1,489 matches
-
tehnică, mitologie, politică etc. Legată de vechea cugetare și de vechile îndeletniciri autohtone, precum și de organizările raționale ale unora dintre mituri, ea a fost receptivă față de influențele orientale, între care se remar-că influența culturii egiptene, care avea deja o tradiție milenară. Cultura greacă s-a constituit ca un fenomen profund original în secolele al VII-lea și al VI-lea î. Hr. și a fost stimulată de sporirea cunoștințelor prin lărgirea orizontului geografic și prin efervescența spirituală determinată de succesele democrației în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de alții să se poată converti în valori proprii. Astfel, de la popoarele din Orientul Apropiat, vechii greci au deprins organizarea vieții urbane, structura administrativă, comerțul și meseriile. Cetățile grecești din nordul Africii au oferit prilejul unor însemnate receptări din cultura milenară a egiptenilor, ajunsă la un nivel foarte înalt. La Alexandria, cea mai importantă cetate de aici, grecii au tezaurizat, de altfel, întreaga știință și cultură a antichității în renumita Bibliotecă, ce a fost distrusă mai tîrziu de năvălitorii romani. Prin
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și în istoria culturală cauzele ce au generat deosebirea dintre români și lumea occidentală, sub semnul eliberării de prejudecata patriotismului fundamentat pe demagogie. Din punct de vedere spațial, europenismul românilor este atestat de întreaga lor existență și de continuitatea lor milenară într-o zonă determinată a Europei. Desigur, acest aspect este confirmat în mod deosebit de limba română și de alte tradiții cu descendență romană, limba fiind, de altfel, cea mai importantă dintre aceste tradiții. Cît timp a făcut parte din Imperiul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ca și ai celorlalte sate din interiorul potcoavei, formate de Piatra Craiului-Cheile Zănoagei și Prăpăstii-Măguricea, apoi poarta Branului și râul Turcu ca să se completeze spre est-sud cu versantele nord-vestice ale Bucegilor, sunt poate descendenți veritabili ai autohtonilor seculari dacă nu milenari. Străinii, în general, au evitat să se stabilizeze în regiuni sărace din punct de vedere economic, cu pământuri slab roditoare și cu vicisitudini naturale descurajante. Academicianul Sextil Pușcariu, ai cărui ascendenți erau brăneni, el însuși rămânând toată viața cu suflet
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
ecran, opera cinematografică este stimulată să circule din ce în ce mai mult în spațiul european, favorizînd cunoașterea reciprocă a locuitorilor bătrînului continent, deci mixajul culturilor și o dată cu aceste conștiințe de a fi proprietarii unui patrimoniu comun. CONCLUZII La capătul unei istorii cel puțin milenară, Europa de la sfîrșitul secolului XX este oare pe cale să treacă de la statutul unei simple denumiri geografice la cel de entitate politică și culturală? Foarte multe indicii acreditează această teză. La sfîrșitul unui secol marcat pe bătrînul continent de o luptă
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
binecuvântați de Dumnezeu, azi suntem blestemați de dușmani vizibili și invizibili și chiar de noi înșine. Recitesc uluitoarele descoperiri (ale străinilor, nu ale noastre!) și trebuie să recunosc că sunt mândru de ceea ce sunt. Să fie de "vină" înaintașii noștri milenari? 49 "Misiunea poeziei" (cum susține cineva) nu ar mai fi de ordin estetic! Negreșit poezia își asumă și "restituirea vieții" prin însăși viața pe care o redă. Ar fi greșit să înțelegem că pentru asta poezia se rupe de estetic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
fost luate în seamă? Cu greu ne-am putea imagina unde ar fi ajuns cultura lumii în lipsa cărților, iar splendida metaforă "lumea ca o carte și cartea ca o lume" n-ar mai fi putut desăvârși simbolul universului și reflecția milenară a omului s-ar fi pierdut în neant. Scrisul despre scris, adică opiniile despre cărțile autorilor, poate trece și dincolo de rigorile criticii literare, intrând într-un fel de arhivă sentimentală, cu o valoare infinit mai binefăcătoare decât orice stimulent de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
acestei tragedii românești, am socotit că ceva trebuia făcut de cineva și am scris: Roumanie, terre d'infortune, istoria adevărată a Românilor, nu falsificată, așa cum nu se mai poate scrie astăzi în țara noastră. Roumanie, terre d'infortune relatează suferințele milenare ale românilor, pe scurt, fiindcă în zilele noastre oamenii, prea grăbiți, n-au timpul, nici răbdarea să citească un tratat de istorie; cartea cuprinde, însă, întreaga listă a nenorocirilor naționale. Ultimii ani de dominație sovietică au sfărîmat pînă și individualitatea
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
pășit împreună în mileniul 3. În noaptea de Revelion am savurat mâncăruri tradiționale românești, dar și japoneze. A fost o seară deosebită, ocazie cu care, viitorul ginere, ne-a vorbit despre țara lui... „Japonia este o țară cu o istorie milenară, răstimp în care, la conducerea ei, s-au perindat Împărați și Împărătese. Geografic, Japonia este așezată în Asia de Est, între Marea Japoniei, Peninsula Coreeană și Oceanul Pacific. Numele țării, în limba japoneză, este Nippon, iar locuitorii se numesc niponi. I
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
citite. Așa am pornit în viață, crezând că iubirea înseamnă „Totul sau Nimic!” Un dicton (la mine, principiu) ce mi-a adus adânci remușcări și dureri greu de vindecat. Lumea Japoniei e fascinantă... . cultura, tradițiile, stilul de viață actual, istoria milenară, simțul onoarei, demn de admirat și de urmat, răbdarea, pudoarea cât și fascinația pentru tot ceea ce înseamnă Europa. Viața intimă e ca un văl de mătase după care se ascund, e greu s-o ghicești. Japonezii nu vorbesc despre iubire
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
Evangheliei, este alternativa ce Îl deschide pe om spre absolut și Îi amintește frumusețea paradisului din care a plecat, dar În care poate și este chemat să revină, precum și calea spre acesta. Ignorată, combătută sau venerată de-a lungul existenței milenare, suscitând pasiuni violente sau apărată cu prețul vieții, icoana, dar al Bisericii către ochiul omului, considerată, din punct de vedere artistic și spiritual, printre cele mai importante descoperiri ale secolului al XX-lea . Foarte sugestivă datorită puterii sale simbolice și
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
cucernice mătănii... Fiecare cu Dumnezeul lui și cu sfinții lui. Nu! Nimeni nu încerca să-i impună celuilalt punctul său de vedere religios. Singurul pericol real îl constituia regimul comunist, care se străduia permanent să violeze conștiința și credința noastră milenară. Această intoxicație a crezului nostru religios, inclusiv a modului nostru de gândire, se realiza sistematic și planificat pe etape biologice care corespundeau vârstelor școlare: șoimi, pionieri, uteciști, comuniști (membri de partid). Cele patru etape diferite ca vârstă, cu programe diabolice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
aici mai multe mumii egiptene: unele în sarcofagele lor, altele în sarcofage din sticlă. M-am oprit parcă sedus lângă sarcofagul unei tinere, probabil din suita faraonului. Am privit-o îndelung. Eram parcă teleportat în lumea ei din acea odinioară milenară, o vedeam vie, strălucitoare la curtea faraonului. Nu știu cât timp am stat așa, dus; știu doar că am revenit în muzeu trezit de clinchetul aparatului de fotografiat al colegei mele, care, văzându-mă hipnotizat de prințesă, imortalizase clipa. Am vrut să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
s-a prelungit până la liziera biografiilor celor doi savanți, intersectate din nou în preajma acestor conferințe. Diferența nu s-ar datora doar sensului eshatologic indus de Eliade propriei sale biografii, fapt care îl putea determina să proiecteze și o „întreagă ideologie milenară” în preajma venirii lui Wikander la Chicago, a așteptatei colaborări la History of Religions, după aceea a publicării conferințelor Haskell. Nu este exclus ca degradarea treptată a lui Wikander (către demența mentală) să se fi datorat și refuzului unui exercițiu coerent
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
profetul unei nații. Dar națiunea era atunci paralizată, am putea spune, copleșită de extraordinara grandoare pe care i-o dăruiau timpul și istoria - regăsirea unor „seminții” disparate ce foloseau același idiom lingvistic, stăpâni ai unui teritoriu și ai unei istorii milenare, auguste -, nu „avea chef” de profeți! Nici măcar de cel mai trivial, mai „bărbătuș”, căruia i s-au Închinat, ciudat, unele spirite de excepție și care a fost asasinat de regele acelui moment la modul nedemn - ha, se pare, un rege
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
În jurul cărora s-au concentrat clasele suprapuse, aristocrația, magistrații, clerul și militarii. Noi, În modernitate și În era industrială, ne ocupăm mai ales de destinul națiunilor, punându-l cumva În umbră pe cel indiviual de care era procupată Întreaga epocă milenară și constitutivă a civilizației grecești și romane. În ce mă privește, și nu obosesc să o repet, poate și dintr-un reflex „anti-colectivist, anti-comunist!”, În scrierile mele, ca și În tetralogia de față, eu pun mai degrabă accentul pe individ
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
oder deutsche Konsequenz - Catastrofă germană sau consecvență germană; se Încearcă aici, cu calm și curaj istoric și psihologic, Într-o analiză de asumare a formidabilului, teribilului coșmar care fusese nazismul, de integrare a lui nu numai În istoria acestui popor, milenar ca și al nostru, la fel de Împărțit În stătulețe și posedat de aceeași „criză identitară” ca și al nostru, dar și În „psihologia” lui. Și concluzia lui J. Fest este că Hitler și Întreaga sa paranoia „ideologică” se Înscrie În ceea ce
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Noi le explicăm, cum am făcut-o mai sus, ca fiind ieșite din acea „mai-mult-decât-bucurie” a unei „uniri”, de fapt a „descoperirii” formidabile a unei rudenii de limbă și de sânge și, mai ales, a unei istorii, a unei origini milenare, „nobile”! O „mai-mult-decât-o-bucurie”, de fapt o uimire, un fel de fericită, aproape neîncrezătoare, stupefacție, comparabilă cu aceea a unui om oropsit, disprețuit, dar și aproape uitat de toți cei care „Învârt cu adevărat treburile lumii” și care se trezește ca
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
disparate, de eterogene și de antagonice? Să fie oare aceasta debutul unei unificări planetare sau... forme ale decadenței, epuizarea tuturor formelor și modurilor pe care geniul uman le-a creat, altfel eficiente, productive, dovadă durata lor În timp și rezistența milenară a unor „principii” care le definesc?! Nu, dle Marx, nu numai că nu ne putem „despărți râzând de trecut”, dar se pare că nu ne putem despărți deloc; Îl purtăm În noi și nu rareori - cum se Întâmplă cu țările
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
ne putem „despărți râzând de trecut”, dar se pare că nu ne putem despărți deloc; Îl purtăm În noi și nu rareori - cum se Întâmplă cu țările estului Europei care s-au desprins, În sfârșit, dintr-un fals nou imperiu milenar! - recădem cu o fervoare rară În idealuri vechi, despre care generații de inși tineri inimoși și curajoși credeau că poartă stigmatul „trecutului” și al falselor valori. C A P I T O L U L III 1 Am vorbit mult
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
scopul, atunci oricum centrul acelei demonstrații gigantice de materie și mișcare: prin simpla, consecventa mea spiritualitate, ea Însăși un alt firmament, răsfrânt Înlăuntru. Spre care... Înlăuntru?! Nu știu. Nu știu, dar... oricum, dacă nu spre hăurile instinctelor și spaimelor mele milenare, atunci spre acea zestre formidabilă de intuiții și presimțiri, moment și loc În care suntem egali cu zeii, cei creatori și desfidând minimalele noastre legități de spațiu, și timp, vizibil și invizibil. Și chiar dacă nu am „dreptate” - poetul din mine
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
piatră prea grea” pentru un popor, o „populație” de pe ambele versante ale Carpaților ce, atât de târziu și totuși!, s-a regăsit stăpână pe un Întins și bogat teritoriu, unită și dibuindu-și cu uimire, cu mîndrie, orgoliu chiar, origini milenare, având norocul unui „idiom latin” păstrat În toate cele trei provincii Înfeudate secole unor imperii străine, printr-un miracol. Bucuria libertății, a speranței mari, individuale și naționale, ce putea Încă o dată să renască și „să fie!”, iată unul dintre darurile
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
la unificarea și „zidirea” sentimentului și identității naționale a tuturor românilor! După secole de risipire și umilințe inimaginabile, acești creatori au insuflat românilor bucuria și mândria de a fi o națiune puternică, liberă, aptă de creație majoră, cu o istorie milenară, în urma eforturilor cărturarilor moldoveni și ardeleni!Ă Voiam doar să subliniez însă, o dată cu bucuria de a mă vedea aproape „împins” spre alte orizonturi tematice: dezadaptarea existențială Îngerul de gips, mitul politic, în abisalitatea sa, Bunavestire (și nu ca o cronică
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
mitic desemnate pe sexe conțin totalitatea lumii ca manifestare. „Inițierile fetelor nu includ, ca în cazul băieților, elemente tipice precum revelația Ființei Divine, a unui obiect sacru și a mitului originii”, dar în timpul procesiunii fetele primesc puteri cosmogonice. Prin îndeletnicirile milenar feminine precum cusutul, țesutul, chindisitul, ele recompun lumea la fel de eficient ca eroul draconocton. Cântecul lor măiestru domolește fiara haosului, în timp ce întoarcerea rituală ab origo mundi o arată drept ființă consubstanțială cu apele începutului. Pe fetele de măritat le descoperim în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
aroganță și suficiență și nu pot recunoaște ghidul spre consacrare. Doar mezinul/mezina are calitățile necesare ce deschid calea spre lumea arhetipală, iar aparițiile de pe traseul lor simbolic constituie adevărate trepte spre desăvârșire. Pornind pe axa temporală înapoi înspre credințele milenare, cele dintâi figuri de maeștri ai ritualului aparțin cuplului Dumnezeu și Sfântul Petru, considerați de G. Călinescu „niște abstracțiuni”, fără proeminență caracterologică. Scoaterea acestor figuri tutelare din scenariul inițiatic duce la imposibilitatea analizei și decodarea rolului lor este clasată în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]