1,280 matches
-
universal încât acesta să nu mai slujească decât în mică măsură transmiterea emoțională a karatelor culturale. Lucrarea Silviei Popescu îndeamnă la păstrarea unui echilibru necesar între mijloacele de transmitere și receptare a culturii pentru ca acestea să nu obstrucționeze ci să maturizeze prin iluminare. TEODOR DIMA Capitolul 1 Comunicarea interculturală repere teoretico-științifice perspectivă evolutiv istorică 1.1. Introducere A vorbi despre comunicarea interculturală în ziua de astăzi, când oamenii pot fi în contact cu semenii lor din celălalt capăt al lumii printr-
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
succesului de a fi un bun părinte?“ Nu există cărți care să ne răspundă cu exactitate la această întrebare, dar este important să știm că cel mai bine se învață din încercări și greșeli. învățăm împreună cu copilul, creștem și ne maturizăm, greșim și ne îndreptăm, trăim și ne bucurăm, tindem spre perfecțiune în „minunata meserie de părinte”. încercările și greșelile noastre ne sunt necesare tocmai pentru a înțelege că avem nevoie de transformări. Scopul principal pe care îl are fiecare dintre
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mirela-Anca Bălănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93071]
-
eficacitatea ei carnală, restul trupului. Și, totuși, știam că cele două femei erau una și aceeași. Exact ca și realitatea sfâșiată. Iluzia mea franceză îmi încețoșa vederea, asemenea beției, dublând lumea cu un miraj înșelător de viu... Strigătul meu se maturiza. Imaginile care aveau să se așeze în cuvinte se învârteau în ochii mei din ce în ce mai repede: Beria, care îi murmura șoferului: „Accelerează! Ajunge-o din urmă pe asta! Am să văd...” și un bărbat în haină de Moș Crăciun, bunicul meu
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
-și dea seama comuniștii sau cei ce se denumesc astfel, și anume că râsul lui Caragiale îi țintește și pe ei. Între cele două războaie, satira socială din teatrul lui Caragiale se estompase, stările de lucruri schimbându-se și oamenii maturizându-se în limbajul lor politic. După ce vedeam o piesă de Caragiale, când ieșeam de la Teatrul Național, nu ne așteptam să întâlnim pe stradă nici pe Conu Leonida, nici pe Rică Venturiano. Râdeam de ei, pe scenă, ca de o amintire
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
acasă o agricultură suficient de dezvoltată. Terenul arabil era puțin și nu prea fertil. Climatul mai răcoros decât la șes nu îngăduia cultura păioaselor. Se cultivă cu rezultate mai bune porumbul, cartoful și plantele de nutreț. Via nobilă nu-și maturizează aici rodul. În jurul caselor se puteau cultiva legume. Cel mai bine era dezvoltată pomicultura. Existau livezi de pruni și meri. (Fig. 11) Cărăușia era o altă îndeletnicire a provițenilor. Ea îi purta într-o lume nouă, plină de neprevăzut, dar
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
ci este o instanță în dialog cu celelalte conștiințe cu scopul de a identifica și de a promova adevărul împreună cu ceilalți oameni de bunăvoință. Ea are nevoie să se oglindească în confruntarea cu ceilalți și, în mod gradual, să se maturizeze în încrederea și respectul față de conștiința persoanelor cu care relaționează. 2. Dezvoltarea post - conciliară 2.1 Caracteristicile noii abordări Pentru a surprinde cu claritate noutatea schimbărilor care au avut loc în domeniul teologiei morale, în perioada următoare Conciliului Vatican al
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
substantia nu putea fi folosit ca traducere a termenului hypostasis, întrebuințat și pentru traducerea unui alt termen grec ousia. În acest sens este semnificativă înțelegerea situației de ambiguitate: „Dacă din exterior istoria lingvistică se adresează gamei de semnificații care se maturizează în cadrul termenului persona, nu este dificil să surprindem că ambiguitatea este ceva mai mult de o notă negativă care împiedică să se rezolve în mod univoc o multiplicitate de semnificații adesea contrastante. Ambiguitatea indică mai ales o capacitate originară de
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
problemă ar trebui să empatizăm situația femeilor implicate în fenomenul avortului. Este evident că problema le apare în mod diferit femeilor aflate în această situație teribilă. Cineva este în măsură să judece o astfel de situație dacă are o cunoaștere maturizată prin experiență, și nu doar printr-o simplă reprezentare conceptuală. În al doilea caz, al experienței ca percepție a datelor de fapt (spre exemplu: „Nu-ți este permis să administrezi cuiva cianură!”), noi suntem în măsură să cunoaștem ceea ce am
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
are și dreptul de a muri, ceea ce ar însemna că viața umană este „disponibilă”. În realitate, viața este mereu un „dar” care are o natură particulară, pentru că aparține naturii însăși a celui viu să se nască, să crească, să se maturizeze, să îmbătrânească și să moară. De aceea a determina moartea unei ființe umane, înainte de scadența ei naturală, este un act împotriva naturii. Dacă acest lucru este valabil pentru o ființa vie, într-o manieră deosebită, absolută, valorează pentru om, care
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
în același timp, pentru că e posibil să nu-l înțelegem și să ne îndepărtăm de El (asemenea ucenicilor care l-au părăsit). Analizată din acest unghi, viața spirituală este un mod liber, plăcut, captivant și riscant de a cultiva și maturiza iubirea, admirația, mulțumirea și recunoștința fața de Dumnezeu, pe care îl simțim aproape, ne dă siguranță, ne indică un drum particular, dar nu separat de ceilalți, de societate, de problemele noastre cele mai serioase, de cele care privesc calitățile, virtuțile
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
banchetului care, în cadrul Expoziției universale din 1900, a marcat a 108-a aniversare a proclamării Republicii și intrarea Franței în secolul al XX-lea, care trebuia să vadă triumful a ceea ce a apărut ca urmare a Revoluției și s-a maturizat în secolul al XIX-lea. Pe 22 septembrie 1900, 22 000 de primari, alături de parlamentari și de membrii ai înaltului personal de stat, în total 23 000 de persoane, au fost invitate la masa de prânz de către Émile Loubet, președintele
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
nu se abandonează ușor), cu o întrebare: Și acum? Autorul Desperado nu răspunde la întrebări, deci lectorul e veșnic mirat, nemulțumit, flămând, invitat la cină când gazda nu are vreme de el. Critic Până în prezent, criticul Desperado nu s-a maturizat. El este deocmadată o inteligență condiționată de principii fixe, de termeni preluați și sacrosancți, de abordări docte, ce tind să se substituie plăcerii textului în sine. Criticii de întâmpinare, atât de dragi lui Eliot, sunt condamnați vehement ca neprofesioniști. Jargonul
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
al lui Ralph) se spânzură când poliția descoperă în biroul lui (în computerul lui), fișiere cu pornografie infantilă luate de pe internet. Lui Ralph însuși îi face moartea un semn cu degetul, ceea ce-l face să renunțe la aventuri, să se maturizeze, am zice, să caute o viață mai calmă odată ce trece de cincizeci de ani. Această metamorfoză a lui Ralph în fața ideii că ar putea muri încheie romanul. Pentru aceste personaje obsedate de sex, care au uitat să-și facă temele
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
an a fost scris eseul în chestiune. El cere imperios sa fie eliberat de povara propriilor lui invenții din critica literară și să fie judecat pe vârste, fiecare vârstă cu opțiunile ei. Afirmația că orice critic are dreptul să se maturizeze și să se contrazică trebuie că a descumpănit pe mulți impătimiți ai "corelativului obiectiv" ori ai "disocierii sensibilității". Creator al poeziei moderniste, cel care a introdus Fluxul conștiinței în poezie, publicând Tărâm pustiu în același an cu Ulysses de Joyce
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
în școală. Un studiu în acest sens a fost întreprins de Th. Newcomb (1936) (numit studiul Bennington) care a arătat că dacă la început opțiunea pentru normele și valorile școlii se face din motive pragmatice sau nonintelectuale, pe măsură ce tinerii se maturizează, credințele și atitudinile adoptate devin o parte a propriei lor identități ideologice. Durkin (1995) arată că dezvoltarea identității este un proces care se poate prelungi dincolo de adolescență, până în tinerețe inclusiv, datorită influențele ulterioare ale mediului. În general, nu toate cercetările
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
ca stadiu în dezvoltarea individului este un fenomen relativ recent. Ea nu era considerată un stadiu de sine stătător înainte de secolul XX. În prezent, perioada dintre pubertate și maturitate este mai lungă, datorită motivelor de ordin biologic (deoarece tinerii se maturizează mai repede decât o făceau cu două secole în urmă), dar și motivelor de ordin social (deoarece complexitatea societății contemporane cere o perioadă mai lungă de educație, deci o dependență financiară mai îndelungată). Într-un articol publicat în 1992 în
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
Radu este că societatea industrializată a făcut, din ceea ce era „o scurtă perioadă de inițiere”, o vârstă nouă, cu o durată relativ îndelungată, reflex la evoluția societății omenești. II.5 Dezvoltarea fizică a adolescenților Specialiștii au observat că oamenii se maturizează mai repede decât o făceau în urmă cu un secol, de exemplu. Aceste schimbări au fost observate la copiii din SUA, Europa, Japonia, dar există și țări în care ele nu apar. Maturizarea timpurie a fost pusă pe seama standardelor de
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
dar există și țări în care ele nu apar. Maturizarea timpurie a fost pusă pe seama standardelor de viață mai ridicate decât în secolele trecute. Copiii care sunt mai sănătoși, mai bine hrăniți și li se acordă mai multă atenție se maturizează mai repede și cresc mai înalți. În țările mai puțin dezvoltate adolescența începe mai târziu; în Noua Guinee, de exemplu, fetele au prima menstră între 15,4 și 18,4 ani (D. Papalia, S. Wendkos-Olds, 1986, p. 312). Unul dintre
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
surprinzător. Unul dintre paradoxurile acestei vârste este conflictul între dorința adolescentului de a fi unic, diferit de ceilalți, de a avea propria identitate și dorința de a fi exact ca prietenii săi. Aceasta devine o problemă pentru persoanele care se maturizează mai devreme sau mai târziu. Băieții maturizați timpuriu apar, în unele cercetări, ca fiind mai echilibrați din punct de vedere emoțional, mai populari, preferați ca lideri și mai puțin impulsivi decât cei maturizați mai târziu. Alte studii, dimpotrivă, îi prezintă
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
mai echilibrați din punct de vedere emoțional, mai populari, preferați ca lideri și mai puțin impulsivi decât cei maturizați mai târziu. Alte studii, dimpotrivă, îi prezintă ca fiind preocupați să placă celorlalți, precauți, supuși regulilor și rutinei. Adolescenții care se maturizează mai târziu apar ca inadaptați, nepopulari, dominați de ceilalți, agresivi, nedemni de încredere, răzvrătiți împotriva părinților. Dacă acum aceste diferențe între băieții care intră mai devreme în adolescență și cei pentru care adolescența începe mai târziu sunt semnificative, pe parcurs
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
împotriva părinților. Dacă acum aceste diferențe între băieții care intră mai devreme în adolescență și cei pentru care adolescența începe mai târziu sunt semnificative, pe parcurs ele se diminuează și dispar la vârsta adultă. În același timp fetele care se maturizează timpuriu sunt considerate mai puțin sociabile, mai puțin expresive, mai introvertite, mai timide. Totuși s a constatat că ele reușesc mai bine în viața adultă deoarece capătă experiență încercând să rezolve aceste probleme „chinuitoare” din perioada adolescenței. Un alt proces
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
ezită când trebuie să ia o decizie pentru că sunt conștienți de multitudinea variantelor pe care le-ar putea alege. 6. Ipocrizia aparentă. Adeseori, adolescenții nu recunosc diferența între a exprima un ideal și a acționa pentru realizarea lui. Pe măsură ce se maturizează, ei vor constata că „să gândești nu înseamnă să faci”. (D. Papalia, S. Wendkos - Olds, 1986, p. 327) Răspunsurile adulților la aceste comportamente îi fac pe adolescenți să se gândească la propria lor identitate, la relațiile pe care le formează
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
XX, cauzată de influența Occidentului asupra mediului social nipon conservator, cu valori morale și culturale complet diferite. Tinerii, îndeosebi, aflați în plin proces de maturizare, sunt marcați de această epocă agitată, se încheiase războiul chino-japonez. Yoko Sazuki crește și se maturizează într-o familie de intelectuali. Primește o educație aleasă în familie și într-un pension, urmează cursurile Conservatorului, cântă cu pricepere, fără să fie un talent autentic, după cum i-a spus profesorul ei. Nu se simțea nici iubită, nici înțeleasă
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și Horusxe "Horus"-copil (Harpocratexe "Harpocrate") constituie panteonul egiptean tipic, În care oamenii se Încred și care face inimile să bată. Și nu este vorba despre o limitare la Egipt: Într-adevăr, din Valea Nilului apare un cult care se maturizează și se transformă la contactul cu restul lumii mediteraneene Într-un mister complex - misterele zeiței Isis - care a dat pace și speranță (dar și câteva scandaluri și câțiva martiri) unui număr de credincioși mult mai mare decât al celor din
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ei, ca să arătăm specificitatea respectivelor fizionomii și, cu toate că o continuitate a temelor și a intereselor există, să subliniem diferențele și câteodată adevăratele contrapoziții care se conturează Între ele. a) Plotin Sosit la Roma În 244 d.Hr., după ce și-a maturizat la Alexandria, pe lângă Ammonius Saccas, propria fizionomie filozofică, Plotin elaborează În interiorul unui cerc de discipoli, Într-o fructuoasă confruntare de idei cu exponenții platonismului din generația precedentă, un sistem propriu și original de gândire, Înrădăcinat, din punct de vedere programatic
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]