1,644 matches
-
de latini. Dintre cuvintele pe care latina le-a luat de la celți, de exemplu, unele s-au răspândit în toată Romania (ansamblul teritoriilor unde se vorbesc limbile romanice) (braca „nădragi“, caballus „cal“, carrus „car“), altele în toată Romania occidentală (betulla „mesteacăn“, cerevisia „bere“), iar câteva numai în Galia (cf. fr. charrue „plug“, boue „noroi“). Împrumuturi directe Cele mai multe împrumuturi sunt rezultatul contactului dintre vorbitorii unei limbi cu limbile din statele învecinate (în zonele de graniță lingvistică, ele sunt mai numeroase) sau, în
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
care acesta dispărea într-o adîncitură din pămîntul mlăștinos. Lanark îl văzu cum se prăvălește de la picioarele lui pe o stîncă roșiatică, într-un mic lac aflat la capătul unei văi adînci, pline de tufișuri și copaci, în mare parte mesteceni, scoruși și stejari pitici. Un cuplu, parțial acoperit de rădăcinile unui frasin de munte, stătea pe un petic de iarbă lîngă lac. Femeia părea că doarme, și Lanark văzu mai mult din bărbat, care citea un ziar. — Ăsta nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
pentru principiul puterii de muncă și pentru bărbăție - sau daca ea se datorează speculei, apucăturilor, instinctelor feline și oarecum femeiești ale omenirii. Nu e indiferent pentru viața unui popor ca, în loc de stejar, să răsară slabul și pururea de vânt legănatul mesteacăn. Nu e indiferent daca cei ce se ridică au sau nu rădăcini adânci în pământul țării. Nu e, c-un cuvânt, indiferent daca soarta unei țări e condusă de oamenii ei proprii sau de aristocrația diferențelor de preț și diferențelor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a cât mai multor oi rătăcite. Cei prinși în urâciunea împreunării trupești erau izgoniți pe loc, cu blesteme grele, din adunarea sfinților și, știind că pierdeau astfel strana ce li se pregătise în rai, piereau de disperare în crângurile de mesteceni risipite pe uriașa câmpie de zăpadă. Dar rădăcina păcatului, hidoasă, negricioasă ca un vierme viclean, ca șarpele ispititor din mărul cel rotat, atârna între pulpele fiecăruia, oricât de sfânt s-ar fi făcut cu gândul, și era în orice clipă
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
folosite de localnici prin cele peste 60 de fântâni. VEGETAȚIA Relieful este acoperit cu vegetație de pădure și pășuni. Pădurea ocupă suprafețe reduse în estul și vestul comunei, din cauza defrișărilor. Pădurile (178 ha) sunt formate din fag, carpen, gorun, tei, mesteacăn, stejar, iar după război s-au plantat și molizi. În locurile mlăștinoase crește papura, rogozul, nufărul galben, mătasea broaștei, săgeata apei și zăvoaie de plop și răchită. Suprafața afectată de umiditate este de 120 ha. SOLURILE Factorii pedoclimatici au favorizat
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de ardezie, de unde domina valea îngustă de dedesubt și torentul vijelios ce curgea pe fundul ei, pe lângă care șerpuia un drumeag bătătorit. Un loc izolat, așadar, înconjurat amenințător de munții Jura, ale căror coaste, îmbrăcate în desișuri de conifere și mesteceni, coborau în vale aici în pante line, mai încolo povârnite, abrupte și neliniștitoare. în cerul cutreierat de vânturi al Sapaudiei, nori mari se vălătuceau continuu, încet și maiestuos, deasupra acelei văi uitate de lume. Aerul era curat, adesea rece, chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
și dădu, pe neașteptate, peste un mic grup de oameni. Făcându-și loc, se duse până în față și-l găsi pe Odolgan, care, dând din mâini și înjurând, le poruncea oamenilor săi să îndepărteze o barieră rudimentară, din trunchiuri de mesteacăn - un jalnic bastion, ridicat în grabă, dincolo de care, după o ultimă bucată de drum foarte puțin înclinată, puteai ghici ieșirea pe o porțiune dreaptă, acoperită de iarbă și dominată din dreapta de zidurile sihăstriei, ridicate pe un povârniș stâncos. Ajunse din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
arzătoare a unei înfruntări și, mai presus de orice, un sentiment de ostilitate virulentă. Cu puțin timp înainte, Lidania, răvășită, intrase în depozitul femeilor, anunțând că Odetta își luase viața. Cineva o găsise, nu departe de tabără, spânzurată de un mesteacăn. Vestea fusese primită cu durere de către tovarășele sale, dar fără mirare, aproape ca o întâmplare obișnuită și, mai mult, date fiind împrejurările, întru totul previzibilă. Câte una deplângea, creștinește, tragica alegere a fetei, care cu acel gest disperat își pierduse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
-i, porunci. O să vedem pe urmă dacă... — Prefectule! Acolo, după tufișuri. Uite! Stârnit de vocea lui Maliban, Sebastianus privi în direcția pe care i-o arăta, mai exact, spre întinderea ierboasă de dedesubt, unde imediat după un mic pâlc de mesteceni se vedeau mișcându-se câteva siluete minuscule, întunecate. Oameni pe cai, ce păreau să însoțească niște vite. Lutgard, burgundul care găsise fata, veni repede să vadă și el. — Sigur sunt ei, spuse. Duc animalele de-aici. Atunci, mugi Sebastianus, împungându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
de-aici. Atunci, mugi Sebastianus, împungându-și brutal calul cu pintenii, haideți să-i înhățăm!. în câteva secunde, întregul detașament îl urmă, galopând în jos, de-a lungul cărării ce se pierdea în câmp. Traversară iute ca vântul șirurile de mesteceni, însă hunii le simțiră îndată prezența și grăbiră pasul, lăsând în urmă fără să șovăie cireada de vite pe care o luaseră. Cu gesturi grăitoare, romanul porunci oamenilor săi să se răsfire pe câmpie. Distanța dintre urmăriți și urmăritori rămase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
burgunzi nu îndrăznesc să ne înfrunte la lumina zilei, în câmp deschis. Dar o să-i obligăm să o facă. — Ce ai în minte? întrebă Mandzuk. întorcându-se spre Odolgan, Balamber făcu un semn înainte, către un pâlc de carpeni și mesteceni - copaci mai rari și cu puține tufișuri printre ei - ce înainta de-a curmezișul în câmpie. Drumul trecea printre copaci pentru a urca apoi, traversând un câmp cultivat cu grâu încă verde, urmând o pantă domoală, în vârful căreia se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
luându-i în stăpânire calul. în nu mai mult de o clipă, fu urcat pe spinarea animalului; împungându-l sălbatic și urlându-i cu furie în urechi, țâșni în urmărirea Fredianei. O văzu galopând în fața sa, prin câmpie, la liziera mestecenilor. Observă că nu purta armură, ci pantaloni mulați și o bluză neagră, fără mâneci, și din nou aprecie modul său elegant de a sta în șa. Părul ei, tăiat ceva mai jos de nivelul urechilor și deci mult mai scurt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
aceea într-un fel îl fascina. Impresia de planeitate pe care i-o dădea vederea acelei câmpii întinse, aurită de spicele în pârg și mângâiată de acel apus de iunie, era temperată de șirurile de plopi și de pâlcurile de mesteceni, al căror frunziș fremăta sub mângâierea unui vânt cald, venit dinspre miazăzi. Privirea sa, îmbătată de mulțimea de culori, era cucerită de geometria riguroasă a culturilor din jurul caselor coloniale și al reședințelor nobiliare, care, deși devastate de jafuri, continuau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
și rămase așa: privind stelele ce pulsau prin despărțiturile acoperișului și ignorând sforăitul greu al lui Mandzuk, pentru a asculta respirația regulată a fetei. Apoi, din nou, alunecă în somn. 22 De pe malul ierbos, către care privea un pâlc de mesteceni tineri, Balamber veghea ca oamenii săi să treacă vadul de la Aubis fără probleme, fără să vatăme carele și să piardă mâna de animale pe care mingan-ul le avea cu el. în apropierea unui mic burg, ceva mai la vale, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
ar fi adoptat-o, din respect pentru amintirea lui, ce s-ar fi ales de ea, aruncată într-un car prin stepe și câmpii, expusă mereu la pericolul foamei și al războiului? Drumul șerpuia acum printr-o pădure mare de mesteceni. Mulți războinici părăsiseră pavajul bătut de soare și preferau să meargă pe la umbra copacilor, mângâiați permanent de razele ce se filtrau prin frunziș. Apăsați, însă, de peisajul acela cu care erau foarte puțin obișnuiți și hipnotizați de tăcerea ce domnea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
poștali rurali nu lucrau decât cinci zile pe săptămână. În aceste zile, factorii străbăteau toate localitățile prevăzute în itinerariile circumscripțiilor poștale. Numai în trei circumscripții(nr. 4, 7 și 8) aparținând de Of. Fălticeni, unele așezări: Leucușești, Mihăiești, Movileni și Mesteceni, cu 2.459 de locuitori, erau deservite de două ori pe săptămână, iar altele: Dumbrăvița de Sus, Dumbrăvița de Jos, Cotu Băii, Brădățel, Botești, Răbâia, Țolești, Manolea și Boura, cu 7.003 locuitori, erau deservite de trei ori pe săptămână
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
GALU voievodul Tatrei și Câmpulungului AMIN fiul său ANGELICA fiica sa [URICARUL] AMBROZIE episcop și egumen monastirei Pietroasa Nuntași EUSTRATIE LIMBĂ-DULCE PEPELEA CRACALEI dascăl PROCOPIE * zodieri TU GOMIR BASSARABA FILIP LIMBĂ-DULCE ROMAN BODEI CARACAL STRATULAT DASCĂLUL CRACALEI IRINA P[ROCOPIE]* [MESTEACĂN o strajă] ACTUL I Omorârea lui Iuga Voievod de către Mihnea Sânger. Doamna Maria și fiul său Dragoș - scenă lângă cadavrul ucisului. Blăstemul asupra lui Mihnea ca el și vrăjitoarea sa de nevastă să aibă un fiu care să omoare pe
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
scârbă chiar de mine. MIHNEA (se uită lung la dînsul) Mă duc ca să-l mai văd. SC[ENA] IV ROMAN (singur) Te du! te du dar, șarpe... Voi priveghea de-aproape, Voi arăta eu lumei că sânt un lup tăcut*... Mesteacăn! [MESTEACĂN] Ce-i stăpîne? [ROMAN] Să te pui astă noapte Să stai de strajă bine, l-acea portiță mică Ce numai tu o știi... lui Cătălin din Galu să-i spui [să] vie-aicea Și straja să o ție în curțile
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
chiar de mine. MIHNEA (se uită lung la dînsul) Mă duc ca să-l mai văd. SC[ENA] IV ROMAN (singur) Te du! te du dar, șarpe... Voi priveghea de-aproape, Voi arăta eu lumei că sânt un lup tăcut*... Mesteacăn! [MESTEACĂN] Ce-i stăpîne? [ROMAN] Să te pui astă noapte Să stai de strajă bine, l-acea portiță mică Ce numai tu o știi... lui Cătălin din Galu să-i spui [să] vie-aicea Și straja să o ție în curțile domnești
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ai văzut nimic! Vezi tu pecetea asta-n mânerul spadei mele? A ei încrețiture în cap ți se-ncrețească, Cu ea, cine va cere o trecere, să-i dai. De astăzi înainte tu nu mai ai stăpân Decât pe mine. MESTEACĂN Bine. SC[ENA] V - Bună vreme. - Vreme rea. Dar de unde ajung la cinstea să vorbești cu mine? - Cum? Bună, mări *, vechi prieten. {EminescuOpVIII 133} - Prieteni. Poate și rude. A fătat mâța mea în ograda d-tale. - Ce ai portare? - Ce
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cumplit și făr' de lege Cine poate fi de vină? Lăpușneanu, se-nțelege... Bună vreme, boieri! [BOIERII] Bună să fie inima M[ăriei] Tale. [LĂPUȘNEANU] Ce bocete de muiere și buiguiri de popi s-aud acolo? [UN BOIER] E Calabă Mesteacăn pe care-l duc la groapă. [LĂPUȘNEANU] Cum, unul ca acela la groapă? Unul/ce-n dușmănie s-a ridicat asupră-mi/ și i se cade oare o cinste așa de mare? / Aduceți-l încoace... Goniți, arcași, no-rodul /și nimeni
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-n pământ. [LĂPUȘNEANU] Tare-mi pare, vistiere, cumcă calci a mire, ha! Iat-o floare ce-o poț[i] da miresei. [VISTIERUL] Multumim, M[ăria] Ta. [LĂPUȘNEANU] Ia spune-mi, vistere, ție-ți place văduva cea albă a lui Calabă Mesteacăn E... cu ochi vicleni și dulci de vădană și[-a] aruncat lațul după unul din boierii cei mari ai mei, după tine... Se pare că n-ai zice ba! {EminescuOpVIII 211} [VISTIERUL] Aș! Așa în treacăt, căci e frumoasă. [LĂPUȘNEANU
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
unele ezitări, dar pe urmă cu resemnare, de parcă nu ar fi putut să împiedice ca traiul ei cotidian, de care avea grijă în continuare, să devină tot mai pustiu. În anotimpul mai rece aprindea focul în cheminée, stivuia buștenii de mesteacăn în stilul cunoscut. W. trebuia să se simtă „ca acasă“ când se întorcea obosit din călătorie cu servieta lui, se așeza în fotoliul de piele de la ferestrele orientate spre sud, fără să mai arunce vreo privire către acel peisaj care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
prinzi urechile, arboricol, floral, pe animale și arme albe, zice Tîrnăcop. — Mai știu eu pe unul care în 21 dimineața umbla ca un apucat pe holurile Bibliotecii Universitare încercînd să facă rost de o cărticică pusă la index. Poți fi mesteacăn, fag, smochin, cocoș, oaie, șobolan, pumnal sau chiar toporișcă, continuă Tîrnăcop, tușind din cauza norului de praf făcut de ultima zvîcnire a foii de cort pe care Roja o eliberează din ultimele ancore. — O să ne mai putem măcar uita încă o dată
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
-ți lingi degetele. Încolo... Sănătate! Atunci treaba-i ca și făcută. Mâine seară ai musafiri, Petrache! Sunteți bine veniți. Numai să nu te văd că o faci iar pe mutul, că nu te speli cu toată apa din iazul de la Mesteacăn! - a pus Petrache piciorul în prag. Când îi ordin, cu plăcere. Parcă așa se răspunde în armată. Nu? Cum necum, dar vreau să te văd odată că intri în rând cu oamenii, Costache! Parcă te-ai sălbăticit. Tot fugi de
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]