiti și Țupăi. Nu trebuia să zărească vreun far - care de altfel nici nu existase vreodată - și nici să le regăsească pe hărți marine detaliate; știa că se aflau acolo, fiindcă generații de marinari polinezieni o știuseră înaintea lui și alte generații aveau s-o afle în viitor. Întunericul era, așadar, marele aliat al acestui popor și, spre deosebire de restul popoarelor, în nopțile cele mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
dar care nu mai amintea cu nimic de frumusețea răpitoare de altădată. Navigară fără să zărească uscatul timp de unsprezece zile și unsprezece nopți. Miti Matái cunoștea perfect apele acelea și nu avea nevoie nici măcar să consulte primitivă lui Hartă Marină țesuta din frunze de palmier și incrustata cu cochilii și cu pene colorate, ca să știe cu exactitate în ce punct se ridică fiecare insula și de unde puteau să se aprovizioneze cu apă și cu fructe proaspete, fără teama unor întâlniri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
peste tot. Sigur, părinții curăță. Trag niște pantaloni pe copil. Fac să pară totul... mai acceptabil. Să pară intenționat. Genul obișnuit de sinucidere tristă de adolescent. Un alt prieten de-al meu, un coleg de la școală, avea un frate în marină care i-a spus că tipii din Orientul Mijlociu și-o freacă altfel decât noi. Fratele ăsta era încartiruit într-o țară de-aia unde-i plin de cămile și unde se găsește în comerț un soi de deschizător de scrisori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
doar o tijă subțire de aramă sau argint lustruit, lungă cam de-o palmă, având într-un capăt fie o bilă mare de metal, fie genul ăla de mâner sculptat pe care-l mai vezi la săbii. Fratele ăsta din marină zice că arabii și-o scoală și apoi își vâră tija de metal pe toată lungimea pulii. Și-o freacă cu tija aia înăuntru și slobozul e mult mai mișto. Mai intens. Fratele ăsta mai mare călătorește prin lume și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
babalâci operați la mațe. Îmi zice că au un singur televizor. Îi desparte doar câte-o perdea. Ai lui nu vin în vizită. La telefon îmi zice că acuma părinții l-ar omorî pur și simplu pe frate-său din marină. La telefon puștiul îmi povește cum în ziua precedentă era doar un pic dus, pen’că fumase ceva. Stătea pleașcă pe pat la el în dormitor. Aprinsese o lumânare și răsfoia o revistă porno mai veche, pregătindu-se să și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
pen’că fumase ceva. Stătea pleașcă pe pat la el în dormitor. Aprinsese o lumânare și răsfoia o revistă porno mai veche, pregătindu-se să și-o ia la labă. Asta-i după ce-a auzit de la frate-său din marină chestia aia utilă despre cum și-o fac arabii. Puștiu se uită prin jur să găsească ceva care să se potrivească. Un pix e prea gros. Un creion e prea gros și cu muchii. Dar, prelinsă în josul lumânării, e-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
față cu doctorul și asistentele, și cu V-ul ăla mare de ceară strălucind alb să-l vadă toată lumea, puștiul trebuie să spună adevărul. Despre cum și-o freacă arabii. Despre ce i-a scris frate-su mai mare din marină. La telefon, chiar acuma, izbucnește în plâns. Au plătit operația din banii strânși ca să-l trimită la facultate. O greșeală prostească și n-o să mai ajungă în veci avocat. Să-ți vâri chestii în tine. Să te vâri pe tine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]