2,196 matches
-
să nu se fi putut impune în exclusivitate: ele s-au aflat într-o permanentă dialectică (Layton 2008), fapt cu atât mai credibil cu cât uriașul interval de timp discutat aici include, printre altele, o creștere a longevității perioadelor de maturizare și, implicit, a strategiilor vitale proprii fiecărui sex. Oricum ar sta lucrurile, după modelul majorității speciilor animale, strategiile sexului feminin trebuie să fi jucat un rol cheie în configurarea primelor societăți umane, chiar și fără insistența acordată „conspirației” sau „grevei
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
rațiuni de succes reproductiv, chiar și fără certitudinea paternității, sexul masculin preluase responsabilitatea suplimentării aportului de hrană al femeilor și copiilor (Gowlett 2008). Diviziunea activității pe sexe, cel puțin în raport cu exemplele etnografice, trebuie să fi rămas, însă, moderată, atât de maturizarea mai rapidă a copiilor, cât și de nișele ecologice preferate, care ofereau femeilor o autonomie nutrițională rezonabilă. Fără un suport tehnologic adecvat, primele hominide aveau cu necesitate nevoie de mediul stabil impus de propria biologie (Clark 1997). Absența unor tehnologii
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
reacțiile și comportamentele sale. Din punctual de vedere al psihologiei de grup trebuie urmărite: - stadiul intercunoașterii și aprecierii interpersonale dintre membrii grupului de elevi; - stadiul coeziunii socio-afective care influențează dinamică grupului; - stadiul conștiinței de sine a grupului ca rezultat al maturizării relațiilor și interiorizării setului de reguli și norme existente în viață grupului.’ (C. Neamțu, A. Ghergut, 2000, p. 197) La nivelul elevilor deficienți de auz există o serie de aspecte particulare cu privire la dezvoltarea socio-afectivă, specificul structurării personalității și comportamentului, aspecte
Studiu cu privire la stima de sine la elevii cu deficien?e de auz by Ady Cristian Mihailov [Corola-publishinghouse/Science/83989_a_85314]
-
Analiza sociometrica în grupurile de elevi deficienți de auz remarcă o varietate mai redusă de relații, opțiunile în alegerea partenerilor de joc sau de pregătire a lecțiilor fiind destul de aleatorii și fluctuante.’ (Rozorea, A., 2003, p. 169) Nivelul redus de maturizare psiho-socială este determinat și de caracterul limitat al relaționării. Pe masura înaintării în vârstă și a maturizării, trăirile afective, sentimentele și pasiunile devin mai nuanțate și mai stabile. Succesul în diferite activități (școlare, sportive) și în comunicarea interpersonala contribuie la
Studiu cu privire la stima de sine la elevii cu deficien?e de auz by Ady Cristian Mihailov [Corola-publishinghouse/Science/83989_a_85314]
-
în alegerea partenerilor de joc sau de pregătire a lecțiilor fiind destul de aleatorii și fluctuante.’ (Rozorea, A., 2003, p. 169) Nivelul redus de maturizare psiho-socială este determinat și de caracterul limitat al relaționării. Pe masura înaintării în vârstă și a maturizării, trăirile afective, sentimentele și pasiunile devin mai nuanțate și mai stabile. Succesul în diferite activități (școlare, sportive) și în comunicarea interpersonala contribuie la atenuarea sentimentelor de inferioritate, la echilibrarea psiho-emotională, la formarea unei stime de sine pozitive. Stima de sine
Studiu cu privire la stima de sine la elevii cu deficien?e de auz by Ady Cristian Mihailov [Corola-publishinghouse/Science/83989_a_85314]
-
impunând ordine, disciplină, respectul normei); confesor și protector al celor mai slabi, vulnerabili; rol de consilier și terapeut (discret, oferind sfaturi, soluții, metode, celor aflați în suferință); (re-) modelator al situațiilor educaționale, al așteptărilor, valorilor, mentalităților aflate în proces de maturizare; purtător de mesaj și lider de opinie științifică; manager profesionalizat al colectivităților de elevi grupați formal sau non formal, aflați într-un proces de învățare a uceniciilor fundamentale sau orientate spre performanță. Un alt set de roluri aflat într-o
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
nici nu ne gândim la el și nu îl studiem; dacă nu îl mai privim ca pe o forță distructivă, ci încercăm să îi explicăm natura sa și să identificăm cauzele și forțele angrenate, conflictul poate deveni o șansă de maturizare. II.2. Definirea conceptului Conflictus(latineste)= a se lovi unul pe altul, a lupta cu forță. Conflictul în organizație este o stare anormală și nedorită care trebuie îndepărtată cu orice preț. Conflictul = concept multidimensional, formă de opoziție centrată pe adversar
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
un teren de confruntare între educator și copil. Formele caracteriale mai deosebite ale anorexiei se întâlnesc și la fetițele preado lescente, și chiar adolescente, fiind însoțite de un ansamblu de manifestări gastro-intestinale. În general, anorexia scoate în evidență o insuficientă maturizare afectivă și o dificilă adaptare la realitatea ambientală. • Enurezisul (emisiune involuntară de urină, de regulă în timpul nopții, după vârsta de trei ani), se întâlnește mai frecvent la băieți decât la fete și cedează spontan în cursul pubertății sau adolescenței. Fenomenul
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
de sentimentul culpei și apar ca o temă de pedeapsă, mult deosebită de teama — grijă, prudență sau atenție mărită. O dată cu vârsta, când copilul ajunge prin experiența de viața să-și domine impulsurile, se modifică și tendințele anxioase prin însuși procesul maturizării. Dar afecțiunea echilibrată și încrederea din partea adulților, adică sentimentul de securitate deplină pe care copilul îl trăiește poate preveni apariția stărilor anormale de anxietate. • Onicofagia (roaderea unghiilor), ticurile, pot avea o coloratură caracterială, exprimând uneori o atitudine de protest cu
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
străzi, în magazine, pe stadioane, în săli de dans, în școli etc. -, iar această caracteristică poate să reflecte tendința spre astfel de comportamente cu scopul de a atrage atenția. În definirea delicvenței este util să se pornească de la conceptul de maturizare socială. După cum spune și C.Mamali 33 , maturizarea socială are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic între interesele sale și interesele societății, între nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății. Din această perspectivă
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
dans, în școli etc. -, iar această caracteristică poate să reflecte tendința spre astfel de comportamente cu scopul de a atrage atenția. În definirea delicvenței este util să se pornească de la conceptul de maturizare socială. După cum spune și C.Mamali 33 , maturizarea socială are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic între interesele sale și interesele societății, între nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății. Din această perspectivă, delincventul apare ca un individ cu o insuficientă
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
socială are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic între interesele sale și interesele societății, între nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății. Din această perspectivă, delincventul apare ca un individ cu o insuficientă maturizare socială și cu dificultăți de integrare socială, care intră în conflict cu cerințele unui anumit sistem valorico-normativ, inclusiv cu normele juridice. Având în vedere faptul că maturizarea socială a individului suferă influența directă, nemijlocită a relațiilor interpersonale și a climatului
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
proiectele societății. Din această perspectivă, delincventul apare ca un individ cu o insuficientă maturizare socială și cu dificultăți de integrare socială, care intră în conflict cu cerințele unui anumit sistem valorico-normativ, inclusiv cu normele juridice. Având în vedere faptul că maturizarea socială a individului suferă influența directă, nemijlocită a relațiilor interpersonale și a climatului socio-afectiv existent în microgrupurile în care trăiește și se dezvoltă ( familie, școală, grup de prieteni etc), cauzele insuficientei maturizări sociale a unor indivizi trebuie căutate în perturbarea
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
cu normele juridice. Având în vedere faptul că maturizarea socială a individului suferă influența directă, nemijlocită a relațiilor interpersonale și a climatului socio-afectiv existent în microgrupurile în care trăiește și se dezvoltă ( familie, școală, grup de prieteni etc), cauzele insuficientei maturizări sociale a unor indivizi trebuie căutate în perturbarea acestor relații și în carențele educative și socio-afective din grupurile respective. Teoria disociabilității <footnote V.Preda, Profilaxia delincvenței și reintegrarea socială,Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981 footnote> elaborată de R.Mucchielli
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
supraestimare a propriei personalități și pe un mod de interpretare caracteristic al situațiilor de conflict și frustrare în care persoana respectivă este plasată la un moment dat: privațiunea este apreciată întotdeauna ca arbitrară, nejustă, răuvoitoare. Alfred Adler <footnote T.Rudică Maturizarea personalității, Editura Junimea, Iași, 1990 footnote> a pus în evidență, în mod convingător, modul de echilibrare( de compensație) a sentimentului inferioritate prin tendința de superioritate și dominație.Îată cum explică A.Adler acest gen de comportamente: dacă persoana care suferă
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
ceea ce se cheamă problema răspunderii personale și ea caracterizează nivelul conștiinței omului, arată cât de evoluat este imdividul din punct de vedere moral” <footnote Petru Iluț, Sinele și cunoașterea lui, Editura Polirom, 2001 Pantelimon Golu, Vasile Constantin apud Tiberiu Rudică Maturizarea personalității, Editura Junimea, Iași, 1990. footnote> . apăsătoare, impuse și coercitive.Din acest motiv, încălcarea de către aceste personae a principiilor nu este însoțită, așa cum ar fi normal, de sentimentul mustrării și al regretului, de acea conștiință a răspunderii, care găsește argumente
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
3. Aspecte pozitive și aspecte negative ale fenomenului de frustrare Psihologia copilului oferă un teren propice de investigare a fenomenului de frustrare. Se cunoaște faptul că drumul dezvoltării copilului implică situații de criză sufletească, contradicții interioare, nesiguranță etc - condiții indispensabile maturizării sale psihice, formării viitorului adult. Lipsa de discernământ în privarea copiilor de agenți frustranți favorizează formarea unei personalități capricioase, egoiste, instabile, revendicative, care nu respectă normele de conviețuire socială, socotind că trebuie să aibă numai drepturi, nu și îndatoriri; în
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
scăderii randamentului activității școlare, ale inadaptării afective a elevilor, este oboseala emoțională, datorată fie unei supraprotejări a acestora de către părinți, fie unei supraîncărcări și suprasolicitări în planul activității de învățare și al disciplinei. Supraprotejarea determină, în special, întârzieri apreciabile în maturizarea personalității copilului în formare, care va ajunge să simtă nevoia permanentă și exagerată de a fi îndrumat și protejat . Dependența totală de alte persoane, manifestată prin incapacitatea de a-și asuma o răspundere, de a-și organiza în mod independent
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
predare și examinare (uneori prea exigentă) și propriile modalități de receptare și prelucrare a materialului de către elevi, dintre programul și regimul de lucru urmat acasă, în familie, și cel impus de școală. Deoarece elevul se află în plin proces de maturizare, se impune o justă adaptare a regimului de activitate intelectuală la propriile particularități psiho-fiziologice, formarea unui stil eficient de muncă intelectuală (prin însușirea unei tehnici raționale de pregătire a lecțiilor și de realizare a temelor, prin formarea obișnuinței de a
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
și hieratică, expresivă nu prin virtuozitatea cu care știe să prelucreze forme ci prin desăvârșita ignorare a detaliilor nesemnificative, prin siguranța cu care „materializează” noțiunea de sculptură. Lucrările lui în piatră nu prezintă etape de asimilări, de clarificări în vederea unei maturizări profesionale, întrucât acelea s-au petrecut altundeva, în tehnica mixtă a împielițărilor improvizate din blană, câlți, coarne de animal, zdrențe, boabe de fasole etc. Translația de la astfel de materiale către gresia (de altfel fărâmicioasă) în care s-a afirmat spectaculos
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
temperament și afectivitate, ca principale trăsături dominante ale personalității. Dinamismul continuu, specific sistemului psihic uman, constă în trecerea de la "o stare sincretică, în care elemente ca: percepția, imaginația, motivația alcătuiesc, la început o unitate nediferențiată. Procesele intime care duc la maturizare și asigură sistemului capacitatea de funcționare echilibrată sunt intercorelate și depind de un număr foarte mare de variabile implicate în elaborarea comportamentelor." Prin urmare, adaptarea este în funcție de inteligență deoarece aceasta constă în capacitatea de a cunoaște și a înțelege repede
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
conceptual se definește prin simultaneitatea sau succesiunea evenimentelor reperate prin cele trei secvențe temporale: anterioritate, actualitate, posterioritate în raport cu o mișcare exterioară supusă ordonării, de exemplu ceasornicul. Psihologii apreciază că dificultățile pe care le întâmpină copiii în reprezentarea temporală rezidă în maturizarea tardivă a structurilor din blocul biologic al sistemului: auzul, kinestezia, sensibilitatea viscerală. Durata percepută nemijlocit este cuprinsă între o sutime de secundă și două secunde. Toate elementele din mediu, care pot fi percepute direct trebuie să fie demonstrate, dar demonstrația
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
se privește din perspectiva biologică, psihologică și psihosocială, conturând un cadru metodologic unitar. Specialiștii sunt de acord că atât natura cât și educația sunt esențiale pentru dezvoltare, iar interacțiunea dintre cei doi factori reprezintă influența crucială asupra fiecărui individ. Atât maturizarea cât și învățarea determină numeroase schimbări în dezvoltare, în timp ce diferențele individuale imprimă un grad mai mare de complexitate problemei, deoarece factorii genetici pot juca un rol major în nivelul de achiziții al unei persoane, pe când învățarea influențează același nivel în
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
și dintre aceștia, duc la efecte relativ pozitive. Părinții exercită de obicei un control lejer sau activ, intens, mărind dependența copiilor față de ei. Copiii din aceste familii sunt mai puțin prietenoși și creativi, mai dependenți de alții și cu o maturizare mai lentă. În familiile în care căldura este asociată cu un control lejer sau cu neglijența, copiii pot deveni dezordonați, necompetitivi, neadaptați. Rezultatele cele mai bune le obțin copiii ai căror părinți au o atitudine clară și caldă, manifestă atenție
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
viteză în mers, în fugă, poate învăța să meargă cu bicicleta, cu patinele. Fenomene de dezvoltare au loc și în ceea ce privește organele interne. Mai important pentru preocupările noastre este sistemul nervos central. Din punct de vedere funcțional, acesta se apropie de maturizare după vârsta de 7 ani. Cresc încă discret lobii frontali, se organizează căi funcționale noi - mozaicul funcțional cortical al activității complexe de cititscris. Aceasta cuprinde partea principală a creierului noetic (al gândirii). În acest mozaic sunt implicate asociații ce devin
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]