1,615 matches
-
o groapă de la marginea abatorului. Unele alburii sau galbene cu pielița crăpată de temperatura focului, altele arse, calcinate, zgrunțuroase, negre, zărindu-se ici-colo deasupra lor câte o granulă de sare, păreau un osuar sau poate mai degrabă un crematoriu în miniatură. Mama, inspirând profund, așa cum procedează culegătorii de scoici sau de perle, umplându-și plămânii cu prețiosul oxigen înainte de scufundare, a privit-o câteva secunde fix, ca pe un obiect inedit, gândindu-se, pe bună dreptate, care să fie rostul acestei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
negre pretutindeni: pe jos, peste pături, pe masă, peste farfurii, pe hainele noastre, cu o nerușinare vădită, gândită și planificată satanic. Cu piciorușele lor scurte, dar solide, musculoase, energice și botul ascuțit prevăzut cu incisivii tăioși ca o ghilotină în miniatură, nu le rezista nimic, fiind perfect înarmați și adaptați pentru viața subterană, specialiști în construirea galeriilor multiple, adânci și ramificate. Ne-am cumpărat o lampă și o țineam noaptea aprinsă, sperând că lumina îi va descuraja, obligându-i să bată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
cu manele, hărți rutiere, cărți (la comandă domnu'! îmi spune un vânzătorul) de la literatura tânără Polirom la literatura verde legionară, pliante publicitare, oferte transport de bagaje Atlasssib, țigănci care cerșeau voios, un mini-stand cu covrigi și gogoși calde. România în miniatură. Mi-a plăcut mult.) 22 februarie 2001 Emisiune "economică" pe M6, dedicată traficului de inteligență din Est. M6 este un post de televiziune comercial. Se discută despre informaticienii români recrutați în universitățile românești, aduși în Franța și închiriați apoi "cu
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
din București în cadrul unei campanii publicitare de recrutare de tinere talente bancare). Fac service à la table (citește chelner de lux, discret) chez Madame de Launay, o burgheză scăpătată, proprietară a unui magnific hôtel particulier (un fel de palat în miniatură) undeva la marginea unei păduri din cartierele "verzi" ale Genevei. Organizează mese sofisticate pentru alți burghezi și, mai ales, pentru "ciocoii" de afaceri ai locului (există așa ceva și acolo, există, spre marea mea mirare) care nu vor ști niciodată să
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
ha... Peste câteva ore, apare și Mircea. Direct de la Sala Palatului. Pe blocnotesul cu coperți roșii de pânză și hârtie lucioasă a desenat cefele, uneori profilurile activiștilor care notau conștiincios, pe același tip de blocnotes, indicațiile de la tribună. Zeci de miniaturi, demne de o expoziție. Își freacă mâinile de bucurie: le-a făcut-o! Dorin și Mircea. Umorul și rezistența (sau disidența?!) la români. * Primesc un telefon agitat: — Vino repede, a înnebunit Octav! Fii atentă, a pus portretul lui Ceaușescu pe
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
acesta, a cărui stare actuală atestă desigur o vechime apreciabilă, n-o știu. Înfățișarea sa e caracteristică; ea evocă nu numai viața vechei noastre aristocrații, dar felul ei de viață și spiritul ei. Strada Carol, altădată strada Copou, această pitorească miniatură de bulevard occidental, oferă, încă, una din cele mai frumoase și caracteristice colecții de case boierești din alte timpuri, în special din cursul secolului precedent. Nu palate în sensul occidental al cuvântului; nu castele întărite, cum se mai văd în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Urban și de profesorul de fizică Grozav. Așa am renunțat la orele suplimentare. Aveam mai mult timp liber, pentru joacă și celelalte preocupări, ca de exemplu: confecționarea diverselor obiecte din lemn, carton și alte materiale reciclabile. Astfel am construit, în miniatură firește, trenulețe și vagoanele de cărat lemne sau cărbuni, vaporașe, corăbii cu pânze, pe care le puneam în funcție pe râulețele din împrejurimi. Toate aceste lucrări au făcut obiectul unor expoziții de lucrări practice ale elevilor, care se organiza la
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
de cusut, ce mi-a permis să realizez foarte frumos și fin solzii balaurului. Ideea de a-mi confecționa o daltă din acul de la mașina de cusut o primisem de la un preot de la Mitropolie. Îmi prezentase o cruciuliță lucrată în miniatură și întrebându-l cum de a reușit să lucreze așa de mic, mi-a indicat confecționarea unei dălți din acul de la mașina de cusut, fiind și un material bun, tratat termic foarte bine. Începusem să-mi procur diferite dălți sau
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
ovrei, jupân Moișă sin Bercului” <endnote id=" (825)"/>. Paginile autocenzurate au fost reintroduse În cuprinsul romanului abia În 1999, În ediția a II-a, revăzută, a cărții <endnote id="(856)"/>. În 1985 s-a publicat În România un volum de miniaturi și texte „izvodite” prin 1840 de crâsnicul Picu Pătruț din Săliștea Sibiului <endnote id="(81)"/>. „Jidovii” din Legenda Sfântului Ioan cel Nou au fost scoși din text, deși erau personaje principale : conform tradiției, ei au fost cei care l-au
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a alege forma și culoarea semnului dezonorant. Mai ales după Conciliul de la Arles (1235), În Franța și Italia s-a Încetățenit purtarea unei rondele (fr. rouelle, lat. rota), a unei bucăți rotunde de stofă galbenă, ca semn infamant pentru evrei. Miniaturile din epocă Îi prezintă purtându-și stigmatul la centură. La Începutul secolului al XIV-lea, În cartea sa Practica [inchizitorului], Bernard Gui - care oficia la Toulouse - explica forma acestui semn prin forma ostiei pe care evreii ar profana-o. Alții
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
crucea Într-o mână și sabia Într-amândouă, inchizitorii spanioli năvăleau În cartierele evreiești (juderias) strigând : „Botezul sau Moartea ! ”. Unii evrei au ales cristelnița. Alții, sabia. Ceilalți au fost expulzați din Spania (În 1492) și, ulterior, din Portugalia (În 1497). Miniaturile englezești din secolul al XIII-lea Îi prezintă pe evrei purtând un stigmat specific : tabula. Era vorba de o bucată de pânză galbenă, decupată În forma clasică a Tablelor Legii : două dreptunghiuri alăturate, cu marginile de sus rotunjite. De data
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
germanic și limitrof, semnul distinctiv purtat de evrei a fost o pălărie țuguiată de culoare galbenă (verde În Polonia), semănând uneori cu o pâlnie răsturnată, alteori cu un con (germ. Judenhut, lat. pileus cornutus). Cea mai veche atestare este o miniatură din lucrarea Hortus Deliciarum, realizată În 1175 de stareța Herrade von Landsberg, reprezentând câțiva evrei (Judei) purtând pileus cornutus și fiind torturați de diavoli În flăcările Infernului <endnote id="(136, p. 40, fig. 72 ; 37, p. 214)"/>. Pălăria conică galbenă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Cristos este evreul. El are auzul foarte bun, dar refuză să audă : pur și simplu Își astupă urechile. Într-un Bréviaire de Paris (din secolul al XIV-lea) evreii sunt reprezentați dormind, În timp ce profetul Isaia anunță venirea Mântuitorului. Într-o miniatură din secolul al XI-lea, dintr-un manuscris de la Monte Cassino, evreii Își astupă urechile cu degetele, În timp ce un apostol predică Evanghelia <endnote id="(63, p. 122)"/>. Din aceeași perspectivă creștină, evreii refuză să perceapă ceea ce pentru creștini este o
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vrea. Pentru că aspida nu are degete cu care să-și astupe urechile, pe una și-o lipește de pământ, iar pe cealaltă și-o astupă cu coada. Așa apare Într-o naivă reprezentare din catedrala din Chichester și pe o miniatură dintr-un manuscris englez din 1230 <endnote id="(570)"/>. „Nu Înțelegutul auzului nostru să-l astupăm - scria Coresi În 1580, În colecția sa de predici (Omiliar, XXVI) -, ca și aspida, ce-ș astupă auzul urechilor sale, ci cuvântul lu Dumnezeu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care personifică Sinagoga este Înfățișată legată la ochi, atât În reprezentările tridimensionale, pe portalul catedralelor gotice din secolele XII-XIII (Notre-Dame de Paris, Strasbourg, Reims, Bourges, Bamberg, Trier), cât și În cele bidimensionale : În vitralii (Chartres, Marburg, Varennes-Jarcy etc.) sau În miniaturi. Aceste reprezentări vizuale medievale i-au influențat mai târziu pe unii pictori, precum Rubens, În Triumful Bisericii și Triumful noii religii <endnote id=" (329, I, pp. 284-285)"/>. De regulă, În Europa catolică, Diavolul este cel care leagă Sinagoga la ochi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Diavolul. Explicit sau nu, Diavolul este cel care provoacă cecitatea simbolică a evreului. Ca atare, remediul ei nu poate fi căutat decât la Dumnezeu. El este cel care ridică vălul de pe ochii femeii ce Întruchipează Sinagoga cieca, precum Într-o miniatură dintr-un manuscris francez din secolul al XII-lea <endnote id="(63, p. 120)"/>. Este o imagine mentală care va supraviețui secole de-a rândul, devenind un loc comun atât În legendele populare, cât și În reprezentările iconografice, atât În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și cu cuvântul, Isus Își Învinge adversarii, alungându-i În același loc : „Pe gura Iadului,/ Pe la para focului” <endnote id="(358, pp. 87 și 94)"/>. Imagologie vizuală Motivul literar a supraviețuit În paralel cu cel iconografic. În vestul Europei, În miniaturile din secolele XII-XIII, evreii sunt adesea figurați În scena Judecății de apoi. De regulă, ei sunt torturați de demoni, fiind Împinși fie În gura căscată a monstrului ofidian care personifică Iadul, fie Într-o imensă căldare așezată În flăcările Iadului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
iată”. Pe fresca bisericii Sf. Luca (secolul al XVIII-lea) a Mănăstirii Rila din Bulgaria apare o abatere de la modelul impus de erminie : grupul de evrei (notat pe frescă „Iudei”) este legat cu funia de câțiva draci și (ca În miniaturile occidentale din Evul Mediu) este tras de aceștia În „Râul de foc” care iese din gura larg căscată a balaurului infernal. Marele profet Moise, care Îi conduce pe „iudei”, nu este supus acestui supliciu <endnote id="(180, fig. 109)"/>. O
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Grigore Țamblac, Academia Română, București, 1884. 79. Nicolae Iorga, Studii asupra Evului Mediu românesc, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1984. 80. Moses Schwarzfeld, „Anecdote populare române cu privire la evrei. Cercetare critică”, În Anuar pentru israeliți, XII, 1889, pp. 127-143. 81. Picu Pătruț, Miniaturi și poezie, Editura Arta Grafică, București, 1985, p. 124. Dat fiind că În acest volum textul a fost cenzurat, am completat versurile lipsă folosind manuscrisul lui Picu Pătruț Stihos adecă Viers, pp. 729-735, aflat În posesia domnului Mihai Ghibu, căruia
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din Codăiești care va fi verificat și acesta În cazul respectiv”. Dar, ghinion pentru tovarășul securist care, deghizat În orice, urma să intre În apartamentul omului pentru a monta faimoasele A.C.T.-uri ce nu erau altceva decât microfoane În miniatură: „Din verificările efectuate rezultă că soția acestuia șade În prezent numai la domiciliu Împreună cu o soră a sa, nefiind posibilități de pătrundere pentru efectuarea lucrării”. Oare cum intrau securiștii travestiți Într-un apartament Încuiat? Firește, ca mai toți șpringarii, cu ajutorul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
numeroasă din rândul protipendadei. Respectând dorința fermă a comanditarilor, Livaditti caută să redea în portrete, cu exactitate, asemănarea fizică și, prin detalii vestimentare și ambientale, minuțios tratate, să evidențieze starea materială și rangul social. Realizează lucrări de toate dimensiunile, de la miniatură până la portret oficial în mărime naturală și este primul artist care introduce în pictura românească portretul de grup (Familia poetului Alecsandri, Anica și Iancu Manu pe terasă, Familia Iancu Rosetti etc.) Fără a avea ore în învățământ, Livaditti a contribuit
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
jucat în literatura vremii de speciile scurte, nuvela, schița, fabula etc. mai agere decât romanul și el feliat în fascicule și foiletoane. Întreprinderi romanești precum cele ale lui Duiliu Zamfirescu vor fi apărut tolstoiene prin dimensiuni într-o epocă a miniaturii, a medalionului și a poeziei. În același timp, viziunea monumentală asupra unor miniaturi implica fără ca autorul apoftegmei să realizeze un proces de deformare pe care jocul de cuvinte îl face vizibil. Ceea ce stătea sub semnul efemerului și al eboșei, „momentul
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
decât romanul și el feliat în fascicule și foiletoane. Întreprinderi romanești precum cele ale lui Duiliu Zamfirescu vor fi apărut tolstoiene prin dimensiuni într-o epocă a miniaturii, a medalionului și a poeziei. În același timp, viziunea monumentală asupra unor miniaturi implica fără ca autorul apoftegmei să realizeze un proces de deformare pe care jocul de cuvinte îl face vizibil. Ceea ce stătea sub semnul efemerului și al eboșei, „momentul”, decupaj din cotidian, schiță de moravuri, centrată în jurul unui nucleu anecdotic, era proiectat
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
trepte în spirală și înguste, să urcăm până în turnul înalt și ascuțit pe care mai sus decât noi, deasupra Barcelonei, mai era Cristul (statuia) cu brațele larg desfăcute, simbolul orașului. Treptat ni s-au dezvăluit imagini unice, un oraș în miniatură, organizat perfect, o mare albastră pe care câte o pată albă, semnala prezența vreunei ambarcațiuni, un cer limpede și totul în bătaia unui vânt răcoritor și sub semnul unei liniști tulburate doar de poveștile noastre sau de clinchetul declanșatorului aparatului
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
cinci hai-ku-uri. Nu a avut nici o reacție. „Foarte bine” a zis el. „Dar ar trebui să respecți regulile”. Am fost atât de șocată încât nu am putut să dau o replică. Nu întâmplător am avut puterea să scriu cele cinci miniaturi după citirea romanului în care pe lângă emoția provocată de situații și personaje, pe lângă atingerea imaginară a sufletului japonez, ești informat în subsol, la un moment dat de regulile acestui gen literar. Oricum, mai am douăzeci de minute până la repetiție
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]