2,358 matches
-
din această ramură economică erau prelucrate de următoarele bresle: tăbăcari, blănari, pielari, curelari, cizmari, cojocari, ciubotari, producători de săpun ș.a., bresle organizate înainte de 1790. În Catagrafia din 1831-1832 erau menționați 671 boi, 410 vaci, 393 cai și 4.065 oi. Meșteșugarii s-au așezat în orașe în funcție de breasla din care făceau parte. Și la Huși erau ulițele Blănarilor, Cizmarilor, Olăriei, Piața Lemnăriei etc. În 1813 sunt cunoscute unele velnițe care funcționau legal la Huși și Târgu Frumos, iar din 1814 producerea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
situație, „orașul dintre vii” a intrat în veacul al XX-lea. Noile construcții publice și lucrările edilitare din această perioadă au dat o notă urbană Hușilor. 3. Supuși străini (sudiți) în prima jumătate a secolului al XIX-lea Sudiții erau meșteșugari, negustori, arendași și liber-profesioniști. Ei se aflau sub protecția consulatelor străine și beneficiau de privilegii economice (fiscale și vamale), juridice, de privilegii și imunități personale. Scutirea de impozitul personal era unul din cele mai importante privilegii de care beneficiau supușii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
se explică faptul că în Condica liuzilor, care reprezenta recensământul fiscal din 1803, este trecută numai populația evreiască, care totaliza un număr de 42 capi de familie. La mijlocul secolului al XIX-lea, mai mult de jumătate din numărul negustorilor și meșteșugarilor erau străini, mai ales evrei. În Catagrafia din 1845, în Huși, figurau 236 evrei (totalul populației: 2.496) ; după apartenență: 197 raiale (supuși creștini din Imperiul Otoman) și 25 sudiți; în total 222; ocupația: 102 negustori, 71 meșteri, o calfă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
le-a fost recunoscută cetățenia română, evreii, foști sudiți austrieci, ruși, sau prusaci, au devenit importanți industriași și negustori ai orașelor moldovene, contribuind substanțial la creșterea și diversificarea ramurilor de comerț și industrie, la apariția unor noi ramuri. În ceea ce privește evreii meșteșugari, mai puțin numeroși decât negustorii, erau considerați sobri, ordonați și harnici (Radu Rosetti). În economia țării era un spațiu liber, pe care evreii au știut să-l acopere, „formând o clasă comercială și industrială, numeroasă, perspicace și activă”. Ponderea lor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
25 magazine diverse, cinci cofetării, cinci librării, un restaurant, 15 berării, trei cârciumi, 15 ateliere de croitorie, 12 de cizmărie, 10 de fierărie, 11 stolerii, șapte de mecanică și lăcătușerie, cinci de dogărie, trei de armurărie și șase de tinichigerie. Meșteșugarii hușeni erau binecunoscuți mai ales ca fierari și lemnari (caretași), ce lucrau căruțele numite hușence. În perioada interbelică (1918-1940), orașul se va impune în economia țării mai mult ca un centru agricol, viti-pomicol și legumicol. Profesorul hușean Petru Ghenghea, autorul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
atare condiții propice, s-a dispus organizarea celei de a doua călătorii. Avea să se realizeze, în perioada 25 septembrie 1493 11 iunie 1496, cu 17 nave și 1500 de oameni îmbarcați. Printre aceștia, în afară de marinari, nobili, soldați, prelați, funcționari, meșteșugari, navele au mai încărcat, pentru noile teritorii, animale domestice, animale de povară, semințe diverse, unelte agricole... Expediția avea scopuri clare econo-mice și comerciale și de supunere și creștinare a "indienilor", obiectiv realizat prin clasica metodă "foc și sabie". "Pacificarea băștinașilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
le face față autoritățile au gândit planuri de apărare a navelor, atât a celor care navigau din Spania spre colonii, încărcate cu provizii: animale, mărfuri de tot felul, dar și de "pasageri" fel de fel, de la nobili, funcționari, prelați, soldați, meșteșugari, aventurieri..., cât mai ales a celor care se întorceau încărcate cu aur, argint, perle, pietre prețioase, mirodenii... În 1537 din dispoziția regelui Carlos al V-lea, navele trebuiau organizate în flote, se stabileau datele de plecare și în-toarcere. În aprilie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
tratate problemele educației în cea mai importantă operă pedagogică a sa Democrație și educație. Revoluția industrială a provocat mari schimbări în viața familială; aceasta aprecia Dewey nu-i mai oferă copilului condițiile de muncă și de dezvoltare specifice familiilor de meșteșugari. De aceea școala este obligată să preia asupra sa unele dintre sarcinile care în trecut reveneau familiei. Pe de altă parte, revoluția industrială impune formarea omului pentru nevoile practice ale industriei. În sfîrșit, științele moderne cer și ele prin noile
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
pedagogul elvețian copilul parcurge etapele vînătorului și păstorului primitiv; la această vîrstă se realizează un exercițiu spontan al simțurilor. În consecință, pe prim plan trebuie pusă tocmai educația senzorială. De la șase la doisprezece ani copilul parcurge stadiul de agricultor și meșteșugar; apar acum "interesele agricole", relevate prin preocupările pentru grădinărit ș.a.m.d. Fără îndoială că ipoteza de la care pornește pedagogul elvețian a paralelismului între etapele dezvoltării societății și stadiile dezvoltării ființei umane este seducătoare și, pînă la un punct, am
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
sabiei", pe sultan, aparatul lui birocratic și armata, pe "slujitorii condeiului", liderii religioși și pe oamenii de cultură în prima clasă, cea a askerilor. Sub aceștia, membrii reayei erau împărțiți în două categorii generale: pe de o parte negustorii și meșteșugarii, iar pe de altă parte țăranii. Această clasificare socială nu ținea cont de religie, chiar dacă musulmanii și creștinii nu erau considerați egali la nici un nivel. Scopul și idealul care trebuiau să fie atinse erau deci dreptatea și echilibrul social; toate
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
lupte în ținuturi îndepărtate în ceea ce erau rareori campanii victorioase. În plus, slăbiciunea financiară a guvernului însemna că plata soldelor lor era adesea mult întîrziată. Din cauza aceasta, ca și a posibilităților oferite, ienicerii au intrat în comerț sau au devenit meșteșugari, ajungînd să constituie un element important în sistemul breslelor. Noul lor statut însemna că nu puteau fi disciplinați cu ușurință și că erau independenți din punct de vedere financiar. Către sfîrșitul secolului al optsprezecelea, ei deveniseră o pătură socială privilegiată
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
puternic față de cea de la sate. În orașe existau desigur concentrații masive de comercianți ai imperiului, evrei, greci, țînțari și armeni; elementul musulman, alcătuit din administratori, militari sau proprietari funciari preferau în general să locuiască în centre urbane. În cadrul orașelor, activitățile meșteșugarilor erau strict controlate prin intermediul breslelor. Organizațiile acestea puteau fi creștine, musulmane sau mixte. Ca și echivalentele lor din Occident, țelul lor era producerea a ceea ce era cerut pe piață și asigurarea unei diviziuni a muncii echitabile și a împărțirii corecte
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
otomane au apărut covertiri pe scară largă; cu timpul, mulți dintre vechii nobili și din rîndul țăranilor au trecut la islamism. Mai mult, în anii următori, Bosnia a atras mulți refugiați din ținuturile trecute sub controlul puterilor creștine. Țărani, soldați, meșteșugari și negustori au venit din Croația, Slavonia și Ungaria și s-au stabilit la sud de rîul Sava. Au sosit refugiați și din Dalmația. Țara a devenit astfel un centru al unor puternice sentimente religioase și al patriotismului local. Situația
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
că mulți dintre aceștia locuiau în sate, cei mai mulți au preferat orașul Sarajevo. Datorită faptului că plata soldei lor putea fi în urmă cu pînă la un an, ei erau practic nevoiți să-și găsească alte ocupații, devenind astfel negustori și meșteșugari și jucînd un rol major în cadrul breslelor. În secolul al optsprezecelea, ienicerii constituiau cel mai influent element politic din cele trei orașe mai mari: Sarajevo, Mostar și Travnik. Printre militarii de frunte exista de asemenea încă un grup, căpitanii, care
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
republică aflată sub controlul unei clase de patricieni. Principalul organ de guvernare era senatul, care reprezenta interesele acestui grup. Orașul era atît un centru manufacturier, cît și unul comercial, așa că populația lui era alcătuită din comercianți, oameni ai mării și meșteșugari. Patricienii dețineau controlul asupra terenurilor agricole înconjurătoare. Dubrovnikul și-a păstrat statutul autonom pînă în 1806, cînd a fost ocupat de trupele franceze. Harta 12. Moldova și Valahia Moldova și Valahia În secolele al paisprezecelea și al cincisprezecelea, după ce Moldova
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
să scape de condițiile insuportabile din mediul sătesc. Anarhia și banditismul i-au făcut pe mulți să-și părăsească pămînturile și să se refugieze în orașe, care păreau o oază de relativă siguranță. Printre acești nou veniți se aflau mulți meșteșugari care au încercat să continuie să-și exercite meseriile, tentativă care i-a pus în conflict cu organizațiile breslelor locale. Breslele înseși aveau motive foarte serioase să fie extrem de nemulțumite de întreaga situație economică din imperiu, inclusiv de sistemul de
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
în diete, ele erau mai predispuse la schimbări și mai înclinate să se bizuie pe puterea centrală. Între eșalonul superior al societății, reprezentat de nobilime, și talpa țării formată din țărănimea înfeudată se afla pătura mijlocie a țăranilor liberi, a meșteșugarilor, negustorilor, funcționarilor, profesorilor și a altor categorii profesionale. Întreaga chestiune a vieții citadine, a comerțului și industriei va fi discutată într-o secțiune ulterioară, iar statutul țărănimii libere este prezentat în continuare în acest capitol. E suficient deocamdată să afirmăm
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
al III-lea și a adepților lui, dar indivizi și grupuri izolate puteau oricînd pătrunde pe teritoriul monarhiei destul de ușor. Deși cea mai mare parte a acestora erau sîrbi, unii dintre ei erau croați, mai ales din Bosnia. Negustorii și meșteșugarii sîrbi alcătuiau un element puternic în orașe, dar majoritatea refugiaților erau țărani, dintre care mulți făceau parte din populația Frontierei Militare. Ocuparea unor zone întinse care făcuseră cîndva parte din Regatul Triuniat de către o populație sîrbă de credință ortodoxă avea
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
unuia sau a mai multor soldați. Ofițerii erau plătiți, dar nu și soldații din trupele regulate. Unele comunități militare, cum erau Petrovaradin (Peterwardein), Zemun (Semlin), Slavonski Brod și Sremski Karlovci, aveau populații din care făceau de asemenea parte negustori și meșteșugari; aceștia își plăteau obligațiile față de stat în bani și erau scutiți de prestarea serviciului militar. Era de presupus ca Frontiera Militară să asigure în perioada aceasta oameni care să lupte pe tot cuprinsul Europei și nu numai în zona frontierei
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
depindeau de protecția asigurată de Viena. În lipsa acesteia, sîrbii ortodocși nu puteau înlătura presiunea catolicilor croați și unguri. Spre sfîrșitul secolului al optsprezecelea, existau colonii de sîrbi nu numai în mediul rural, ci și în orașe. Ca și negustorii greci, meșteșugarii sîrbi deveniseră între timp un element important al comerțului monarhiei. Deși ei au reușit adesea să se îmbogățească, credința lor ortodoxă s-a dovedit a fi un obstacol serios ín calea activităților lor. În general, nu li se permitea să
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
se intersectau populațiile vorbitoare de limbă română și sîrbă. Deși avusese inițial o populație majoritar românească, regiunea aceasta fusese supusă vreme îndelungată unei masive imigrații sîrbești. Populația era alcătuită în cea mai mare parte din țărani, dar includea de asemenea meșteșugari și negustori. După anexarea de către habsburgi, autoritățile au depus mari eforturi să-i atragă pe coloniștii germani, întrucît se credea că ei puteau asigura cel mai eficient dezvoltarea regiunii. Noilor imigranți li s-a acordat statutul de țărani liberi și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
nu au fost discutate în capitolul 2, cu toate că ele constituiau firește elemente de bază în viața monarhiei. Omisiunea aceasta reflectă faptul că locuitorii din Balcani se ocupau aproape în întregime cu agricultura și păstoritul. O foarte mică minoritate alcătuită din meșteșugari și negustori, în general greci sau sîrbi, locuia în orașe, dar pentru cea mai mare parte a românilor, sîrbilor, croaților și slovenilor problemele economice esențiale erau cele referitoare la pămînt și la producția agricolă. După cum am văzut, la începutul secolului
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
comerțul internațional beneficiau de anumite avantaje care nu erau acordate celor a căror activitate se limita doar la teritoriul Imperiului Otoman. Negoțul local și aprovizionarea pieței interne cu bunuri manufacturiere erau în foarte mare parte dirijate de micii neguțători și meșteșugari concentrați în orașe, ale căror activități erau strict reglementate de sistemul breslelor. Controlul sever în vigoare aici nu se aplica totuși celor care se ocupau cu transportul mărfurilor sau cu comerțul internațional la distanțe mari. Imensele posibilități din acest domeniu
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
talentul sau înclinația de a intra în lumea afacerilor. Ca și în Imperiul Otoman, aceste grupuri preferau să investească în pămînt. Într-adevăr, în Balcani, populația musulmană era angajată în comerț, dar de obicei doar ca mici neguțători, prăvăliași și meșteșugari locali, chiar dacă existau cîțiva negustori musulmani care se ocupau cu comerțul la mare distanță în interiorul imperiului și unii activi în porturile de la Marea Neagră. Atitudinea otomanilor față de străini și puținele lor cunoștințe de limbi străine constituiau însă handicapuri serioase. Harta 16
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
solidaritate. În afara de aceasta, la vremea aceea se înregistra o presiune neglijabilă din partea populației referitor la chestiunea pămîntului. Mai erau și alte mijloace de a-ți cîștiga existența; foarte mulți greci se puteau angaja ca marinari, mici negustori, păstori sau meșteșugari. Regența bavareză a realizat foarte multe în acești primi ani, organizînd Grecia după modelul unui stat modern, procesul acesta nefiind deloc ușor. Invidiile și rivalitățile îi dezbinau pe regenți, Armansperg reușind să obțină rechemarea atît a lui Maurer, cît și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]