1,362 matches
-
reversibilă. 66% dintre toate cazurile apărute la adulți evoluează fără dizabilități. Problemele principale sunt reprezentate de surditate (14%) și tulburare cognitivă (10%). Cu toate că meningita este o boală cu declarare obligatorie în multe țări, rata exactă de incidență nu este cunoscută. Meningita bacteriană apare, anual, la aproximativ 3 persoane din 100000 în țările vestice. Studiile populaționale pe scală largă au arătat că meningita bacteriană este mai frecventă, cu 10,9 cazuri din 100000, și apare mai des vara. În Brazilia, rata meningitei
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
10%). Cu toate că meningita este o boală cu declarare obligatorie în multe țări, rata exactă de incidență nu este cunoscută. Meningita bacteriană apare, anual, la aproximativ 3 persoane din 100000 în țările vestice. Studiile populaționale pe scală largă au arătat că meningita bacteriană este mai frecventă, cu 10,9 cazuri din 100000, și apare mai des vara. În Brazilia, rata meningitei bacteriene este mai mare, cu 45,8 cazuri din 100000, anual. Africa sub-sahariană a fost afectată de epidemii importante de meningită
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
Meningita bacteriană apare, anual, la aproximativ 3 persoane din 100000 în țările vestice. Studiile populaționale pe scală largă au arătat că meningita bacteriană este mai frecventă, cu 10,9 cazuri din 100000, și apare mai des vara. În Brazilia, rata meningitei bacteriene este mai mare, cu 45,8 cazuri din 100000, anual. Africa sub-sahariană a fost afectată de epidemii importante de meningită meningococică timp de peste un secol, ducând la etichetarea acesteia ca „zona cu meningită”. Epidemia apare de obicei în sezonul
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
meningita bacteriană este mai frecventă, cu 10,9 cazuri din 100000, și apare mai des vara. În Brazilia, rata meningitei bacteriene este mai mare, cu 45,8 cazuri din 100000, anual. Africa sub-sahariană a fost afectată de epidemii importante de meningită meningococică timp de peste un secol, ducând la etichetarea acesteia ca „zona cu meningită”. Epidemia apare de obicei în sezonul uscat (decembrie-iunie) iar valul de epidemii poate dura între doi și trei ani, dispărând în timpul sezonului ploios. În această zonă se
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
mai des vara. În Brazilia, rata meningitei bacteriene este mai mare, cu 45,8 cazuri din 100000, anual. Africa sub-sahariană a fost afectată de epidemii importante de meningită meningococică timp de peste un secol, ducând la etichetarea acesteia ca „zona cu meningită”. Epidemia apare de obicei în sezonul uscat (decembrie-iunie) iar valul de epidemii poate dura între doi și trei ani, dispărând în timpul sezonului ploios. În această zonă se întâlnesc rate de atac de 100-800 cazuri la 100000 locuitori, asistența medicală fiind
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
împreună multe persoane pentru prima dată, de exemplu cazarme militare în timpul mobilizărilor, campusuri universitare și pelerinaje anuale Hajj. Deși caracteristicile ciclurilor epidemice în Africa nu sunt bine înțelese, mai mulți factori au fost asociați cu apariția epidemiilor în zonele cu meningită. Aceștia includ: afecțiuni medicale (sensibilitatea imunologică a populației), condiții demografice (călătorii și deplasări masive ale populației), condiții socio-economice (supraaglomerări și condiții de trai precare), condiții climatice (secetă și furtuni de praf) și prezența infecțiilor concomitente (infecții respiratorii acute). Există diferențe
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
populației), condiții demografice (călătorii și deplasări masive ale populației), condiții socio-economice (supraaglomerări și condiții de trai precare), condiții climatice (secetă și furtuni de praf) și prezența infecțiilor concomitente (infecții respiratorii acute). Există diferențe semnificative în distribuția locală a cauzelor de meningită bacteriană. De exemplu, în timp ce "N. meningitides" de grup B și C provoacă majoritatea episoadelor de boală în Europa, grupul A este evidențiat în Asia și continuă să predomine în Africa, unde provoacă cea mai mare parte a epidemiilor majore în
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
exemplu, în timp ce "N. meningitides" de grup B și C provoacă majoritatea episoadelor de boală în Europa, grupul A este evidențiat în Asia și continuă să predomine în Africa, unde provoacă cea mai mare parte a epidemiilor majore în zonele cu meningită, fiind responsabil de aproximativ 80% - 85% din cazurile documentate de meningită meningococică. Unii sugerează că este posibil ca Hipocrate să-și fi dat seama de existența meningitei, și se pare că meningismul era cunoscut de către medicii din perioada prerenascentistă, precum
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
episoadelor de boală în Europa, grupul A este evidențiat în Asia și continuă să predomine în Africa, unde provoacă cea mai mare parte a epidemiilor majore în zonele cu meningită, fiind responsabil de aproximativ 80% - 85% din cazurile documentate de meningită meningococică. Unii sugerează că este posibil ca Hipocrate să-și fi dat seama de existența meningitei, și se pare că meningismul era cunoscut de către medicii din perioada prerenascentistă, precum Avicenna. Descrierea meningitei tuberculoase, denumită pe atunci "hidropizie la nivelul creierului
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
Africa, unde provoacă cea mai mare parte a epidemiilor majore în zonele cu meningită, fiind responsabil de aproximativ 80% - 85% din cazurile documentate de meningită meningococică. Unii sugerează că este posibil ca Hipocrate să-și fi dat seama de existența meningitei, și se pare că meningismul era cunoscut de către medicii din perioada prerenascentistă, precum Avicenna. Descrierea meningitei tuberculoase, denumită pe atunci "hidropizie la nivelul creierului", este deseori atribuită medicului Sir Robert Whytt din Edinburgh, într-un raport postum apărut în 1768
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
de aproximativ 80% - 85% din cazurile documentate de meningită meningococică. Unii sugerează că este posibil ca Hipocrate să-și fi dat seama de existența meningitei, și se pare că meningismul era cunoscut de către medicii din perioada prerenascentistă, precum Avicenna. Descrierea meningitei tuberculoase, denumită pe atunci "hidropizie la nivelul creierului", este deseori atribuită medicului Sir Robert Whytt din Edinburgh, într-un raport postum apărut în 1768, cu toate că legătura cu tuberculoza și agentul patogen al acesteia nu a fost efectuată până în secolul următor
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
atunci "hidropizie la nivelul creierului", este deseori atribuită medicului Sir Robert Whytt din Edinburgh, într-un raport postum apărut în 1768, cu toate că legătura cu tuberculoza și agentul patogen al acesteia nu a fost efectuată până în secolul următor. Se pare că meningita epidemică este un fenomen relativ recent. Prima epidemie majoră înregistrată a apărut la Geneva în 1805. La scurt timp după aceasta au fost descrise alte câteva epidemii în Europa și Statele Unite, iar primul raport privind o epidemie în Africa a
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
Europa și Statele Unite, iar primul raport privind o epidemie în Africa a apărut în 1840. Epidemiile africane au deveni mult mai frecvente în secolul 20 începând cu o epidemie majoră care a cuprins Nigeria și Ghanaîn 1905-1908. Primul raport de meningită având ca punct de plecare o infecție bacteriană a fost efectuat de către bacteriologul austriac Anton Weichselbaum, care a descris în 1887 "meningococul". Mortalitatea din cauza meningitei era foarte mare (peste 90%) în primele raportări. În 1906 a fost produs antiserul la
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
începând cu o epidemie majoră care a cuprins Nigeria și Ghanaîn 1905-1908. Primul raport de meningită având ca punct de plecare o infecție bacteriană a fost efectuat de către bacteriologul austriac Anton Weichselbaum, care a descris în 1887 "meningococul". Mortalitatea din cauza meningitei era foarte mare (peste 90%) în primele raportări. În 1906 a fost produs antiserul la cai; acesta a fost dezvoltat ulterior de către omul de știință american Simon Flexner și a marcat o scădere a mortalității din cauza bolii meningococice. În 1944
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
a fost produs antiserul la cai; acesta a fost dezvoltat ulterior de către omul de știință american Simon Flexner și a marcat o scădere a mortalității din cauza bolii meningococice. În 1944 s-a raportat pentru prima dată despre eficacitatea penicilinei în meningită. Introducerea, la sfârșitul secolului al XX-lea, a vaccinurilor anti-"Haemophilus" a dus la o scădere marcată a cazurilor de meningită asociate cu acest patogen, iar în 2002 au apărut dovezi potrivit cărora tratamentul cu steroizi ar putea ameliora prognosticul
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
o scădere a mortalității din cauza bolii meningococice. În 1944 s-a raportat pentru prima dată despre eficacitatea penicilinei în meningită. Introducerea, la sfârșitul secolului al XX-lea, a vaccinurilor anti-"Haemophilus" a dus la o scădere marcată a cazurilor de meningită asociate cu acest patogen, iar în 2002 au apărut dovezi potrivit cărora tratamentul cu steroizi ar putea ameliora prognosticul meningitei bacteriene.
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
Introducerea, la sfârșitul secolului al XX-lea, a vaccinurilor anti-"Haemophilus" a dus la o scădere marcată a cazurilor de meningită asociate cu acest patogen, iar în 2002 au apărut dovezi potrivit cărora tratamentul cu steroizi ar putea ameliora prognosticul meningitei bacteriene.
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
sunt produse de cinci serogrupuri (A, B, C, Y, W-135), clasificate după polizaharidul capsular. Serogrupurile A, B și C sunt responsabile de 80-90% din cazurile de boală meningococică. Serogrupul A produce în mod obișnuit epidemii în așa-numita „centură a meningitei” (Africa Ecuatorială, Orientul Mijlociu și sud-estul Asiei). Serogrupul B predomină în Europa, America de Nord și Australia, producând cazuri sporadice de boală sau endemii, cu un vârf de incidență a infecției la copiii sub 5 ani. Boala cu serogrupul C se manifestă frecvent epidemic
Vaccin () [Corola-website/Science/305310_a_306639]
-
puțin imunogene la sugari, cărora nu le asigură protecție îndelungată, din cauza incapacității lor de a suscita memoria imunologică la această grupă de vârstă. Vaccinarea antimeningococică era considerată până recent a fi necesară doar în cazuri speciale: la contacții cazurilor de meningită cu un serogrup cuprins în vacccin, la cei din categoriile de risc (enumerate la vaccinul antipneumococic), în epidemii, celor care călătoreau în zonele cu risc crescut (Africa, India, Arabia), peste vârsta de 2 ani. Vaccinul tetravalent se recomandă copiilor cu
Vaccin () [Corola-website/Science/305310_a_306639]
-
severe la nivelul creierului. Abulcasis, creatorul chirurgiei moderne, în lucrarea "Kitab al-Tasrif" a adunat, prezentat și dezvoltat tehnici care sînt și astăzi folosite în neurochirurgie. Averroes a intuit existența boli Parkinson și a atribuit proprietăți fotoreceptoare retinei. Avenzoar a descris meningita, trombofeblita intracraniană și a avut contribuții la neurofarmacologia modernă. Maimonides a scris despre bolile psihice și a descris turbarea și intoxicarea cu beladonă (mătrăgună). În alte părți ale Europei evului mediu, Vesalius (1514-1564) și René Descartes (1596-1650) au adus la
Neuroștiințe () [Corola-website/Science/313878_a_315207]
-
adverse : Raportările din perioada ulterioară punerii pe piață sunt marcate cu † . pneumonie * , infecția tractului respirator inferior , zona zoster , infecții cu Herpes simplex , infecția tractului urinar , infecția tractului respirator superior , sinuzită , candidoză orală , infecție fungică orală Mai puțin frecvente : șoc septic , meningită , septicemie neutropenică , septicemie , septicemie cu Escherichia , septicemie cu Clostridium difficile , bacteriemie cu Enterobacter , endocardită subacută , bronhopneumonie , pneumonie lobară , pneumonie bacteriană , pneumonie pneumococică , pneumonie cu Pneumocystis carinii , pneumonie atipică primară , bronșită acută , infecția tractului respirator , zona zoster cu localizare oftalmică , nevralgie
Ro_917 () [Corola-website/Science/291676_a_293005]
-
adverse : Raportările din perioada ulterioară punerii pe piață sunt marcate cu † . pneumonie * , infecția tractului respirator inferior , zona zoster , infecții cu Herpes simplex , infecția tractului urinar , infecția tractului respirator superior , sinuzită , candidoză orală , infecție fungică orală Mai puțin frecvente : șoc septic , meningită , septicemie neutropenică , septicemie , septicemie cu Escherichia , septicemie cu Clostridium difficile , bacteriemie cu Enterobacter , endocardită subacută , bronhopneumonie , pneumonie lobară , pneumonie bacteriană , pneumonie pneumococică , pneumonie cu Pneumocystis carinii , pneumonie atipică primară , bronșită acută , infecția tractului respirator , zona zoster cu localizare oftalmică , nevralgie
Ro_917 () [Corola-website/Science/291676_a_293005]
-
adverse : † Raportările din perioada ulterioară punerii pe piață sunt marcate cu . pneumonie * , infecția tractului respirator inferior , zona zoster , infecții cu Herpes simplex , infecția tractului urinar , infecția tractului respirator superior , sinuzită , candidoză orală , infecție fungică orală Mai puțin frecvente : șoc septic , meningită , septicemie neutropenică , septicemie , septicemie cu Escherichia , septicemie cu Clostridium difficile , bacteriemie cu Enterobacter , endocardită subacută , bronhopneumonie , pneumonie lobară , pneumonie bacteriană , pneumonie pneumococică , pneumonie cu Pneumocystis carinii , pneumonie atipică primară , bronșită acută , infecția tractului respirator , zona zoster cu localizare oftalmică , nevralgie
Ro_917 () [Corola-website/Science/291676_a_293005]
-
adverse : † Raportările din perioada ulterioară punerii pe piață sunt marcate cu . pneumonie * , infecția tractului respirator inferior , zona zoster , infecții cu Herpes simplex , infecția tractului urinar , infecția tractului respirator superior , sinuzită , candidoză orală , infecție fungică orală Mai puțin frecvente : șoc septic , meningită , septicemie neutropenică , septicemie , septicemie cu Escherichia , septicemie cu Clostridium difficile , bacteriemie cu Enterobacter , endocardită subacută , bronhopneumonie , pneumonie lobară , pneumonie bacteriană , pneumonie pneumococică , pneumonie cu Pneumocystis carinii , pneumonie atipică primară , bronșită acută , infecția tractului respirator , zona zoster cu localizare oftalmică , nevralgie
Ro_917 () [Corola-website/Science/291676_a_293005]
-
intravenoasă a 900 mg soluție în cursul celei de a cincea săptămâni . După aceea , doza trebuie menținută la 900 mg și administrată la aproximativ două săptămâni . Cu cel puțin două săptămâni înainte de începerea tratamentului cu Soliris , pacienții trebuie vaccinați împotriva meningitei cauzate de bacteria Neisseria meningitidis și revaccinați conform recomandărilor curente . Soliris nu a fost studiat la copii sau la pacienții care prezintă probleme renale sau hepatice . Pacienții cărora li se administrează Soliris trebuie să primească un card special în care
Ro_962 () [Corola-website/Science/291721_a_293050]