3,420 matches
-
nepotrivite. În lucrarea aceasta, ne vom identifica mai degrabă cu această ultimă alternativă și vom invita o sociologie pe care o vrem înnoită să ne ofere instrumente și cadre pentru construcția noului tip de reflecție. Prima parte a lucrării este menită să formuleze, printr-un gen de hermeneutică sociologică, temeiurile pentru o nouă abordare, de tip comprehensiv, ce va fi concretizată în partea a doua printr-o analiză instituționalistă a mesajelor lumii pe care o trăim. Trebuie să spun că analiza
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Implicația acestei afirmații este că diferitelor perioade ale modernității trebuie să le corespundă paradigme sociologice distincte. Evoluționismul social se asociază direct și irevocabil cu o teorie sociologică unică și universală, obiectivă și deterministă. Constructivismul sociologic, pe care îl susțin, este menit să răspundă nevoilor de cunoaștere ale contemporanilor, să le stimuleze „imaginația sociologică” (C. Wright-Mills) și, prin aceasta, să facă modernitatea lor cât mai reflexivă. Ne aflăm astfel în perioada în care teoriile sociologice clasice, de sorginte iluministă, și-au diminuat
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și a noi „capitaluri” În mod tradițional, economiștii clasici și neoclasici erau unanimi în a considera capitalul fizic împreună cu munca drept sursele fundamentale ale creșterii economice. Totuși, în calculele lor recunoșteau existența unui „factor rezidual”, încă nespecificat, care ar fi menit să justifice decalajul dintre creșterea economică efectivă și cea rezultată din estimarea bazată pe calculele asociate celor doi factori. În anii ’50, un economist ca R.M. Solow considera că un astfel de decalaj trebuie atribuit creșterii productivității din cei doi
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
propriile eșecuri în „lupta cu natura”, în asigurarea „progresului” nelimitat și mai ales în generarea „efectelor colaterale” ce multiplică pericolele și riscurile tehnologice de genul poluării, al afectării sănătății, al morții plantelor, animalelor și chiar a oamenilor. Raționalitatea reflexivă este menită să corecteze astfel de neajunsuri prin demistificarea științei, prin introducerea criteriilor etice ale evaluării produselor ei și prin stimularea reflexivității individuale bazate pe mecanismele culturale și cognitive ale raționalității comune. Societatea și natura, structura și individul nu mai sunt puse
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
instituțiilor de apartenență. Și totuși, multe cercetări sociale au preluat mimetic distincția contrastantă pe care a făcut-o T. Parsons la jumătatea secolului XX între socializarea normativă a bărbaților pentru roluri „instrumentale” și a femeilor pentru roluri „expresive”. Distincția era menită să justifice diviziunea sexuală a muncii din familia nucleară. O viziune esențialistă, centrată pe bărbatul și, respectiv, pe femeia generică, asociată cu una funcționalistă, de tip parsonsian, centrată pe rolurile asumate și practicate de către bărbați sau de către femei, riscă să
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
lor universitare și implicit universității pe care o absolviseră. Să observăm însă că între discursurile construite și vehiculate în universitate și cele despre universitate exista o corespondență aproape perfectă în privința formei, consistenței și obiectivelor, întrucât reflecția exterioară asupra universității era menită să întrețină retorica deja consacrată din interiorul ei. Probabil că așa se și explică faptul că, dacă am compara universitatea cu alte instituții ce au apărut istoric aproximativ în aceeași perioadă, vom observa că până de curând ea a rămas
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Doinaru Al., Dunăreanu N., Gârleanu Em., Karnabatt D., Iosif St. O., Locustean P., Rosetti Radu, Sadoveanu M., Sandu-Aldea C., Slavici I., Savel V., Scurtu I., Silvan Gh., Țimiraș N. și alții”. De la numărul 44/1910 caseta redacțională dispare. Revista e menită să întărească, prin literatură, efortul lui Ioan Slavici, redactorul gazetei „Minerva”, de a crea un curent tradițional, atașat la tradițiile populare. „Pe lângă literatura cea mai captivantă [...], pe lângă articole și desenuri din cele mai artistice, mai de gust, menite să descrețească
MINERVA LITERARA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288154_a_289483]
-
de cadențe estompate, sentimentale, trimițând la umanitarismul lui François Coppée. Roman autobiografic, Dinu Milian deapănă amintiri legate de familie, școală, universitate. În carte intră, ori brut ori tendențios, fapte, evenimente, figuri ale unor oameni din urbea natală. Ambianța socială e menită să motiveze comportamentul teribilist, nonconformist al eroului și aderarea lui la socialism. Prezent și în Dinu Milian (îndeosebi în partea secundă a romanului, O viață, publicată în 1914), caracterul de însemnare dispusă cronologic este propriu celor două volume intitulate Letopisiți
MILLE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288143_a_289472]
-
de scriitori, cum sunt Jules Vernes, Alexandre Dumas, Karl May, Fenimore Cooper, Jack London. Cărțile acestora stăteau în teancuri alături de Magazinele istorice din colecția tatălui - o fire aristocrată care i-a predat fiului vocația demnității. Dar anii de școală erau meniți să meargă, în pas de defilare, tot înainte - „Pentru gloria Poporului, pentru înflorirea României socialiste, pentru cauza Partidului, Înainte!”. La liceu, multe, prea multe ore cu profesori ratați, dar fericiți să urgisească orice „vlăstar” tânjind după oxigen moral. Etica resentimentului
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
în socialism „copilul mizeriei și tatăl penuriei” (p. 445). Acestea sunt datele economice în care sfârșește „o societate de comandă arbitrară, brutală și tâmpă, în care toți furau de la oricare, fiecare încerca să se cațere deasupra celuilalt, toate ordinele erau menite să îl degradeze pe cel care le executa, toate lucrurile se făceau - fără a se rezolva! - cu o enormă risipă de materiale, energie și suferință, având ca principiu de funcționare nu eficiența, ci mobilizarea” (p. 430). Am citit într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
aplecați peste copastie, lîngă scara perpendiculară prinsă în tacheți, întindeau spre el două parîme împodobite cu gust, fără să se gândească, pare-se, că un om cu un singur picior e prea neajutorat ca să se poată folosi de o ase menea scară marinărească. Dar situația asta penibilă nu dură decît un minut, căci comandantul vasului străin, dîndu-și seama, dintr-o singură privire, cum stau lucrurile, strigă: Ă înțeleg, înțeleg! Marea e prea agitată! Săriți, băieți și coborîți palancul de tranșare. Din
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
4.2.1. Principiile de orientare a activității de elaborare a planurilor de învățământ" 1. Principiul corelării planurilor de învățământ cu misiunea și funcțiile învățământului superior Planul de învățământ prevede nu doar obiectivele, conținuturile și formele de pregătire și evaluare menite profesionalizării studenților, ci și alte activități specifice instituției universitare: activități de cercetare și dezvoltare științifică, de consultanță și expertiză, de educație civică etc. 2. Principiul adaptării continue la schimbările din universul profesiilor Învățământul superior trebuie nu numai să se adapteze
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
și ignoranței burgheze din aparatul de Stat. Corifeii burgheziei, să ne amintim, nu pledau atunci pentru Încurajarea culturii ci pledau pentru inutilitatea oricărui efort În acest domeniu, dată fiind „criza culturii” pe care o descoperiseră! Propunerile C.C. al P.M.R. sunt menite să dea un nou avânt, mai mare și mai puternic, revoluției noastre culturale care a Înfăptuit până acum reforma Învățământului public și a organizat Academia R.P.R., care pe tărâmul literaturii Înregistrează apariția unor romane ca: Desculț de Zahariâ Stancu, Interogatoriul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cărții, ca și întâmplările narate, sunt părți ale universului tangibil și, prin urmare, reconstituite după logica discursului realist. Noutatea absolută adusă de Chandler constă în firescul evocării corupției din California anilor ’30: până la el, scenele de violență sau imoralitate erau menite să șocheze. După The Big Sleep, ele sunt asimilate firescului, obișnuitului, ba chiar unei noi formule de umor. Tonul darkly amusing subliniază acceptarea realității în toate ascunzișurile ei, în întreaga ei decădere și inconsistență. Nu poate rămâne nesemnalată rezistența lui
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
secundare pornind de la o particularitate a stilului narativ al lui Ernest Hemingway. Or, toate acestea există din plin în cartea lui Chandler, în care invocarea „complexului Electrei”, a viorilor de Cremona și judecata rapidă a unei copii după Rembrandt sunt menite să confere originalitate și consistență paginii. Cred, totuși, că purismul exegeților este excesiv. Marlowe nu e, după cum știm încă din The Big Sleep, un analfabet: a absolvit o facultate, și-a mărturisit plăcerea de a citi, posedă o sensibilitate remarcabilă
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
actul este scurt și se realizează într-o stare calificată drept crepusculară și adesea delictuoasă. Activismul ca modalitate defensivă este deci cu totul altceva (DSM-IV, 1994/1996): o strategie pusă la punct pentru a servi drept derivativ și care este menită să lupte împotriva angoasei. O regăsim frecvent în viața cotidiană, de pildă în activitatea febrilă a viitoarei mame aflate în perioada premergătoare nașterii, în practica sportivă a anumitor cadre de conducere sau în angajarea, adesea excesivă, în acțiuni politice sau
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
consacrat proceselor psihice normale. Iar în acest caz nu acționează nici o apărare. Mai dificil este să distingem între raționalizarea-apărare (deci inconștientă) și justificarea unei conduite care ar trebui reprimată prin argumente așa-zis obiective, dar despre care știm că sunt menite să înșele, situație în care putem vorbi despre rea-credință. Mucchielli (1981) susține echivalența dintre raționalizare și rea-credință: în opinia lui, orice raționalizare ar fi destinată celuilalt. El se îndoiește că eul „ar putea să-și ascundă sieși adevăratele lui motivații
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
multe măsuri de protecție, care caută să reglementeze munca femeii în așa fel ca să-i ușureze maternitatea. Măsuri internaționale legislative sunt luate pentru protecția femeii prin prohibirea muncii sale în industrii insalubre și prin fixarea unor anumite condițiuni de muncă, menite de a conserva fizicul femeii; femeia gravidă este protejată în special și multe organizații naționale prevăd o serie de avantaje pentru femeia-mamă și copilul ei. O serie de alte organizații vin în ajutorul femeii-mame ca s-o scutească de grija
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
D-nele: Valentina Argetoianu, Valentina Focșa, Maria I. Petrovici, Hortensia Cosma, Eugenia G-ral Atanasiu, Dr. G. Banu, D. R. Ioanițescu, V. V. Haneș și Avocat Aurel Millea. Secția Asistenței 1. D-l Dr. G. Banu 2. D-na Maria I. Petrovici 3. „ Meni Marinescu 4. „ Viola Popovici 5. „ Margareta Bendorf 6. „ Eugenia FilottiAtanasiu 7. „ Amelia Stănescu Secția Culturală 1. D-l Prof. Marinescu 2. „ Prof. V. V. Haneș 3. „ Insp. G-ral G. Costescu 4. „ Avocat A. Millea 5. „ Prof. I. Modrean Extras din statutele
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
sociale, documentul asigura noi măriri de salarii pentru această categorie. Documentul impunea, de asemenea, norme stricte pentru recrutarea În poziții care presupuneau cunoștințe tehnice și economice: acestea urmau să fie acordate numai persoanelor calificate corespunzător. Desigur, aceste noi politici erau menite să răspundă și provocărilor ridicate de noua structură socială, În cadrul căreia se contura tot mai clar o nouă clasă de specialiști, instruiți În timpul erei comuniste și, astfel, mai dispuși să accepte țelurile comuniste și să pună umărul În cursa pentru
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
intre În posesia activelor Întreprinderilor. Aceste legi au fost denunțate ca fiind legi prin care nomenklatura intra În mod legal În posesia bunurilor publice. și aici, lucrurile au fost În realitate mai complexe, deoarece aceste legi, În spiritul legislatorului, erau menite, la acea vreme, să dinamizeze economia, creând sectoare concurențiale. Datorită faptului că aceste legi autorizau cumulul (cineva putea să conducă În același timp o Întreprindere de Stat și o Întreprindere privată, prima făcând comenzi către cea de-a doua), s-
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
șterse, monotone. Iată, de pildă poezia Gicăi Iuteș Să rămână-n urmă anul (Cultura poporului) care minimalizează și tratează la un nivel artistic scăzut o temă atât de interesantă și bogată - tema luptei omului cu timpul. După un zglobiu «Hei», menit să-i atragă cititorului atenția în mod brusc asupra poeziei în discuție, facem cunoștință cu eroul pe care versurile autoarei urmează să-l cânte, anume «maistrul meu Hurduc». De la început, poeta își exprimă amărăciunea, regretul profund că cititorul nu-l
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nou centru cultural, care din 1990, în urma sărbătoririi centenarului nașterii și a comemorării unei jumătăți de secol de la moartea Nae Ionescu, a fost desemnat drept Centrul Cultural Românesc „Nae Ionescu”. În actul de înființare se stipulează faptul că acesta este menit a cultiva „dragostea de țară și de a ajuta la închegarea unității românești, aici, în străinătate, precum și de a promova cultura neamului românesc”. Sunt, de altfel, deziderate esențiale ale asociației, la care s-ar mai putea adăuga „păstrarea legăturilor dintre
ASOCIAŢIA CULTURALA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285472_a_286801]
-
nu se întrevăd în afara acestui factor determinant pentru civilizațiile euro-asiatico-africane. Dincolo de cursul politic al veacurilor al XV-lea și al XVI-lea, Braudel observă cu îndreptățire că diferențele de natură economică și culturală între Vestul și Estul Europei nu sunt menite să stopeze curenții existenței de-o parte și de alta, să rupă acea unitate pe care voi avea și eu ocazia să o urmăresc în cartea de față, reliefând câteva dintre dimensiunile culturale și politice care au contribuit la continuitatea
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Széchenyi Istvăn sunt impregnate de ideile filosofului. Teoria învățatului german, potrivit căreia caracterul național se află într-o strânsă legătură cu dezvoltarea limbii și a culturii, se regăsește în reformele propuse de intelectualul maghiar, reforme care, la rândul lor, erau menite să lămurească problema națională. Pentru spațiul grecesc, conexiunile cu Herder au fost observate de C.Th. Dimaras, anume, prezența ideilor lui în dezvoltarea și afirmarea ideologiei și culturii neogrecești. Paul Cornea a analizat pașoptismul românesc și cultura germană, acordând importanță convergențelor
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]