124,212 matches
-
o viață de om, poate inhiba evoluția unui artist. Drept care îmi propun a semnala în rîndurile ce urmeaza cîteva, în ordine alfabetică, profiluri lirice distincte ale toposului menționat. Dorian David ne propune un lirism naturalist, o înțepenire a melancoliei în materii dure, marcate de sarcasm. E o exaltare a solitudinii pe care provincia o încărca necontenit cu neagra-i energie: Din cețuri zdruncinate înfățișam/ sarcastica silueta a prințului./ Înaintînd cu scîrba prin mate/ spre o lumină mereu izgonita./ Din locul exact
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17827_a_19152]
-
Gavril Moldovan are viziunea unui Infern metalurgic, în care clocotesc componentele deopotrivă materiale și morale ale lumii, anorganicul, organicul și spiritul, într-un impact ce pare fără izbăvire: "Întîmplările din sectoarele calde/ din locurile cu foc continuu/ unde se încearcă materia dacă e bună/ de facut din ea stele amare/ pești triști viețuiesc în adîncuri/ doar aici flăcările rănesc/ ling și scurma un ținut al fărădelegilor/ se dezagreghează concluzii/ trec în catastife legi nerespectate/ din cauza căldurii facerea geme/ nici un embrion nu
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17827_a_19152]
-
cometă/ alergînd prin univers" (Peste ani lumină). În cadrul acestei supradimensionări materialist-fabuloase, ni se înfățișează un atelier al unui fierar cosmic, un soi de Hefaistos, "calfa a toamnei", care dă naștere "îngerilor/ bătînd fierul pînă e cald" și îndruma "scînteile spiritului". Materia primă" de care se slujește sînt stelele (Fierarul). În fine, natura se confruntă cu civilizația, ultima fiind tratată cu mefienta: "un metru cub de văzduh/ îi este suficient ideii/ să supraviețuiască" (Viitorul duminicii). Sau: " Prin artere/ vedenii urca grăbite/ ca
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17827_a_19152]
-
mefienta: "un metru cub de văzduh/ îi este suficient ideii/ să supraviețuiască" (Viitorul duminicii). Sau: " Prin artere/ vedenii urca grăbite/ ca-ntr-un barometru/ vremea de ploaie" (Prin artere-mi circulă vedenii...). Pînă la urmă, e degajata civilizația obscură a materiei însăși, imanenta ei enigmatic organizată, înflorita într-o grație umbroasa: "uite/ pămîntul că un melc/ cum își scoate coarnele//prin țarina reavăna/ i-o sănătate-n univers numai noi/ lirici bîjbîim// apele cresc repede/ frunză decade/ copacul adună cercuri lumești
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17827_a_19152]
-
atît de cuprinzătoare și de profundă încît, încă din anii șaptezeci, putea discuta - adesea în contradictoriu -, ca un partener egal, cu marile somități europene ale timpului care îi recunoșteau nu numai neobisnuitele-i cunoștințe dar și extrem de importanțele contribuții în materie de romanistica, romanistica, folcloristica, gramatică istorică și comparată, etnografie și etnologie. Geniul sau incontestabil i-a îngăduit acele sclipitoare intuiții în care savanți deopotrivă cu el procedau cu prudență, netrecînd de linia faptelor verificate și demonstrate. Că destule dintre intuițiile
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
sculptură lui Jean Zund, cel de-al doilea expozant. Pietrele și bronzurile acestuia, sobre și riguros motivate în ele însele, creează un pandant în ordine tridimensională pentru pictură, dar asigura și extensia acesteia din imponderabila culorii în sonoritatea frusta a materiei.
George Tzipoia sau nostalgia spiritului clasic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17848_a_19173]
-
pagini, FACLA LITERARĂ. Doar el știe cu cît efort obține, în condițiile de acum, finanțările, cîtă muncă și nervi cheltuiește în toate aceste întreprinderi nerentabile material, dar cu mari profituri spirituale pentru cititori, cercetători literări, scriitori și profesori pasionați de "materia" lor. Că și la Aldebaran, coeditori ai noii reviste sînt Casă de cultură "Ion Vinea" și Muzeul "Teohari Georgescu" din Giurgiu (deștepți oameni trebuie să fie la conducerea acestor instituții, căci prin publicațiile lui N. Tone orașul lor devine un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17838_a_19163]
-
un text pe o temă istorică cu dimensiune filosofica, morală, cu probleme umane universale abordate cu anvergură, pe un ton dinamic, cu replică alertă. Aproape ca o excepție în teatrul nostru actual, excluzîndu-l, desigur, pe Matei Visniec, recordman-ul în materie de piese montate, Vlad Zografi a fost pus în scenă imediat. Premieră absolută a avut loc la Satu-Mare, în regia lui Cristian Ioan, apoi Cătălina Buzoianu s-a oprit asupra textului - regizoare cu foarte mult simt dramatic și cu nerv
E o crimă să ai idei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17847_a_19172]
-
înfrîngerii, nu numai a reușitei. Or, știința este mai degrabă triumfalista și uituca față de propriile ei erori. Situația științei, crede Todorov, nici nu e un fapt izolat, ci unul de-a dreptul simptomatic: e suficient să analizăm, susține autorul, distribuția materiilor în curriculumul școlar. Matematicii îi va fi întotdeauna acordat mai mult prestigiu decît geografiei, istoriei sau științelor umaniste, discipline ale memoriei. La urma urmelor, cu cît dispreț nu ne gîndim cu toții la acele metode pedagogice al căror accent cade pe
Pildele amintirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17853_a_19178]
-
memorie impersonala, în măsura în care tabla înmulțirii, de pildă, greu ar putea determina o viziune asupra vieții. Altfel e memoria istoriei, sau cea a geografiei, pentru că oricît de livresca ar fi, stabilește o conexiune între identitatea individului și identitatea colectivă. Problemă acestor materii, așa cum sînt predate ele în școală, este că nu izbutesc să argumenteze convingător pentru această conexiune. Tipul de memorie care îl interesează pe Todorov, si despre care scrie în această carte, implică o combinație între cele două pe care le-
Pildele amintirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17853_a_19178]
-
foarte mult și nu am întâlnit taximetrist să vorbească engleza sau franceza, să nu mai vorbim de limbile spaniolă, germană sau... română. Cerșetori, așa cum am menționat mai sus, aproape că nu există în Beijing. Am văzut însă o „invenție” în materie de cerșit, dar numai de două ori. Imaginați-vă, chiar și nenumărații cerșetori din San Francisco (eu consider San Francisco - capitala cerșetorilor lumii) ar rămâne muți de uimire în fața noii și ingenioasei „invenții”. Numai să găsească o... „mamă”. Deci, iată
Beijing acest miracol!. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_97]
-
făcut mare zurba/ inventînd în schimb atîtea moduri, de a opri tăcerea pe hîrtie/ de-a împărți mici picături de apă/ dintr-un ocean viitor"(Un cutremur mulțumitor). Pierdut deopotrivă în mijlocul oamenilor și al lucrurilor, poetul se dizolvă în informul materiei familiare, putînd repeta spusă lui Baudelaire, conform căreia poezia nu e decît răsplată efortului cotidian. Un efort adesea tangent la dezorientare, amnezie, haos: Mă voi amestecă în mulțime/ pînă la nerecunoaștere/ pînă la amnezie/ salutînd focurile de gunoaie/ ce fumegă
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
cunoscători ai fenomenului artistic internațional, oferă un set de ,,informații" în care implicarea vie și reflectarea simbolică nu sînt prin nimic despărțite. Relația lui cu contextul și răspunsurile la provocările imediate sau la chestiunile de principiu nu sînt doar o ,,materie primă", ci acțiunea artistică însăși. Iar această participare, pe lîngă faptul că este pentru prima dată legitimata printr-o procedură de selectare corectă, are și avantajul unei duble veridicități: reprezintă fără crispare problemele profunde, interogațiile și crizele societății românești, în timp ce
Drumul spre Venetia by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17878_a_19203]
-
în toate provinciile românești. Dincolo de interesul științific al unei discipline foarte folositoare istoricului, există în studiile de acest fel și un interes în sine, pe care aș dori să-l semnalez, cumva împotriva opiniei celor mai serioși dintre specialiștii în materie. Aceștia, modești și realiști, nu par a prețui genealogiile decît în latura utilă, ca auxiliare ale studiului istoric. Și totuși! De la D. Cantemir încoace, trecînd prin "arborii" întocmiți de familiile domnitoare înseși, pentru lămurirea și legitimarea spițelor lor, și ajungînd
Genealogie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17885_a_19210]
-
generații fulminante. Și, cum altfel nu se putea, într-o anumită secvență (cea mai importantă, după părerea noastră) a scrisului lui Ioan Lăcusta se intersectează toate aceste coordonate stilistice de care vorbeam mai devreme. Spun "într-o anumită secvență" pentru că materia cărții are, cum vom vedea, o dispunere contrapunctica. O prima linie melodica o dau prozele reunite sub titlul Dintr-un album, toate capodopere ale prozei scurte românești. Numai în bucată Dânsul rata (fără a mai vorbi de Călătoriile unei importante
Contrapunct by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17908_a_19233]
-
manierista nu poate fi fixată în muzică" (p. 53) și că implicațiile sale caracterizează "doar parțial pe unii compozitori din Cinquecento". Analiza densă, argumentata a întregii epoci este interesantă dar cred ca ar câștiga dintr-o ordonare mai limpede a materiei, foarte bogate, și dintr-o mai precisă opțiune a autoarei care pare să nu fie de acord cu sine atunci când își asumă demonstrarea tezei conținute în chiar titlul secțiunii. În a doua ipostază, cea de constantă stilistica, Valentina Sandu-Dediu definește
Ceea ce nu este evident by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17898_a_19223]
-
Enescu melograma numelui său este faimosul motiv (cum l-a numit Ștefan Niculescu) terța mică-tertă mare, recognoscibil în aproape toate lucrările sale și investit cu valoare expresiva aparte. Continuîndu-si investigația până în contemporaneitate, autoarea survolează opere diverse de la Stravinsky la Vieru, materia este într-atât de bogată (stilizarea trecutului, colajul, grafismul etc.) încât ar merita să fie amplificata într-un al doilea volum. În fine, autoarea își pune întrebarea dacă postmodernismul este un nou manierism și caută să-și definească sieși și
Ceea ce nu este evident by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17898_a_19223]
-
României. Mă întreb de ce-l mai ținem în fruntea Ministerului de Externe pe dl Andrei Pleșu, care a demarat o puternică acțiune de curățare a instituției de strigoii Securității, dacă încercăm să-l mânjim, pe el și colaboratorii săi, cu materia urât mirositoare a fricii de străinătate, a mentalității mereu asediata de fantasmele naționalismului, xenofobiei și miturilor salvationiste? În mod clar, promotorii acestui demers provin din rândurile păturii de profitori conștienți că tocmai diplomația, serviciile secrete și politica au rămas ultimele
Bumerangul de catifea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17886_a_19211]
-
cu semenii (în era telecomunicațiilor și informatizării!), intermedierea oricărei relații (prin avocat, prin psihiatru, prin impresar, prin mass-media, prin telefonul erotic), dependentă de realitățile virtuale și pierderea sensului originar al actelor omenești, supercompetenta profesională corelata cu o surprinzătoare incompetență în materie de dragoste, moarte, viața familială (marele specialist în fizica atomică nu știe cum să reacționeze când află că soția lui vrea să divorțeze) etc. Cu un parti-pris similar este definit și redefinit, în repetate rânduri, pe urmele unor teoreticieni consacrați
Mircea Cărtărescu, critic literar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17906_a_19231]
-
nativ, purtînd în sine, ca un embrion, tensiunea universului pe care e hărăzit a-l propune în nume propriu. E un mare dezadaptat. Nu face excepție de la regulă nici C. Abăluță, al cărui Mic tratat... (sigiliu insidios-didactic al unei inefabile materii, chiar dacă își propune, precum, de altminteri, orice act de creație, "a induce în cititor stări similare") ne înfățișează o scară de nuanțe ale inadecvării existențiale ("Fiind cu toate-n veac nepotrivit", cum ar spune Arghezi), într-o tonalitate voit scăzută
Formele inadaptării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17174_a_18499]
-
de-o rigiditate enigmatică, de-o sicitate ce are alura epurării factorului uman tocmai spre a-l transforma în aluzie, al lui Giorgio Morandi, intitulat Still-life și reprodus pe coperta cărții, pare o lucrare apocrifă a poetului însuși. Inadaptarea alcătuiește materia, adesea de-o finețe fumurie, halucinantă, a scrierii în discuție. Poetul cultivă "dereglările" subtile, simțindu-se o siluetă "multiplu volatilă", atrasă de alteritate, de disimulare, de evanescență: "Durerea e o literă omisă sau neciteț caligrafiată. Creste de munți și nori
Formele inadaptării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17174_a_18499]
-
-l confirmă nicicum. Muzica lui, cortegiul de sentimente care-l însoțesc, chiar dacă nu-ți aparțin în cazul dat, chiar dacă nu te exprimă în nici un fel, te covârșesc... Pentru că această muzică are o dinamică prestabilită. Ea umple golul eului cu o materie impersonal - abstractă. În ea s-au concentrat vechi esențe care și-au pierdut parfumul inițial al concretului, dar și-au împrumutat o autoritate severă, decisă, indiscutabilă. Cuvintele acestea sunt câteodată de neînțeles, goliciunea lor este evidentă. Gândirea rătăcește în jurul lor
Programul nostru cel de toate zilele by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17178_a_18503]
-
de sfîrșit care rupe dizgratios voalul unor reușite nu este altceva decât un titlu ales în mod arbitrar dintr-un reflex artistic. Și aici intervine o importantă componentă biografică:Val Gheorghiu este și artist plastic. Deși, în cazul de față, materia primă este cuvântul, autorul nu se poate abține și adaugă încă un titlu, un fel de morală. Și asta din "reflexul plastic" de a așeza titlul în partea inferioară a pânzei. Tocmai prin acest peocedeu Val Gheorghiu își camuflează ochiul
Proze haiku by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17211_a_18536]
-
făcuseră impresia unei anumite onestități intelectuale, făcându-mă să cred că demersurile lor sunt cu atât mai valoroase și excepționale, cu cât vin să acopere goluri inexplicabile cauzate de politica curioasă, ca să nu spun dubioasă, a instituțiilor statului în această materie. Aș vrea să ne referim în continuare la un proiect, lansat recent de ziarul FINANCIARUL și intitulat RAFTUL DE CULTURĂ GENERALĂ<footnote Nu putem să nu remarcăm și o veritabilă notă de dispreț al inițiatorilor față de cititorii români, în sensul
Drama poloneză. In: Editura Destine Literare by Dan Brudașcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_224]
-
Astfel, eterna Evă își recunoaște, cu o galeșă remușcare, "păcatul", absorbit și absolvit de poezia de care se arată vrednică. Aptă a-și hipnotiza angelicii paznici, fuge înspre noi cu fructul dublei cunoașteri, etice și lirice, fruct senzual, "lipicios" de materie metaforică ce se prelinge în stihuri. Ștefania Plopeanu: Starea de juxtapunere, Asociația Scriitorilor din București, Ed. Cartea Românească, 1997, 48 pag., preț nemenționat
Canonul feminin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17226_a_18551]