103,225 matches
-
Umaniste social-liberal, a arătat importanța implicării administrației locale și regionale în dezvoltarea economică și socială în cadrul Forumului Dezvoltării Durabile a județelor Moldovei organizat la Iași de către Universitatea Apollonia: "Politica de coeziune vizează reducerea discrepanțelor economice, sociale și teritoriale dintre statele membre ale UE. Cele cinci fonduri structurale și de investiții europene sunt șanse pentru Romania și în mod special pentru zonele mai sărace, așa cum este zona Moldovei, pentru finanțarea proiectelor mari de infrastructură. Este nevoie de scrierea și depunerea de proiecte
MOLDOVA E A URMAŞILOR NOŞTRI! de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376158_a_377487]
-
mult de 150 de țări la Summit-ului Pământului de la Rio(denumirea oficială este "Conferință Națiunilor Unite pentru Mediu și Dezvoltare"). Convenția este acum una dintre cele mai larg ratificate tratate internaționale pe probleme de mediu, cu 188 de țări membre. Hai să demonstrăm că și în România răspunde Convenției, prin amenajarea ”grosului” cuibului realizată prin readucerea celui mutat la șase sute de metri, pe unul din stâlpii pe care stau berzele acum separate, în ploaie, neajutorate gândind la câtă muncă le
CUIBUL BERZELOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379666_a_380995]
-
noastră este beneficiarul securității colective, ci România a devenit și producător de securitate, zonală, regională și mondială. În acest sens, România a participat cu tehnică militară și cu ostași în misiuni multinaționale în cadrul teatrelor de operații, alături de militarii altor state membre NATO. Prin intrarea în vigoare a Legii nr. 50 din 22.10.2014, România se alătură Australiei, Canadei, Statelor Unite ale Americii, precum și altor state din Europa care, la 11 noiembrie, își arată recunoștința pentru militarii întorși din misiuni și își comemorează eroii
VETERANUL de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371653_a_372982]
-
făcut posibilă desprinderea din anii '50-'60. În plan extern, orientarea către țările în curs de dezvoltare nu aduce beneficiile așteptate. Începînd cu anul 1976, schimburile comerciale cu aceste țări sînt deficitare. Bucureștiul se întoarce spre CAER, ale cărui țări membre pot ca, fără să recurgă la importuri plătite în devize, să-și satisfacă cerințele energetice proprii. De ce să nu se pună în aplicare un sistem de schimburi: Bucureștiul să primească petrol plătit cu exporturi de mașini-unelte și sub formă de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ne reamintim că, la începutul deceniului trecut, ipoteza aderării statelor din această zonă la Uniunea Europeană (și NATO) era considerată mai degrabă în termeni geopolitici și geostrategici.26 Deși această viziune și-a păstrat amprenta, mai ales la nivelul unor State Membre, până la finalul celei de-a cincea extinderi, pe măsură ce decizia elaborării principiilor, strategiilor și programelor de aplicare a procesului aderării se concretiza, s-a ajuns și la discutarea modalității în care Uniunea Europeană va negocia cu statele candidate. Pentru Statele Membre, negocierile
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
State Membre, până la finalul celei de-a cincea extinderi, pe măsură ce decizia elaborării principiilor, strategiilor și programelor de aplicare a procesului aderării se concretiza, s-a ajuns și la discutarea modalității în care Uniunea Europeană va negocia cu statele candidate. Pentru Statele Membre, negocierile de aderare însemnau o formă semnificativ diferită de alte negocieri ale Uniunii Europene pe scena internațională.27 Statele aspirante la statutul de membru al Uniunii Europene au considerat perioada negocierii ca un proces de construire a încrederii între părțile
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
instituțiilor" care desfășoară negocierile de aderare. Din partea Uniunii Europene, a fost stabilită o Conferință Interguvernamentală (CIG) pentru fiecare țară candidată. Aceasta arată că negocierile de aderare sunt de natură interguvernamentală și se derulează bilateral, între fiecare stat candidat și Statele Membre, într-un cadru multilateral. Sesiuni formale de negociere au loc în CIG, dar cele mai semnificative sesiuni se desfășoară între Negociatorul Șef și reprezentanții Statelor Membre, dar și alți oficiali, inclusiv din alte state candidate. Între grupurile de lucru ale
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
sunt de natură interguvernamentală și se derulează bilateral, între fiecare stat candidat și Statele Membre, într-un cadru multilateral. Sesiuni formale de negociere au loc în CIG, dar cele mai semnificative sesiuni se desfășoară între Negociatorul Șef și reprezentanții Statelor Membre, dar și alți oficiali, inclusiv din alte state candidate. Între grupurile de lucru ale Consiliului de Miniștri al Uniunii Europene și echipa de negociere a statului candidat se realizează schimbul de Documente de poziție (pozițiile de negociere). Comisia Europeană este
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
care și-a spus cuvântul asupra pozițiilor părților în negocierea de aderare. Mersul negocierilor de aderare a trebuit să facă față și variabilelor generate de factori interni (Uniunea Europeană = reforma internă, evoluția unor politici europene, schimbări majore în politica unor State Membre; statele candidate = impactul implementării reglementărilor Comunității asupra economiei, mediului social, politic), dar și externi (ex. războiul din Irak, relațiile transatlantice etc.) Majoritatea comentatorilor începutului procesului negocierilor de aderare, pentru ultimul val de extindere, au subliniat raporturile disproporționate de putere în
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
formula win-win, sunt caracterizate de un grad extins de asimetrie.34 Lykke și Anna Friis arată că Uniunea Europeană este un actor cu o foarte mare putere de negociere, pe când statul candidat este dincolo de ușă, solicitând să intre în "Club"; Statele Membre cunosc mult mai bine acquis-ul obiectul negocierii de aderare decât statul candidat. Iar pentru că negocierea de aderare este, în fapt, o "negociere dublă", avantajul este enorm pentru Uniunea Europeană, deoarece poate constitui o presiune asupra statului candidat (Președinția are posibilitatea să
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
de aderare decât statul candidat. Iar pentru că negocierea de aderare este, în fapt, o "negociere dublă", avantajul este enorm pentru Uniunea Europeană, deoarece poate constitui o presiune asupra statului candidat (Președinția are posibilitatea să prezinte o anumită poziție comună a Statelor Membre, pe care statul candidat poate încerca să o modifice, dar știind că-și asumă un risc mare și consumă foarte mult timp). Cei doi autori danezi constată că toate valurile de negocieri de aderare s-au desfășurat sub spectrul asimetriei
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
a avut repercusiuni asupra întregului proces de negociere a aderării. Pe când Comisia Europeană, și mai ales anumite componente birocratice, s-a manifestat mai reținut, cel puțin la începutul negocierilor (de înțeles, căci Comisia era "gardianul Tratatelor"), Consiliul și unele State Membre au ținut cont nu numai de situația în care se afla Uniunea Europeană, dar și de interesele globale și continentale ale Uniunii, de situațiile specifice ale unor țări candiate, au privit procesul extiderii dinamic și nu doar static. În acest fel
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
pentru aderare, la 1 ianuarie 2007; ==> să rezolve orice dispute de frontieră, în cadrul Pactului de Stabilitate sau prin mijloace prevăzute de Charta Națiunilor Unite; ==> să se alinieze progresiv, în perspectiva aderării, la politicile și pozițiile adoptate de Comunitate și Statele Membre, în ceea ce privește pozițiile României față de terțe părți și organizații internaționale. Am insistat asupra momentului și particularităților începerii oficiale a negocierilor aderării României la Uniunea Europeană deoarece autoritățile comunitare au spus mereu că toate statele candidate, din valul al cincilea de extindere, au
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
analize comparative și individualizate în perioada următoare. În ceea ce privește cazul României, acest subiect merită studiat atent, cu atât mai mult cu cât evoluția acestei țări spre statutul de membru al Uniunii Europene a fost privită cu multă reținere în unele Statele Membre și, câteodată, chiar în interiorul țării.60 Până când vom avea o evaluare analitică obiectivă a eficienței și modului cum și-au îndeplinit atribuțiile instituțiile publice implicate în pregătirea și desfășurarea negocierilor de aderare a României la Uniunea Europeană, credem că nu trebuie
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Uniunea Europeană are o exprimare cantitativă și calitativă, în funcție de stadiul pregătirii țării în raport cu criteriile de aderare. Pe lângă schimbul documentelor de poziție scrise, în procesul negocierii de aderare se desfășoară consultări tehnice cu Comisia Europeană, dialoguri și schimburi de opinii cu Statele Membre, cu alte state candidate, dar și consultări interne cu parteneri sociali, partide politice, societatea civilă etc. Delegațiile sectoriale, stabilite pentru fiecare capitol de negociere, au fost cele care, urmare a procesului intern de pregătire, au elaborat prima formă a documentului
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
publice au datoria să evalueze ce condiții se cer a fi îndeplinite pentru aplicarea fiecărui document de acquis, care sunt eforturile și care este impactul (cost-beneficiu). Pe lângă analiza comparată a modului de aplicare a acquis-ului și politicilor europene în Statele Membre, autoritățile trebuie să includă în dosarul de fundamentare necesitățile și capacitățile de finanțare a angajamentelor care urmează a fi asumate. Iar legat de acestea, din dosarul de fundamentare nu pot lipsi strategiile și programele de transpunere a acquis-ului, dar și
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
negocierilor); ==> abordare pro-activă pornind de la interesele statului candidat ca viitor partener în UE; ==> tot abordare pro-activă și în interior, susținând procesele transformatoare; ==> strategii și programe interne clare de dezvoltare; ==> deschiderea spre actorii interni și opinia publică; ==> intensificarea contactelor cu Statele Membre, paralel cu negocierile din Bruxelles; ==> cooperare și coordonare la nivelul administrației publice centrale, regionale și locale; ==> stabilitate, predictibilitate, credibilitate. Uniunea Europeană și-a făcut cunoscută mai bine abordarea în negocierile de aderare odată cu clarificările strategiei de aderare (2000).77 Cum extinderea
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
propunerea Comisiei Europene ca, "la fel ca pentru Bulgaria", să se introducă un "mecanism specific de salvgardare".89 România și Uniunea Europeană au finalizat negocierile de aderare în 8 decembrie 2004. În 14 decembrie 2004, reuniunea miniștrilor de externe ai Statelor Membre a confirmat politic încheierea acelor negocieri de aderare. În consecință, Consiliul European, din 16-17 decembrie 2004, a salutat concluziile și recomandările Comisiei Europene și Parlamentului European, în ceea ce privea România și Bulgaria. Referitor la România, concluziile Consiliului European arătau: "Consiliul
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
a României s-a petrecut într-un context electoral intern foarte tensionat și deosebit de torsionat, primele evaluări ale rezultatelor acestor negocieri au fost de natură politică (mai bine zis politicianistă). Accentele politice s-au intensificat și pentru că, în multe State Membre și chiar în perimetrul instituțiilor Uniunii Europene, tonalitățile percepției despre viitorul României ca Stat Membru al Uniunii erau încă impregnate de influența campaniei pentru alegerea Parlamentului European, instalarea unei noi Comisii Europene etc.91 Nu au lipsit nici tendințele "negustorești
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
țările Uniunii. Există o serie de excepții specifice de la această regulă de bază, dar aceste excepții sunt limitate ca domeniu de aplicare și sunt precizate în articolele 28 - 30 ale Tratatului asupra Comunității Europene. Aceste articole ale Tratatului interzic Statelor Membre să aplice restricții cantitative asupra importurilor și exporturilor de bunuri, cu cele câteva excepții deja menționate. În interpretarea termenului "restricții cantitative", principiul se aplică tuturor măsurilor care au un efect echivalent. Astfel de măsuri sunt cele destinate să promoveze producția
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
a serviciilor, 5 Dreptul societăților comerciale și 6 Concurența. Aspectele urmărite de experții CE s-au concentrat pe evaluarea legislației românești în vederea identificării și eliminării barierelor în calea comerțului și introducerea principiului recunoașterii reciproce în legislația națională. Consultări cu Statele Membre ==> aprilie 2001, Praga, Republica Cehă, a avut loc o rundă de consultări, în cadrul cărora au fost abordate probleme privind capitolele de acquis: Capitolul 1 Libera circulație a mărfurilor, Capitolul 14 Energia, Capitolul 10 Impozitarea, Capitolul 13 Politica socială și de
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
invoce prevederile articolului 30 al Tratatului. La data aderării trebuiau să fie preluate integral prevederile actelor normative comunitare referitoare la abolirea măsurilor având efect echivalent restricțiilor cantitative la import și la stabilirea unei proceduri pentru schimbul de informații, între Statele Membre, asupra măsurilor care derogă de la principiul liberei circulații a mărfurilor. Dialogul cu Uniunea Europeană (2002) Comunicarea cu Uniunea Europeană a adus în prim plan următoarele aspecte: Măsuri orizontale și procedurale Uniunea Europeană solicita României să transmită informații suplimentare privind progresul înregistrat în dezvoltarea
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
măsurile planificate pentru definitivarea transpunerii legislației în domeniul produselor medicamentoase pentru uz veterinar. Luând notă de calendarul de transpunere a acquis-ului în domeniul produselor cosmetice, până la sfârșitul anului 2002, UE a subliniat faptul că Directiva referitoare la armonizarea legislației Statelor Membre privind aceste produse prevede doar interzicerea punerii pe piață a produsului care nu corespunde cerințelor Directivei. Uniunea Europeană invita România să furnizeze planul său de aliniere a legislației cu acquis-ul, în această privință. De asemenea, România a fost invitată să furnizeze
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
legislația națională a regulamentelor ECE-ONU care nu sunt aplicate în UE. UE invita România să-și alinieze legislația cu acquis-ul în domeniu în așa fel încât să se evite crearea unor bariere tehnice în calea comerțului între România și Statele Membre. Informații tehnice suplimentare s-au cerut și în ceea ce privește metodele de determinare a proprietăților fizice și chimice ale produselor din sticlă cristal, conform Directivei 69/493/CEE. UE a apreciat intenția României de a alinia complet legislația cu Directiva 91/477
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
privind planurile de implementare a Regulamentului (CEE) 339/93, referitor la verificarea conformității cu regulile privind siguranța produselor importate din state terțe, și a Regulamentului (CE) 2679/98, privind funcționarea Pieței Interne, în condițiile liberei circulații a mărfurilor, între Statele Membre. UE a invitat România să confirme faptul că va introduce clauzele de recunoaștere mutuală în legislația relevantă existentă și nou adoptată, în așa fel încât principiul recunoașterii mutuale să fie aplicat la data aderării. Poziția României (2003) Măsuri orizontale și
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]