2,194 matches
-
societatea comunistă. De asemenea, în virtutea legilor istorice ale acestui proces unic pe care credea că le-a descoperit, marxismul a imaginat (și aici regăsim fundamentul său utopic) o înlocuire a capitalismului cu o dictatură a proletariatului. Abandonând ideea neputinței politicului, marxismul a păstrat ideea că puterea de stat nu constituie o problemă, bizuindu-se pe dispariția treptată a statului prin identificarea sa cu societatea. Așa cum arată și Raymond Aron, "planul marxist nu țintea să cucerească statul, ci mai întâi să îl
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
cu o interpretare îndreptățită riscăm totuși ca, oprind aici demersul, să rămânem blocați într-o situație asemănătoare celei descrise de "paradoxul lui Mannheim", în care utopianismului istoricist (și devenit el însuși, prin aplicare istorică dacă e să ne referim la marxism o ideologie) îi este opusă o ideologie utilizată ca instrument critic. O situație în care, cu alte cuvinte, utopiei în sens de critică a ideologiei îi este opusă o ideologie în sens de critică a utopiei, fiecare susținând preeminența propriului
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
a distorsiona, de a mistifica datele empirice obiective. Inițiator al acestei atitudini față de ideologie, Karl Marx a lăsat moștenire gândirii social-politice "imperativul" respingerii oricăror evaluări cu rol valorizator, considerând că statutul acestora este, prin excelență, unul ideologic. Cu toate acestea, marxismul însuși a sfârșit prin a-și demonstra caracterul ideologic, în măsura în care "profețiile" materialismului dialectic și istoric s-au dovedit a fi, în secolul al XX-lea, nimic altceva decât evaluări eronate cu privire la cursul istoriei umane. Dincolo însă de raportarea negativă la
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
a sfârșit prin a-și demonstra caracterul ideologic, în măsura în care "profețiile" materialismului dialectic și istoric s-au dovedit a fi, în secolul al XX-lea, nimic altceva decât evaluări eronate cu privire la cursul istoriei umane. Dincolo însă de raportarea negativă la ideologie, marxismul a lăsat ca moștenire ideea că teoria socială trebuie să fie preocupată de dimensiunile obiective ale realității sociale, aceasta fiind singura cale spre atingerea standardului de științificitate impus de științele naturii. În acest sens, principala problemă de care ar trebui
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Thompson este, înainte de toate, insistența pentru menținerea semnificației negative pe care Marx a atribuit-o ideologiei, fără a explica de ce anume o astfel de înțelegere trebuie prezervată cu necesitate. Din punctul meu de vedere, ieșirea din cercul vicios în care marxismul a plasat conceptul de ideologie presupune, ca prim pas, renunțarea la interpretarea relațiilor sociale în termenii luptei de clasă, câtă vreme structura socială și politică a societății contemporane se constituie pe alte baze. Mai mult, astăzi putem accepta că dominația
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
său epistemologic. 3.2.2. Ideologia și ordinea democratică În subdomeniul teoriei politice a cărui preocupare centrală este democrația, și anume teoria democratică, există voci de o rezonanță deosebită care subliniază "mizeria ideologiei"424. Identificând ideologia, la modul fundamental, cu marxismul, teoreticieni ai democrației precum Giovanni Sartori contrapun prezenței acesteia în politică "mentalitatea pragmatică", iar prezenței sale în sfera cunoașterii "adevărul" sau "știința". O asemenea poziționare față de problematica ideologiei deține în subsidiar nu numai un reducționism nejustificat (pe urmele căruia conceptul
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
acesteia în politică "mentalitatea pragmatică", iar prezenței sale în sfera cunoașterii "adevărul" sau "știința". O asemenea poziționare față de problematica ideologiei deține în subsidiar nu numai un reducționism nejustificat (pe urmele căruia conceptul riscă să nu poată semnifica nimic altceva decât marxismul de factură comunistă 425), ci și o concentrare de "dogmatism semantic" specifică, de altfel, repertoriului respingerii facile a ideologiei. Un fapt cu atât mai surprinzător, cu cât este vorba de un analist al teoriei și practicii democratice care s-a
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Începutul "noii lumi" de după cel de-al Doilea Război Mondial s-a afirmat, în spațiul gândirii socio-politice, prin anunțarea "sfârșitului ideologiei". Sintagma, folosită pentru prima dată în 1946 de Albert Camus pentru a desemna ipotetica, la acea vreme, despărțire de marxism a socialismului francez 441 a fost reiterată în manieră interogativă, un deceniu mai târziu, pentru a da titlul concluziilor din influenta carte a lui Raymond Aron, Opiul intelectualilor 442. Plecând de la ceea ce ar putea fi considerată o definiție minimală a
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
în manieră interogativă, un deceniu mai târziu, pentru a da titlul concluziilor din influenta carte a lui Raymond Aron, Opiul intelectualilor 442. Plecând de la ceea ce ar putea fi considerată o definiție minimală a conceptului aflat în discuție 443, Aron indică marxismul ca fiind "ultima ideologie de anvergură", ce a apărut "la întâlnirea a trei elemente: viziunea unui viitor conform cu aspirațiile noastre, legătura dintre acest viitor și o anumită clasă socială, încrederea în valorile umane, dincolo de victoria clasei muncitoare, datorată planificării și
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
în lupta ideilor. În acest sens, ideologia este plasată într-un context socio-istoric particular și concepută ca un sistem de credințe, o astfel de situare permițându-i autorului american să arate, printre altele, de ce multe dintre categoriile analitice derivate din marxism și în particular conceptul de clasă s-au dovedit a fi inadecvate pentru înțelegerea complexității distincte a societății capitaliste americane. Nu doar marxismul este însă, vizat, ci, așa cum Bell o spune în mod foarte explicit, toate ideologiile modernității, care aspirau
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
de situare permițându-i autorului american să arate, printre altele, de ce multe dintre categoriile analitice derivate din marxism și în particular conceptul de clasă s-au dovedit a fi inadecvate pentru înțelegerea complexității distincte a societății capitaliste americane. Nu doar marxismul este însă, vizat, ci, așa cum Bell o spune în mod foarte explicit, toate ideologiile modernității, care aspirau la schimbarea societății occidentale 448. Aceste "patimi" sau "emoții" care-și extrăgeau resursele intelectuale din ideile Revoluției din 1789 s-au estompat însă
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
astfel de situare nu permite însă, din nou, posibilitatea depășirii "paradoxului lui Mannheim". Așa cum fără a invoca aici un periculos principiu al echivalenței morale critica marxistă a societății capitaliste implică o poziționare ideologică, și situarea critică față de formele totalitare ale marxismului presupune (după cum am văzut, spre exemplu, în cazul lui Popper) același tip de orientare. Deși importanța unor astfel de perspective pentru critica teoretico-politică a gândirii de tip totalitar nu poate fi negată, nu e mai puțin adevărat că, restrângând semnificația
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
intelectuală occidentală ca urmare a catastrofelor sociale și politice din prima jumătate a secolului al XX-lea. Această contextualizare a "sfârșitului ideologiei" nu poate evita însă descrierea poziționării pe care-o subîntinde ca fiind una concentrată mai cu seamă împotriva marxismului, perceput ca un pericol real în condițiile fascinației pe care acesta o exercita în epocă chiar într-o lume situată din perspectiva Occidentului "dincoace" de Cortina de Fier. Urmând această linie de gândire, Bell pare să cadă el însuși în
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
realității socio-politice și că analiza epistemologică a conceptului poate reliefa o astfel de realitate. În această direcție, demersul meu s-a orientat înspre o depășire a semnificațiilor negative asociate ideologiei. Astfel, am accentuat că ieșirea din cercul vicios în care marxismul a plasat conceptul de ideologie presupune, ca prim pas, renunțarea la interpretarea relațiilor sociale în termenii luptei de clasă, câtă vreme structura socială și politică a societății contemporane se constituie pe alte baze. Mai mult, am subliniat că astăzi putem
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
162 libertarianism, 228, 230 libertate, 78, 98, 102, 132, 143, 151, 159, 161, 166, 169, 228, 235 limbaj, 18, 25, 38, 42-44, 79, 98, 117, 150, 162, 174, 175, 201, 206, 216, 218, 265 lupta de clasă, 212, 309 M marxism, 50, 52, 55, 56, 67, 146, 152, 195, 212, 231, 248, 250, 254, 309 materialism dialectic, 52, 195 mit, 5, 12, 28, 76, 115, 121-124, 126, 127, 138, 160, 272 mitologic, 34 mitologie, 121, 126, 232 mitul contextului, 78 model
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ca Gestalt, ca forma mentis, ca structură care încadrează și descifrează realitatea". De aici, cunoscutul teoretician al democrației extrage următoarea concluzie: "Înseamnă că ideologia marxistă poate să moară ca ansamblu de noțiuni și să supraviețuiască foarte bine ca formă mentală. Marxismul este ca o pereche de ochelari sau, mai bine zis, de ochelari de cal: arată lumea așa cum o filtrează premisele sale" (Idem, p. 448). 426 Anthony Arblaster, Democrația, Editura Du Style, București, 1998, p. 128. 427 Robert Dahl, Despre democrație
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
8 decembrie 2005 Alexandru Zub, Discurs istoric și ego-istorie (Discurs de recepție), Editura Academiei Române 2006 F. Cartwright, M. Biddiss, Bolile și istoria, BIC ALL 2006 / Sutton Publishing 2004 Martin Aurell, Nobilimea în Occident, Universitatea din București 2006 S. H. Rigby, Marxism and History: A Critical Introduction, Manchester University Press 1987 Karl Popper, Lecția acestui secol, Nemira 1998 R. Rorty, J. B. Schneewind, Q. Skinner (coord.), Philosophy in History. Essays on the Historiography of Philosophy, Cambridge University Press 1984 Joan Wallach Scott
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Vișniec, dar și de L. M. Arcade, autor al unor piese precum Ultima cauză a marelui Just (La Crypte et la Chèvre) scrisă în 1971, Scrisorile lui Condurică, Revoluția oarbă în care grotescul și absurdul devin instrumente de încriminare a marxismului. 1 O sinteză a presupozițiilor legate de influența acestor scriitori asupra creației urmuziene sau a similitudinilor dintre aceștia și obscurul scriitor român poate fi desprinsă din paginile studiului Urmuziana, inclus de Nicolae Balotă, în mod semnificativ, în lucrarea Literatura absurdului
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
porniseră au fost curând infirmate de progresele științifice, doctrina a dăinuit, ba chiar s-a fortificat, pentru că a fost asociată unui partid politic, unui organism de luptă care nu își permitea "luxul nuanțelor", al discuțiilor, și nici chiar al actualizărilor: "marxismul a încremenit în forma unei construcții îndepărtate care nu a mai avut cu investigația științifică decât un tip foarte aparte de relații: cel de-a servi la condamnarea rezultatelor acesteia atunci când păreau de o asemenea natură, încât ar fi putut
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Nu trebuie să ne mirăm peste măsură de vigoarea acestor teze perimate, care surprind astăzi prin spiritul lor de sistematizare grosolană și prin caracterul lor adventist. Ceea ce le apără nu este nici rațiunea, nici cunoașterea, ci credința și ignoranța."283 Marxismul este o sofistică, menționează Caillois, însă totodată constituia doctrina unui partid puternic, care se revendica din el și îl considera sursa puterii sale, deși relația reală era inversă (doar existența partidelor comuniste și a URSS a menținut doctrina, care este
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
la acest grup îl face inteligibil, se consideră criteriul suprem al adevărului și decide în virtutea acestui fapt asupra justeței ipotezelor științifice, dar nu și a oportunității investigațiilor). Este "doctrina-talisman" pentru grupul cuceritor care se justifică prin ea, iar a rectifica marxismul echivalează cu a atrage atenția asupra unei posibile erori a partidului, ceea ce din start se considera ca imposibil (însă de îndată ce esențialul nu mai este cunoașterea, ci lupta, atitudinea normală și normalizatoare este compromisă).284 "Așa cum este, marxismul actual se prezintă
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
iar a rectifica marxismul echivalează cu a atrage atenția asupra unei posibile erori a partidului, ceea ce din start se considera ca imposibil (însă de îndată ce esențialul nu mai este cunoașterea, ci lupta, atitudinea normală și normalizatoare este compromisă).284 "Așa cum este, marxismul actual se prezintă realmente ca o interpretarea a lumii și a istoriei, dar el este și o previziune a viitorului și un program politic, o descriere, o metodă și un ansamblu de revendicări. Este deopotrivă o logică, o morală, o
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
dar care dă și sfatul adecvat în cele mai mărunte detalii ale acțiunii cotidiene. El nu este alcătuit numai din reflecțiile a trei sute de filozofi, ci și din experiența a nouă sute de mii de militanți."285 Mircea Eliade afirmă că marxismul a preluat mituri eshatologice asiatico-mediteraneene, ca rolul izbăvitor al celui Drept (proletariatul), plus o ideologie mesianică de sorginte biblică, cu rol profetic și soteriologic al proletariatului, lupta finală Bine-Rău, urmată de victoria inevitabilă a Binelui, care consfințește ieșirea din Istorie
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
lider unic, întruchipând Sufletul poporului și idealizat până la o statură eroică. Cele două "deschideri majore disponibile așadar mitului în lumea modernă", procedurile psihologice și naționalismul, au eliminat alte posibilități. Reforma liberală sau radicală a fost preluată de către miturile seculare precum marxismul sau de către miturile specifice religiilor relevante (precum în evanghelia socială creștină), în timp ce dimensiunea individualistă își "tatonase" deja modelele mitice indigene în revitalizările mitice anterioare: reconstrucțiile victoriene ale cavalerismului au oferit modele pentru gentlemanul englez, iar Daniel Boone a simbolizat și
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
propagandistice, imageria mitică trebuie evaluată în relație cu sentimentul și acțiunea, mai degrabă decât cu intelectul și istoria). Împingând ideea conflictului marxist în sferele antiraționale, mitice, apocaliptice (și deci religioase, în sens funcțional), conceptul sorelian al mitului a constituit dinamul marxismului și al fascismului revoluționar din secolul XX, ca mari mitologii în acțiune.304 Mitul politic nu mai e inconștient, atrage atenția Cassirer, ci este creat ca orice altă armă, mitralieră sau avion, iar înarmarea Germaniei nu a început în 1933
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]