5,572 matches
-
Frânturi de gânduri și sentimente la împlinirea a nouă ani de la momentul marii sale treceri... Iată că de două milenii încoace, adică de la întemeierea credinței creștine, ne străduim să ne cinstim și să ne omagiem eroii istoriei sau martirii credinței precum și personalitățile marcante, universale și naționale, care au amprentat istoria, veacurile și locurile cu activitatea, cu viața și cu învățăturile ori scrierile lor mult folositoare!... Drept urmare, mi-am adus aminte pentru câteva momente, cuprins fiind de emoție, respect și
In Memoriam: Preacuviosul Părinte Arhim. Ioanichie Bălan [Corola-blog/BlogPost/92387_a_93679]
-
mă bucur de ceva anume în aceste zile, vremuri și momente de reculegere și reflecție, este faptul că iată, de două milenii încoace, adică de la întemeierea credinței creștine, suntem capabili să ne cinstim și să ne omagiem eroii istoriei sau martirii credinței precum și personalitățile marcante, universale și naționale, care au amprentat istoria, veacurile și locurile cu activitatea, cu viața și cu învățăturile ori scrierile lor mult folositoare!... Acum, în aceste vremuri, în urmă cu nouă ani, am fost părtașii trecerii la
Pro memoria: Nouă ani de la trecerea la cele veşnice a Preafericitului Părinte Teoctist Arăpaşu – Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (1915 – 2007)… [Corola-blog/BlogPost/92425_a_93717]
-
punctul pe „I” Zavija Jurj, președintele Asociației Ariadnae Fillum de la Bor; Tihan Matasarevici, președintele Asociației pentru Tradiția și Cultură Rumânilor „Dunărea” din Kladovo și Bojan Jankovic, consilierul Mișcării Democratice a Românilor din Șerbia. Cea mai emoționantă intervenție a aparținut părintelui martir Boian Alexandrovici care a venit special de la Negotin pentru această dezbatere și cu lacrimi în ochi a cerut pentru a nu știu câta oară ca tară muma să nu-i părăsească acum pe românii din Valea Timocului. Obiceiurile și tradițiile
„Învaţă despre românii din Serbia” [Corola-blog/BlogPost/92482_a_93774]
-
este dincolo de orice îndoială: ,, La umbra umbrei veșnicește Ana’’; Mi s-a uscat de dorul tău cerneala’’; ,,Străjerul nopții moartea mea vestește’’; Atunci, cutremurat, mă duce gândul/ La Inorogul meu, cel din Câmpie,/ De veghe stau icoanelor, țin rândul/ Căzuților martiri din Poesie’’; La fel și tu, iubire din poveste,/ De vrei să mă lovești, nu da de veste”; ,, De-aceea râd și plâng deopotrivă:/ Arată-mi Calea, barca e-n derivă”; ,, O, de-ai putea să mă fărâmi, Iubire,/ Celui
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
ești născut în zodia Leului... Eu sunt, Corneliu Leu. Ți se pare că mi s-a albit barba de tot? Sprâncenele? Părul?... Tot așa erau. Dar acum sunt, poate, argintate de pacea divină. M-am întâlnit cu unchiul meu, Episcopul Martir Grigorie Leu. Știi că, în urmă cu vreo trei-patru ani, mi-ai trimis fotografia pe care tocmai o făcusei, la Mânăstirea Turnu, de pe malul Oltului, în Vâlcea, plăcii de marmură ce îi este dedicată. Nu o știam. Mi-ai stârnit
Piatră de hotar: 83 de ani Nu-l plângeţi. Corneliu LEU trăieşte! (Fulguraţii) [Corola-blog/BlogPost/92773_a_94065]
-
„Istoria unui destin confiscat” de Miorița Baciu Got cu prezentarea prof. Vladimir Tismăneanu Marți, 5 noiembrie 2013, la ora 18.30, Curtea Veche Publishing invită cititorii la evenimentul de lansare a volumului “Istoria unui destin confiscat. Tatăl meu, martirul neștiut Viorel Baciu” de Miorția Baciu Got. Cartea este un volum emoționant despre realitățile îndurate de preotul Greco-Catolic Viorel Baciu și de comunitatea sa în timpul regimului comunist. La eveniment, alături de autoare, vor lua cuvântul Prof. Vladimir Tismăneanu; PS Mihai Frățilă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92819_a_94111]
-
multe încercări la care am fost supus până la suflarea mea cea de pe urmă. Un lucru să știți toți cei ce auziți aceste reflecții: că ele-s smulse din propria mea ființă, că ele reprezintă în totalitate numai Adevărul, pentru care martir am fost o viață întreagă” Viorel Baciu Miorița Baciu Got, cea dintâi fiică a preotului greco-catolic Viorel Baciu, vine pe lume în inima Transilvaniei, lângă Blaj, la 25 noiembrie 1948. Câteva zile mai târziu, cultul greco-catolic este scos în afara legii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92819_a_94111]
-
pe care marele mitropolit Șaguna le-a ridicat cu truda țăranilor demni și cinstiți, de către niscai „reformiști și papiști cică creștini” ai lui Hristos, și... tăcem, și... votăm noi... românii aleșii poporului spre marea nostră rușine. Ne sunt schimbate străzile martirilor și adevăraților români cu ucigașii neamului spre rușinea noastră a acelora care mai avem curajul să ne numim...ROMÂNI”. Ne-au fost tăiate pădurile puse cu sudoarea părinților noștri și duse în alte pământuri mai fertile... Ne-a fost furat
„ONOARE PATRIEI!” „A FOST TĂIAT UN BRAD BĂTRÂN…” [Corola-blog/BlogPost/92989_a_94281]
-
urmează consecvent împlinirea idealurilor profesorului Nicolae Iorga de luminare a satelor, ridică o biserică, devine deputat, publică și compune lucrări bisericești, fiind condamnat în 1950 pentru sprijinul logistic acordat primei organizații anticomuniste “Haiducii Muscelului” [Muntele Roșu - n.a.], coordonată de colonelul martir Gheorghe Arsenescu, primind stigmatul social de “paria”, ciumat în ochii tuturor și evitat chiar și de vechii săi prieteni până la moartea survenită în 1965. S-ar mai fi putut ei oare întâlni? Probabil în Basarabia, unde preotul militar Gheorghe I.
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92964_a_94256]
-
nemăsurată. Pentru toate aceste orori nu poate încăpea milă niciodată. Nu-i de mirare că tocmai acești sublimi copii au dat semnalul și primul obol de sânge pentru care nu vom uita nicicând să le mulțumim îndeajuns. Dragii noștri copii, martiri de nici 15 ani, secerați de mercenari, nu vom înceta să vă plângem. Și ce sunt soldații noștri de 19 și 20 de ani care cad sub gloanțele acelorași nemernici dacă nu tot niște copii. Glorie veșnică vouă copiii noștri
Tinerii eroi și năpârcile. Iluzii seculare și glorii de o zi [Corola-blog/BlogPost/93185_a_94477]
-
-lea se poate vorbi de o generalizare a învățăturii creștine, nu numai în provincia Sciția Mică, ci și în teritoriile nord-dunărene, locuite acum de daco-romani, deveniți apoi români. în provincia Sciția Mică, vigoarea creștinismului este dovedită de numărul mare de martiri de la sfârșitul secolului III și începutul celui următor, ca și de organizarea bisericească temeinică ce există aici în secolul IV, cu o episcopie la Tomis - devenită apoi Arhiepiscopie -, de teologii de prestigiu care au activat aici, de numărul mare de
30 noiembrie – Ziua Sfântului Andrei [Corola-blog/BlogPost/93341_a_94633]
-
rolul de predicator, zise fiilor săi...” Și ”Oratoriul” continuă cu textul în care Voievodul Constantin Brâncoveanu își îndemna fiii să rămână demni în credința lor străbună-ortodoxă, ca să-și salveze măcar sufletele... Nici aici nu a dat greș Vlădica Melchisedec. Sfinții Martiri Brâncoveni au fost canonizați în ședința Sfântului Sinod al BOR din 20 iunie 1990. În ultimul sfert de veac, prin grija Prea Fericitului Părinte Patriarh Daniel, cultul acestor mărturisitori a fost evidențiat pe tot anul 2014, când întreaga Patriarhie Ortodoxă
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
-i zise călăului: „Vreau să mor creștin: lovește”, iar acesta îi tăie capul. La capătul acestor imagini cutremurătoare pentru sufletul oricărui tată, capul lui Constantin Brâncoveanu nu s-a putut dezlipi de trup la lovirea călăului, și astfel, cei șase martiri și-au încredințat viața în mâinile Celui care a fost mărturisit. Apoi, trupurile celor șase eroi ai credinței au fost târâte pe uliți și aruncate în apele învolburate ale Bosforului, iar capetele au fost înfipte la prima poartă a seraiului
Sfinţii Martiri Brâncoveni / Drd. Stelian Gomboş [Corola-blog/BlogPost/93346_a_94638]
-
apele învolburate ale Bosforului, iar capetele au fost înfipte la prima poartă a seraiului, unde au stat trei zile, după care și ele au urmat trupurilor. Pe ascuns, creștinii au adunat ce se mai putea recupera din trupurile celor șase martiri, și le-au dus în taină de le-au îngropat, nu departe de Constantinopol, în insula Halchi, în biserica mânăstirii Maicii Domnului, pe care Domnitorul Brâncovean a ajutat-o cu ceva timp mai înainte. Soția marelui domnitor a stat închisă
Sfinţii Martiri Brâncoveni / Drd. Stelian Gomboş [Corola-blog/BlogPost/93346_a_94638]
-
pentru credința străbună, în acest fel dovedind încă o dată întregii lumi că românii au avut parte și de conducători destoinici, ridicați la rangul sfințeniei. De aceea, în anul 1992, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române va trece pe cei șase martiri în rândurile sfinților, ca zi de prăznuire fiind stabilită data de 16 august. În ziua „Adormirii Maicii Domnului” din anul 1714 Constantin Vodă Brâncoveanu urma să împlinească vârsta de 60 de ani. Încă de la începutul anului se pregătise pentru serbarea
Sfinţii Martiri Brâncoveni / Drd. Stelian Gomboş [Corola-blog/BlogPost/93346_a_94638]
-
neînsuflețite ale domnitorului și fiilor și a ginerelui Ianache au fost, pe ascuns, pescuite din mare de creștini și înmormântate în biserica din Insula Halki, în biserica Maicii Domnului, zidită de împărații paleologi, dar ajutată cu multe daruri de domnitorul martir. Cu foarte mari eforturi, doamna Marica Brâncoveanu a reușit să aducă în țară osemintele voievodului, înmormântându-le în una din ctitoriile soțului ei, biserica „Sfântul Gheorghe Nou” din București. De teamă să nu fie profanat de turci, mormântul a fost
Sfinţii Martiri Brâncoveni / Drd. Stelian Gomboş [Corola-blog/BlogPost/93346_a_94638]
-
de marmură albă, fără însemnele domnești. Doar inscripția discretă cu stema Țării Românești și candela de argint de deasupra mormântului au fost singurele indicii, pe care 200 de ani mai târziu le-a descifrat Nicolae Iorga, că acolo odihnea Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu. În altă ordine de idei, cu toate că a fost un martiriu în toată regula, cu nimic diferit de execuțiile de creștini făcute de împărații romani persecutori, sultanul a fost însoțit de ambasadorii marilor puteri europene - desigur, creștini și ei
Sfinţii Martiri Brâncoveni / Drd. Stelian Gomboş [Corola-blog/BlogPost/93346_a_94638]
-
despre problema averii din străinătate, tortură și execuție. Despre gestul martiric al domnitorului sau măcar despre eroismul său... nimic. Nici măcar un cuvânt. La 20 iunie anul 1992 Biserica Ortodoxă Română, la inițiativa Patriarhului României Teoctist Arăpașu, i-a canonizat pe Martirii Brâncoveni, fixându-le zi de pomenire la 16 August (pentru a nu coincide cu Praznicul Adormirii Maicii Domnului). În zilele de 15-16 August 1992 au avut loc la București și Mănăstirea Hurezi, din județul Vâlcea ceremoniile de proclamare a canonizării
Sfinţii Martiri Brâncoveni / Drd. Stelian Gomboş [Corola-blog/BlogPost/93346_a_94638]
-
fixându-le zi de pomenire la 16 August (pentru a nu coincide cu Praznicul Adormirii Maicii Domnului). În zilele de 15-16 August 1992 au avut loc la București și Mănăstirea Hurezi, din județul Vâlcea ceremoniile de proclamare a canonizării Sfinților Martiri Brâncoveni, în prezența membrilor Sfântului Sinod și a mii de credincioși, care-și arătau evlavia față de singurul domnitor român care a preferat moartea mucenicească și martirică decât să renunțe la credința strămoșească și autentică, în Iisus Hristos. În acest an
Sfinţii Martiri Brâncoveni / Drd. Stelian Gomboş [Corola-blog/BlogPost/93346_a_94638]
-
se împlinesc 300 de ani de la sfârșitul mucenicesc și martiric al Sfinților Brâncoveni, motiv și prilej pentru Biserica Ortodoxă Română, la inițiativa Părintelui Patriarh Daniel, să declare acest an drept unul jubiliar, omagial și comemorativ. Cu alte cuvinte, așadar, răsplata martirului sau a mucenicului este preamărirea sa în ceruri (dar și pe pământ), adică trăirea lui împreună cu Iisus Hristos și în unire veșnică cu Dumnezeu. De bună seamă, suferin-ța îndurată aici pe pământ nu are comparație cu slava cerească de care
Sfinţii Martiri Brâncoveni / Drd. Stelian Gomboş [Corola-blog/BlogPost/93346_a_94638]
-
sa în ceruri (dar și pe pământ), adică trăirea lui împreună cu Iisus Hristos și în unire veșnică cu Dumnezeu. De bună seamă, suferin-ța îndurată aici pe pământ nu are comparație cu slava cerească de care s-a învrednicit. Mucenicul sau Martirul trăiește în comuniune cu Dumnezeu în viața pământească, iar după sfârșitul său locuiește în comuniune permanentă și neîncetată cu Domnul, în viața cea cerească, cu-noscând în mod desăvârșit fericirea deplină în iubirea dumnezeiască. El va primi însutit ceea ce a lăsat
Sfinţii Martiri Brâncoveni / Drd. Stelian Gomboş [Corola-blog/BlogPost/93346_a_94638]
-
POEȚI ROMÂNI SLĂ VIND DUMNEZEIREA, ANTOLOGIE, Volum dedicat Sfinților Mucenici Brâncoveni, Coordonatorul Ediției: Elena Armenescu, Editura, 2014 Această lucrare este un semn de neuitare față de martirii neamului românesc care nu au vrut să se lepede de credința lor. Ce poate fi mai frumos, mai înălțător, mai vrednic de laudă, decât să aduci slavă Dumnezeului Creator? Acest lucru te edifică în ochii lui Dumnezeu și ai oamenilor
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93340_a_94632]
-
vers clasic și liber. Iar, poemul: „Brâncovenii - Sfinți mucenici” - justifică o dată în plus, faptul că Elena Armenescu a dedicat întreg volumul acestor personaje istorice care au plătit cu sânge credința lor. E o dovadă de cinstire și un omagiu adus martirilor brâncoveni, în vers, pentru memoria neamului românesc. Totodată constituie expresia de recunoștință, preamărire și mulțumire pentru darurile primite din mâinile lui Dumnezeu. Dan Bodea oferă în acest volum un mănunchi de Vitralii semnificative culese din rugul credinței personale, de o
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93340_a_94632]
-
cu trimiteri esențiale în trecut, prin numele prestigioase ale atâtor autori mistici, dar și în prezent și mai ales, în viitor, prin creațiile religioase ale autorilor contemporani. Dar mai presus de orice, este și o dovadă de cinstire a Sfinților Martiri Brâncoveni, de către creștinii de pretutindeni, ceea ce adaugă un plus de însemnătate lucrării. Antologia «Poeți români slăvind dumnezeirea» - în curs de apariție, se înscrie în bogata tradiție creștină românească, de a păstra valorile spiritualității strămoșești prin cultură și artă, ceea ce duce
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93340_a_94632]
-
totuși cade victimă, omorât a doua oară, fiindcă a scris un aricol despre mesianismul tinerei generații, în spiritul lui Mircea Eliade. Iată cum acționează o lege care permite vânătoarea unor fantasme de vrăjitoare! Dar ce se întâmplă cu eroii și martirii luptei anticomuniste, coloana vertebrală a neamului românesc? Putem fi împiedicați să-i cinstim, printr-o lege care ne infracționalizează dacă ne adunăm de la trei persoane în sus? Ca scriitori, mărturisim că ne simțim lezați în libertatea de a vehicula numele
Scrisoare deschisă adresată vicepreședintelui Comisiei de Cultură a Senatului [Corola-blog/BlogPost/93409_a_94701]