1,292 matches
-
libertatea țării, nespunându-se nimic de URSS și de agenții străini infiltrați în România cu misiuni anarhiste primite de la Moscova. Asasinarea lui Constantin David este descrisă în film ca o urmare a refuzului său de a-și denunța tovarășii, în timp ce memorialistica legionară afirmă că se urmărea doar terorizarea sa în scopul smulgerii informației privind implicarea comuniștilor în acele evenimente, ca urmare a unui acord încheiat cu SSI. Spre deosebire de filmul "Un comisar acuză" în care numele personajelor reale fusese modificat, în "Revanșa
Revanșa (film din 1978) () [Corola-website/Science/312633_a_313962]
-
în străinătate, care-și toacă toată averea și se sinucide, iar romanul " Din păcat în păcat" prezintă povestea unui bucovinean venit la Iași care nu se poate adapta societății ieșene și ajuns la marginea prăpastiei este salvat de viața monahală. Memorialistica lui Slavici este scrisă fără intenția de a face literatură. Slavici prezintă cu predispoziții de moralist observațiile sale atente asupra mediilor pe care le-a străbătut în lunga și agitata-i viață. Tonul memorialisticii sale este sfătuitor și justițiar. "Amintirile
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
prăpastiei este salvat de viața monahală. Memorialistica lui Slavici este scrisă fără intenția de a face literatură. Slavici prezintă cu predispoziții de moralist observațiile sale atente asupra mediilor pe care le-a străbătut în lunga și agitata-i viață. Tonul memorialisticii sale este sfătuitor și justițiar. "Amintirile" sale apar ca o necesitate de a apăra memoria marilor săi prieteni, Eminescu, Caragiale și Coșbuc. Astfel, el nu se apleacă asupra anectodicii sau asupra vieții, ci asupra portretului moral al acestora. "Închisorile mele
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
(n. 26 septembrie 1957 la Năsăud) este o scriitoare, jurnalista, realizatoare de televiziune și fost diplomat român. A publicat cărți de poezie, proza,eseuri,critică și inteviuri,memorialistica, note de călătorie, literatura pentru copii.Este absolventa a facultății de cibernetică economică (ASE București, promoția 1980),cursuri de geopolitică,geostrategie,diplomație.Membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1979.Membră a UCIN Asociația scenariștilor.În prezent este corespondent pentru
Cleopatra Lorințiu () [Corola-website/Science/310957_a_312286]
-
Margot Spayer. Victoria Dragu Dimitriu, nepoata fostului primar Ion Procopie Dumitrescu, ce locuia pe Batiștei la numărul 25, într-o casă care nu mai există, a povestit (cu unele inexactități datorate trecerii vremii) în 2004, în paginile unei cărți de memorialistică despre proprietarii și imobilul din Batiștei nr. 24A: "Casa de vizavi, acolo unde se află bustul lui Coposu în curte, are etaj și aparținea... fetei lui Marmorosch-Blanc, doamna Spayer. A avut și ea o fată, care s-a măritat cu
Palatul H. Spayer () [Corola-website/Science/309998_a_311327]
-
încheiate în semicerc la partea superioară. Printre primii scriitori care au poposit aici s-a aflat poetul și diplomatul Dimitrie Bolintineanu, aflat în toamna anului 1857 într-o călătorie prin Principatul Moldovei. El a descris această călătorie în volumul de memorialistică ""Călătorii în Moldova"" (1859). În drumul de la Târgu Neamț (unde vizitase mănăstirile din apropiere) la Iași, poetului îi vine ideea să meargă la Baia pentru a vizita ""ruinele cetăței Baia, unde Ștefan cel Mare învinse armia lui Matei Corvin"". El
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
Populară Chineză, Pakistan, Japonia, Mongolia, ș.a.m.d. În anul 1984, revista engleză „"Euromoney"” i-a acordat ministrului de Finanțe român, calificativul de „"cel mai bun negociator al anului”." 6. Dar Petre G. Gorun cochetează permanent cu poezia, proza și memorialistica, ca a doua sa pofesiune. Până în prezent, Petre G. Gorun a scris și tipărit 39 de cărți diferite, din care unele în câte 2 volume, însemnând circa 17.000 pagini. Din acestea 12 volume sunt de versuri în care un
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
adăugit, cuprinde 147 personalități de diferite domenii de activitate. 41. Memoriile din copilărie și adolescență sunt consemnate în volumul „"Ulița copilăriei mele"” (408 pag.) și cuprind satul natal, ulița copilăriei și lumea acestor ani de viață. 42. Tot în domeniul memorialisticii se înscrie și volumul „"Din însemnările unui elev de liceu”" (408 pag.), cu amintiri despre colegi și profesori, viața adolescentină, contactul cu orașul, vacanțele școlare. Pste 60 de pagini sunt închinate orei de religie, unde pe bază de Documente sunt
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
de George Uscătescu, Alexandru Busuioceanu; studii despre actualitatea, universalitatea și aspecte ale limbajului poetic din opera lui Mihai Eminescu. Pe lângă toate acestea, trebuie menționate povestirile scrise și publicate de Paul Miron, Grigore Cugler, Mihai Niculescu, dar și nume din sfera memorialisticii precum N.I. Herescu, Nicolae Petra, Alexandru Ciorănescu, Dinu Adameșteanu, Radu Enescu, Antoaneta Bodisco. În această revistă au fost publicate și teme de folclor românesc, alături de probleme ale traducerii dintr-o limbă străină în limba română, iar dintre temele de lingvistică
Destin (revistă) () [Corola-website/Science/314587_a_315916]
-
tehnicile regizorale și actoricești, provenită dintr-un îndelungat și consecvent exercițiu de urmărire a fenomenului teatral curent din țară și, pe cât a fost posibil, din lume. De altfel, din călătoriile sale de documentare sau însoțind diverse trupe a ieșit o memorialistică nu lipsită de calități. Silvestru este un teatrolog cu o cultură respectabilă și cu o bună priză la text și la punerea în scenă. Prima lucrare reprezentativă, "Personajul în teatru" (1966), propune și câțiva termeni insoliți, chiar dacă nu îndeajuns de
Valentin Silvestru () [Corola-website/Science/322959_a_324288]
-
în variantele Henry H. Stahl sau H. H. Stahl, a fost un antropolog cultural, etnograf, istoric social, memorialist, sociolog rural român, reprezentant de frunte al Școlii monografice, autor prestigios în domeniile sociologiei rurale, antropologiei culturale, istoriei sociale, teoriei etnografice și memorialisticii. Adept al cercetărilor empirice, fundamentate teoretic și metodologic, al înțelegerii procesuale și raționale, a culturii și societății. Provine dintr-o familie cu strămoși veniți din Alsacia și din Elveția francofonă, a fost fiul lui Henri Stahl (1877-1942) (inițiatorul stenografiei), fiind
Henri H. Stahl () [Corola-website/Science/297571_a_298900]
-
decursul anilor ce urmează după încheierea ciclului medelenist, vitrinele librăriilor vor beneficia de prezența permanentă a scriitorului ieșean. Numeroasele ediții ale "Medelenilor" vor fi însoțite de noi și noi titluri, romane în primul rând, dar și cărți de amintiri și memorialistică. Împărțindu-și timpul între baroul avocățesc (după Delavrancea, se pare că Ionel Teodoreanu a fost cel mai de seamă avocat-scriitor din câți au fost în România) și masa de scris, Ionel Teodoreanu va elabora, până prin 1947, aproape în fiecare an
Ionel Teodoreanu () [Corola-website/Science/297557_a_298886]
-
în favoarea Bucureștiului. La București își continuă firește atât activitatea literară, cât și pe cea de avocat. Odată cu stabilirea în București, însăși propria biografie ieșeană devine sursa de inspirație pentru una din direcțiile cele mai interesante ale operei lui Ionel Teodoreanu: memorialistica. Începutul este făcut de volumul „În casa bunicilor” (1938), spre a fi continuat de „Masa umbrelor” (1941) și de „Întoarcerea în timp” (1946). Scrierile ce urmează în această perioadă nu contrazic în esență structurile permanente ale personalității sale. Din perspectiva
Ionel Teodoreanu () [Corola-website/Science/297557_a_298886]
-
din anii șaptezeci. În 2010 publică un roman autobiografic, ""Amor intellectualis", desemnat drept "Cartea Anului 2010" de juriul revistei România literară; deasemeni autorul a obținut premiul de excelență Opera omnia Radio România Cultural și, tot pentru "Amor Intellectualis", premiul pentru memorialistica al revistei Observator Cultural, ca și premiul special al Uniunii Scriitorilor pe anul 2010 Tot în 2010 apare traducerea spaniolă de către Ioana Zlotescu a românului "Vasiliu, foi volante" ("Vasiliu, hojas sueltas") Interviuri
Ion Vianu () [Corola-website/Science/297584_a_298913]
-
1929-1931 a fost o perioadă plină. Hemingway își publică lucrarea în care descrie bătălia de la Caporeto, chiar dacă el nu a fost acolo. În 1931 apare în Franța lucrarea ”Martori” a lui Crue . În această, autorul recenzează 300 de lucrări de memorialistica, jurnale de corespondență și le deconstruiește în încercarea de a stabili cât de valide sunt aceste lucrări și verdictul sau este devastator. El spune că multe prezentări sunt romanțate, că sunt detalii care nu se regăsesc acolo. El pune problema
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
Memoria.Ro este o bibliotecă digitală de interviuri, memorialistica, studii de istorie orală, cărți și imagini din istoria recentă a României, prezentând evenimente politice, sociale și culturale ale secolului XX așa cum acestea se reflectă în conștiința celor care le-au trăit. .Ro a fost creat și este susținut de către
Situl Memoria () [Corola-website/Science/317044_a_318373]
-
(n. 31 ianuarie 1937, Vărșand, județul Arad - d. 18 iulie 2010) a fost un poet, prozator și publicist român. Autor a peste 35 de volume de proză, versuri, memorialistică, laureat al premiilor literare pentru proză, poezie și dramaturgie a Asociației Scriitorilor din București și al Academiei Române, președintele "Fundației Internaționale pentru cultură, artă și morală civica Mihai Eminescu". Este autorul romanului "Patima" și "Semnul Șarpelui", al volumului de versuri "Poeme
Mircea Micu () [Corola-website/Science/319099_a_320428]
-
poezie și dramaturgie a Asociației Scriitorilor din București și al Academiei Române, președintele "Fundației Internaționale pentru cultură, artă și morală civica Mihai Eminescu". Este autorul romanului "Patima" și "Semnul Șarpelui", al volumului de versuri "Poeme pentru mama" și al volumelor de memorialistică "Întâmplări cu scriitori". Parodist remarcabil și-a adunat volumele tipărite în antologia "La munte și la mare...parodii". Tatăl lui a fost ofițer de jandarmi, mort în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, mama a fost casnică. A copilărit la
Mircea Micu () [Corola-website/Science/319099_a_320428]
-
și javre». Arhi-îmbibat de întâmplări, scene tari, fizionomii picante, petreceri literar-politice, fost socialist în pantaloni scurți, dar trecut cu epicureică pocăință prin toate vămile resemnării ca și prin sitele ruginite ale cenzurii, Niculae Gheran dăduse deja un suculent volum de memorialistică («Sertar», 2004). Însă de acum amintirile și figurile care-i populează foșnitor memoria și-au dat drumul de-a binelea pe povârnișul literar. Ce personaj pitoresc, duhliu, parșiv, magnetizant! Ce hedonist hipnotizat de cearcănele mateine ale «Crailor» de altădată, surfilate
Niculae Gheran () [Corola-website/Science/315585_a_316914]
-
publicat niciodată articole în presa comunistă. Ion Lazu a publicat în presa literară a ultimelor două decenii: cronici, interviuri, eseuri, evocări (Mircea Ciobanu, D. Alexandru, Cezar Baltag, G. Țărnea, Gabriela Negreanu, Dragoș Vrânceanu, Cornel Regman, Constanța Buzea etc), pagini de memorialistică. În ultimii 2-3 ani, pe blogul său a postat la rubrica "Scriitorul zilei" un număr de cca 500 prezentări ale marilor scriitori români, publicând apoi Calendarul scriitorilor români, vol. I, II, și III, cca 1900 pagini ed. TipoMoldova, 2014. Rămășagul
Ion Lazu () [Corola-website/Science/316556_a_317885]
-
a fost înființată la 27 decembrie 1950, prin ordin al ministrului forțelor armate, în vederea asigurării apariției lucrărilor de doctrină, de istorie și memorialistică, știință și artă militară, necesare educării spiritului patriotic și informării cadrelor militare și ostașilor cu ceea ce este nou în domeniile instrucției și educației, strategiilor și mijloacelor tehnice de apărare, al cultivării spiritului patriotic, menținerii contactului cu noutățile în domeniul instrucției
Editura Militară () [Corola-website/Science/321250_a_322579]
-
anilor ’80, Dorio Lazăr s-a stabilit în Germania, în localitatea Erbach (Odenwald), unde a continuat să lucreze deopotrivă pictură și sculptură, într-un atelier personal, deschis cu sprijinul municipalității. În Germania a obținut o notorietate scriitoricească, fiind remarcat pentru memorialistica în limba franceză și poezia în limba germană. A publicat două albume de pictură, în care a inserat o serie de poeme lirice, în limba germană, de o aleasă ținuta poetică. Continuând activitatea literară, a tradus în limba germană mai
Dorio Lazăr () [Corola-website/Science/321719_a_323048]
-
purtător, respectiv a identificării unui spațiu concret fizic, al localizării motivului. Este mult mai puternică percepția metaforica, jocul subtil dintre gol și plin, dintre finit și infinit pe suprafața tabloului. Maria-Magdalena Crișan Acolo, ea citește adesea literatura, în ultimii ani memorialistica și autoare strălucite: Berberova, Aglaja Veteranyi ș.a.m.d. În afară de deprinderea de a recaligrafia pasaje din lecturile sale, Ana Ruxandra aruncă în emoția lecturii propria trupa de actori (din recuzita figurativului sau) să rejoace textul care a încântat-o. Cortina
Ana Ruxandra Ilfoveanu () [Corola-website/Science/317283_a_318612]
-
(n. 14 octombrie 1919, Cernăuți, d. 21 iulie 2012, Timișoara), prozator și publicist român, a fost autorul a numeroase lucrări de proză scurtă, romane, antologii de anticipație, articole și memorialistică. Născut în Cernăuți (actualmente în Ucraina), a fost fiul Corneliei (născută Popescu) și al lui Petre Șerbănescu, inspector vamal. A urmat școala primară în Turnu Severin ,unde a început și liceul (1924-1930), pe care l-a continuat în Craiova (1930-1932
Mircea Șerbănescu () [Corola-website/Science/327497_a_328826]
-
autor de literatură științifico-fantastică (romane și povestiri în colecțiile “Fantastic Club”, "Povestiri științifico-fantastice", ”Clubul temerarilor” sau în volume de anticipație colective, cu lucrări ca: "Uluitoarea transmigrație", "Misterioasa sirenă", "Întâlnire cu Hebe") , participând la activitatea cenaclurilor de anticipație din Timișoara În memorialistică, Mircea Șerbănescu s-a evidențiat prin evocarea itoriei literare și culturale a orașului Timișoara ("Timișoara, memorie literară 1919-1947" și "[...] 1949-2000"). Pentru activitatea sa literară, scriitorul a fost distins cu premiile Asociației Scriitorilor din Timișoara în 1972 (pentru volumul "Misterioasa sirenă
Mircea Șerbănescu () [Corola-website/Science/327497_a_328826]