2,689 matches
-
arabo-persane, mai târzii, adăugăm pe cele ale scriitorilor latini și greci, în principal Ammianus Marcellius și Priscus Panites, care vorbesc despre repulsia hunilor față de orice muncă agricolă, ne putem face o idee foarte aproape de realitatea nivelului social-economic și cultural al migratorilor barbari. Organizarea socială a asiaticilor a avut la bază ginta. Studiul realizat de istoricii ruși asupra acestui aspect a avut în vedere pe mongolo-tătari, în parte și pe cumani, care au dominat stepele rusești timp de mai multe secole. Cu
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
de a da lovituri reușite, erau hotărâtoare în desemnarea hanului. Aceste trăsături le-a avut Gengis- Han. Luând ca model societatea mongolă de la începutul mileniului al II-lea, ne putem imagina care a fost forma de organizare social-economică a celorlalți migratori barbari, începând cu hunii, avarii, bulgarii, ungurii, pecenegii, cumanii, uzii, berindeii, cabarii, brodnicii, găgă uzii și sfârșind cu mongolotătarii. Toate aceste populații se înrudesc, au același mod de viață, de organizare, același nivel cultural cu excepția unor triburi turcice, mai
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
elementare noțiuni de morală. Pentru fiecare în parte se punea problema supraviețuirii, nu din lipsa resurselor oferite generos de natură, cât mai ales inabilității de a-și apropia aceste resurse, printr-o activitate adecvată. S-a insistat, pornind de la ocupațiile migratorilor, ajungându-se până la supraevaluare, asupra turmelor numeroase deținute de migratori. Se uită însă, că, periodic, aceste populații rămân fă ră mijloace de subzistență, îndură foamea și frigul, ceea ce-i determină la atacuri prin surprindere la vecini, de unde fură vite și
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
problema supraviețuirii, nu din lipsa resurselor oferite generos de natură, cât mai ales inabilității de a-și apropia aceste resurse, printr-o activitate adecvată. S-a insistat, pornind de la ocupațiile migratorilor, ajungându-se până la supraevaluare, asupra turmelor numeroase deținute de migratori. Se uită însă, că, periodic, aceste populații rămân fă ră mijloace de subzistență, îndură foamea și frigul, ceea ce-i determină la atacuri prin surprindere la vecini, de unde fură vite și cai. După cum se cunoaște, vânătoarea practicată individual nu dă rezultate
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
cetatea Tarțscului și pe locuitori i-a risipit”, iar pentru anul 1094 spune „țăranii au pierit, alții au fost prinși și au fost risipiți în diferite țări” . Tabloul acesta, care nu-i deloc încurajator, trebuie întregit cu elementele lipsă: adaptarea migratorilor la mediul lor natural, în sensul orientării în spațiu necuprins și a rezistenței în fața intemperiilor, a temperaturilor scăzute și a vânturilor puternice, în care selecția naturală a jucat primul rol și, în al doilea rând, absența discrepanțelor sociale, a egalității
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
și săgeata. Perfecționarea arcului și sporirea cadenței proiectilelor explică, în mare măsură, succesele inițiale ale asiaticilor în fața europenilor. Până târziu, în scrierile cronicarilor noștri, se vorbește de mulțimea săgeților care întuneca văzduhul. Afirmația pornește dintr-o realitate: cavaleria ușoară a migratorilor semăna panică în armatele feudale europene prin concentrarea tirului și prin mișcări permanente de învăluire. Ceea ce-l ajută pe barbarul asiatic în mișcarea lui permanentă este lipsa noțiunii de țară. Oriunde își pune cortul este țara lui și nu este
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
are nici noțiunea spațiului delimitat geografic și istoric. Acest mod de a privi realitățile geopolitice a lăsat urme adânci în conștiința popoarelor care au ca strămoși direcți pe barbarii asiatici: ungurii și bulgarii, dar s-a impus și la urmașii migratorilor europeni: germanii și slavii. Această foame de spațiu la popoarele moderne amintite nu are o bază reală, deoarece străbunii lor nu au avut țară, ci teritorii de pradă. Urmașii migratorilor încearcă și astăzi să înglobeze în țara lor cucerită și
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
ungurii și bulgarii, dar s-a impus și la urmașii migratorilor europeni: germanii și slavii. Această foame de spațiu la popoarele moderne amintite nu are o bază reală, deoarece străbunii lor nu au avut țară, ci teritorii de pradă. Urmașii migratorilor încearcă și astăzi să înglobeze în țara lor cucerită și vechile teritorii de pradă care, evident, aparțin altor popoare mai vechi. Să încercăm, în baza datelor oferite de Atlasul istoric editat recent de Academia franceză , să determinăm spațiul ocupat de
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
157, din atlasul amintit, aceste regiuni ocupă suprafețe neînsemnate, sunt niște pete pe întinderea Federației Ruse: exemplul cel mai concludent ni-l dă Cecenia cu cei 13.000 km2 și 1,5 milioane locuitori. Judecând după teritoriile ocupate de urmașii migratorilor asiatici, după numărul populației, putem constata că mărturiile cronicarilor și istoricilor sunt niște exagerări izvorâte din necunoaștere. Cronicarii medievali ruși nu-și puteau explica cum acești barbari reușeau să obțină victorii asupra unor state și regi, care, creștini fiind, nu
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
uraganul mongolo-tătar, vom vedea că nu vor fi prezenți nici în lupta din 11 aprilie 1241, de pe râul Sajo, unde ungurii vor fi zdrobiți de mongoli, fiind învinuiți de acest dezastru cumanii, bănuiți a fi înțeleși cu tătarii . Nici numărul migratorilor europeni - germanii și slavii - nu trebuie exagerat. Slavii, care interesează mai mult istoria noastră din primul mileniu, inițial o singură seminție, a sclavinilor, se vor particulariza după regiunile pe care le-au ocupat. Nici teritoriile în care și-au format
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
fac ca slavo-bulgarii să ocupe ceva mai mult de 100.000 km2. Nici cehii, nici slovacii nu ocupă teritorii mari prin comparație cu slavii ră săriteni care, din arealul lor ancestral, au înglobat toate teritoriile europene și asiatice ale foștilor migratori. Spre deosebire de germani și slavi, populații relativ numeroase și intrate de timpuriu în circuitul european, asiaticii sunt puțini; cruzimea și dimensiunile jafurilor i-au dilatat în ochii cronicarilor vremii. Să ne reamintim că hunii, avarii, ungurii, însoțiți de cei supuși sau
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
teritoriile lor de pornire. Să ilustrăm cele de mai sus cu descrierea ungurilor făcută de cei care i-au cunoscut direct. Până a ajunge în Panonia au ocupat succesiv zone din actualele stepe ale Rusiei, fiind permanent presați de alți migratori. Au fost supuși ai kazarilor cărora le făceau serviciile de colectori ai dărilor datorate de triburile slave. Cele 7 triburi maghiare descrise de Constantin Porfirogentul seamănă mai mult cu o populație în derivă, decât cu niște cuceritori. Potențialul lor militar
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
credeau îndreptățiți să fie întreținuți. Șanse de supraviețuire au avut numai ungurii și bulgarii, nu pentru că ar fi avut o concepție de stat proprie (că ar fi avut o misiune de îndeplinit), sub acest aspect nu se deosebesc de ceilalți migratori, cât îndeosebi creștinării lor din rațiuni politice, venite din cele două Rome. Cei care n-au avut sau nu și- au însușit una din marile religii universale au dispărut, în orizontul lor rotund, unde nu era loc decât pentru cort
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
și Asia . În timp ce în apusul Europei, regatele barbare construite pe ruinele vechiului Imperiu roman, se erijau în continuatoare ale lumii romane, fiind salvate de la anonimat și dispariție de episcopul locului care s-a substituit puterii politice până la venirea migratorilor barbari și de comisul regal care face ca ordinea stabilită să se extindă pe întreg teritoriul cucerit, în lumea bizantină, numită „cu o formulă fericită Commonwealth-ul bizantin” , îmbibată de ortodoxism, „unde ordinea terestră o imită pe cea cosmică” , este asaltată
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
abia în secolul al XIII-lea. Foarte interesant este că dacă nu localizează la nord de Dunăre o Dacie abandonată și pe daco-romani, în schimb îi localizează pe goți în Câmpia Română, iar pentru secolele următoare nu localizează nici pe migratori, nici pe autohtoni, spațiul carpato- danubiano-pontic fiind deschis oricăror posibilități istorice, încât te poți întreba ce fel de surse a folosit Academia Franceză, că de la București în nici un caz. Și totuși, spațiul românesc cunoaște elemente asemănătoare cu evoluția spațiului francez
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
periodic în pradă. Fenomenul poate fi urmărit foarte bine la unguri : în 60 de ani fac peste 30 de incursiuni de jaf și pradă în Italia, Franța și Germania. Când prada era consumată, se pornea la o nouă incursiune. Societatea migratorilor asiatici era o societate parazitară . Pentru teritoriul românesc, a cărui populație nu avea posibilitatea să înlăture aceste expediții de jaf, să le pună capăt printr-o luptă deschisă, s-a ajuns la o modalitate de existență, la un modus vivendi
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
nu era capabilă să furnizeze ceva în schimb, așa cum ajunseseră tătarii din Crimeea prin secolul al XIV-lea - al XV-lea, se căuta securitatea necesară în altă parte, obținută cu atât mai ușor cu cât a existat o discontinuitate a migratorilor. Raportul de vasalitate față de hoardă, vasalitatea de stepă se stabilea fără ceremonial apusean, fără omagiu, fără îmbrățișări fățarnice și fără investitură. Evident, șeful hoardei nu putea da judelui și cnezului român nici domenii, nici beneficii. Era o vasalitate bazată pe
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
pe cuvânt, nu era nimic scris într-un contract sau tratat, analfabetismul fiind o realitate înțeleasă. Or, cuvântul la societățile patriarhale era ceva sfânt și nici nu se punea problema de înscrisuri care puteau fi încălcate. De aici, de la acești migratori și de la conștiința că puterea la vine de la Dumnezeu, de singuri stăpânitori, în manieră bizantină-imperială, se trage acea “repulsie a domnilor români față de omagiu”, în “rit” apusean, omagiu cerut de regii Ungariei și ai Poloniei lui Litovoi, Basarab, Vladislav-Vlaicu și
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
acea “repulsie a domnilor români față de omagiu”, în “rit” apusean, omagiu cerut de regii Ungariei și ai Poloniei lui Litovoi, Basarab, Vladislav-Vlaicu și lui Ștefan cel Mare și Sfânt care a amânat depunerea jurământului vreo 30 de ani . Turco-mongolii, veritabili migratori asiatici, aduc cu ei forme și practici vasalice care reflectă relația supus-dominator. Este știut că primitivismul turco-mongol bazat pe patriarhat, pe ail și kuren, are la bază respectul datorat tatălui de către fii. Acest fel de relații s- au extins și
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
admis. Pare mai plauzibilă ideea că acești barbari, cu o organizare socială primitivă, incapabili să organizeze formațiuni statale, deoarece nu aveau nici cea mai vagă idee despre stat, au exercitat asupra teritoriilor românești o dominație de la distanță, indirectă, prin intermediul altor migratori supuși și prinși în vârtejul turbionar barbar, așa cum au fost slavii pentru avari. Că aceasta era o practică la populațiile de stepă ne-o dovedește istoria dominației kazare asupra conglomeratului etnic nord-pontic și central-slav, care s-a exercitat prin intermediul maghiarilor
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
cel puțin asupra slavilor, până la intrarea acestora sub dominația neamului rhos, a varegilor și plecarea spre Europa Centrală a ungurilor . Etapele acestui flux și reflux barbar pot fi urmărite, în baza mărturiilor istorice de epocă, de la venirea goților până la ultimii migratori, mongolo-tătarii, din secolul al XIII-lea . Să reținem că în acest proces îndelungat a avut loc distrugerea Romaniei Orientale, existentă ca realitate politică până la anul 602, odată cu trecerea masivă a slavilor la sudul Dunării, a cărei urmare directă a fost
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
și își satisfăceau orgoliul de stăpâni, trimiși de Gor-Tängri, Cerul Albastru, să aducă fericirea lumii. Expresia materială a acestei vasalități consta din produse și bani, fără să putem stabili cuantumul dărilor pe care localnicii se obligau s-o dea șefilor migratori. Bani trebuie să fi fost mai puțini, în schimb, societatea românească putea da animale mari și mici, mai puțin cereale, poate miei și orz, pânză și „stofă” de lână, metale prețioase, miere și ceară etc. Inițial, teritoriul românesc a fost
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
a fost supus unor incursiuni periodice, cu spolierea populației și luarea de sclavi, după care s-a ajuns la un aranjament formal și verbal între șefii militari, aristocrația de stepă, și reprezentanții populației locale, aleși de obște sau impuși de migratori. În relație cu acești migratori, juzii, cnejii și voievozii au putut juca un rol mai important în cadrul obștilor și uniunilor de obști, evoluând, treptat, spre organizarea de tip feudal. Între migratorii turanici și autohtoni se pot admite și relații de
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
periodice, cu spolierea populației și luarea de sclavi, după care s-a ajuns la un aranjament formal și verbal între șefii militari, aristocrația de stepă, și reprezentanții populației locale, aleși de obște sau impuși de migratori. În relație cu acești migratori, juzii, cnejii și voievozii au putut juca un rol mai important în cadrul obștilor și uniunilor de obști, evoluând, treptat, spre organizarea de tip feudal. Între migratorii turanici și autohtoni se pot admite și relații de schimb, deși, de pe locurile lor
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
producători, ei nu aveau ce da în schimb, cel mult puteau schimba lucrurile jefuite de la alții și, dacă totuși admitem relațiile de schimb, înseamnă că societatea autohtonilor, organizată și ca forță militară, impunea, prin această forță, o doză de respect migratorilor, care nu știau decât de frică. Să ne amintim că neamul rhos, varegii nordici, în expedițiile lor prădalnice până la Marea Caspică, în teritoriile supuse Califatului de Bagdad, apelau la schimburile comerciale numai atunci când bunurile la care râvneau nu puteau fi
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]