3,556 matches
-
puținele publicații din deceniile trecute care și-a păstrat relevanța. Cu ajutorul experților Cutright a construit un index al dezvoltării politice. Acesta a alocat pentru fiecare țară două puncte pentru fiecare an în care Parlamentul a existat și în care partidul minoritar a avut cel puțin 30% din mandate. Doar un punct a fost acordat acolo unde partidul minoritar a fost mai slab, și niciun punct nu a fost alocat pentru fiecare an în care nu a existat Parlamentul. A procedat la
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
al dezvoltării politice. Acesta a alocat pentru fiecare țară două puncte pentru fiecare an în care Parlamentul a existat și în care partidul minoritar a avut cel puțin 30% din mandate. Doar un punct a fost acordat acolo unde partidul minoritar a fost mai slab, și niciun punct nu a fost alocat pentru fiecare an în care nu a existat Parlamentul. A procedat la fel pentru ramura executivă. Pe o perioadă de 22 de ani o țară putea acumula 66 de
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
găgăuzii, evreii, germanii, francezii și alte neamuri, proiect care, parțial, a suferit eșec. Cu un acut spirit de observație autorul sesizează esența și rădăcinile proiectului moldovenesc. Deși proiectul moldovenesc este altul decât cel rusesc, (...) el are în comun existența elementului minoritar, în sensul dublu al cuvântului: a fost croit pe realitatea lingvistică a unei părți din limba națională graiul moldovenesc (...), iar pe de altă parte s-a ivit în creierul unui minoritar, Cristian Rakovski, un bulgar din România, care a cunoscut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
disjuncția lui ori-ori, ci numai nădejdea lui poate-poate... Astăzi, după un veac de posteritate, judecata urmașilor ține încă aprins un conflict, și real, și ușor metafizic, unde cei mai mulți, admiratori (de nivel și structuri diferite) intră în dezacord cu un grup minoritar de contestatari (unii dintre ei, instruiți și nu lipsiți de talent). Încă se lucrează "ambivalent", la percepția publică a poetului și a omului Eminescu. În linia Maiorescu, Ibrăileanu, Călinescu, Perpessicius, Cioculescu ș.a. se înscrie, valoric, Th. Codreanu care, în prezent
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
o bucată de vreme, cu meșteșug frazeologic și politizant, cade în minoritate și riscă să-și piardă urmele. Cea mai eficace armă ultramodernă, cu efecte într-adevăr incalculabile, nu este bomba atomică, cum ne-am obișnuit să credem, ci grupul minoritar: plasată cu știință politică într-un spațiu etnic, indiferent cât de coerent și de rezistent ar fi acesta, "bomba" pomenită, cu marca de fabricație grup minoritar, provoacă procese de eroziune și de îmbolnăvire fără leac; sau un Cosovo la comandă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
adevăr incalculabile, nu este bomba atomică, cum ne-am obișnuit să credem, ci grupul minoritar: plasată cu știință politică într-un spațiu etnic, indiferent cât de coerent și de rezistent ar fi acesta, "bomba" pomenită, cu marca de fabricație grup minoritar, provoacă procese de eroziune și de îmbolnăvire fără leac; sau un Cosovo la comandă. Raportat la realitatea limbii, fenomenul cunoaște un parcurs asemănător, cu acțiune marcantă în două trepte: inseminare și destructurare. Omul modern a depășit faza tripticul axiologic fundamental
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
dar și valoric, ideatic, cu conotații istorice, își propune să răspundă la o întrebare reper: există civilizație românească în context european? Autorul nu-și explică și consideră că nici ISTORIA nu a dat un răspuns privind relația dintre majoritari și minoritari în Transilvania, unde minoritarii și-au exercitat dictatura asupra majorității timp de 1000 de ani, și se întreabă care au fost cauzele unei asemenea situații. Comentariile profesorului Codreanu sunt deosebit de pertinente, dar tăioase, folosind exemple concludente. Considerații detaliate referitoare la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
motive de spațiu tipografic, ne vom concentra aici sumar pe câteva figuri emblematice: M. Eminescu și Paul Goma, de partea adevărului crud, iar de cealaltă parte, H.-R. Patapievici, ce ignoră programatic și fără scrupule România profundă în favoarea grupului elitist (minoritar) de la GDS. Nicio clipă cărturarul din Huși nu înclină spre o societate în care majoritatea ar strivi minoritățile, după cum și situația inversă i se pare reprobabilă. Ca întotdeauna, Theodor Codreanu se situează ferm de partea lui Eminescu, mergând în sensul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cu ură, ci cu seninătatea minții, cu simpatie dacă nu cu dragoste pentru emul. Criteriul fundamental pentru intrarea în "luptă" trebuie să fie cel eminescian al ADEVĂRULUI". Grea încercare! Să-ți păstrezi calmul față de "setoșii de sânge" ai unei dogme "minoritare" exclusiviste, intransigentă cu orice fel de majorități, în primul rând, cu cele naționale, și, pe deasupra, să polemizezi cu ei "cu simpatie" presupune o mare, copleșitoare strădanie. Oricum, în finalul lecturii constatăm că polemicile lui Theodor Codreanu nu prea "mustesc" de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
pe care o consideră o invenție a naționaliștilor români). Aceștia susțin cu frenezie omogenizarea globalistă a literaturilor prin estetic și istoricizare. Un estetic separat de matricea sa ontologic-arheală, rupt abuziv de singularități și o istoricizare totalitar-reducționistă fixată pe problematica "echității" minoritare. Și, ca o remarcă fundamentală la polemica în jurul lui Eminescu și canonul occidental: "Postmoderniștii trăiesc cu iluzia ideologizantă că noi îl inventăm pe Shakespeare și pe Eminescu, pe când, în realitate, ei ne inventează pe noi". Aproape ca la Fericitul Augustin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cu o acribie remarcabilă, ca și în alte momente de clarificări dificile, același fir călăuzitor al gândirii eminesciene. Într-adevăr, susține el, Eminescu simboliza arheul românesc, dar din poziția de marginalizat, împreună cu poporul român, ignorat și disprețuit de o pătură minoritară, numită de poet "pătura superpusă". (...) Eminescu sesizase o situație cu totul aberantă în societatea românească: națiunea profundă era tratată ca o "minoritate", batjocorită de o oligarhie care nu-și cunoștea decât măruntele interese de grup". Concluzia e că avem în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
conservatorilor" (p. 56). Edificatoare este și lămurirea caracterului "reacționar" al concepției asupra societății a lui Eminescu, ca atitudine asumată conștient de gazetar, în raport cu liberalii timpului (p. 58), din "poziția de marginalizat, împreună cu poporul român, ignorat și disprețuit de o pătură minoritară, numită de poet "pătură superpusă"" (p. 64). Este un bun câștigat apărarea canonicității lui Eminescu, ce aduce în prim plan trei argumente. Exegeți mai noi, în loc să dea ei înșiși opera sau să invoce opere cu adevărat reprezentative, caută să obțină
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
pe timp de pace, lua amploare pe timpul tensiunilor diplomatice și „se dezvoltă la maximum cu începere din ziua mobilizării”. În continuare, normele prevedeau mijloacele folosite în culegerea de informații, elementele umane utilizate (dezertorii, „parte din ofițerii de rezervă și funcționarii minoritari”) și modalitățile de lucru ale acestora. Activitatea subversivă avea la bază, ca mijloc principal de acțiune, propaganda și își făcea simțită prezența prin șovinism, acțiuni cu caracter politico-social, mișcări cu caracter religios, acte de terorism și sabotaj. Un alt set
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în primii ani după Marea Unire. Inspectoratul General de Siguranță din regiune a trimis la București rapoarte amănunțite despre evoluția situației interne din Bucovina. Din punct de vedere al politicii interne în zona au acționat două curente: unul al populației minoritare, în care fiecare grup etnic a încercat menținerea individualităților și a luptat contra tendințelor de „unitate sufletească” promovate de guvernele de la București; cel de-al doilea curent a fost cel reprezentat de apariția noilor proiecte politice, economice, sociale sau religioase
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
au înaintat propuneri pentru introducerea mijloacelor „cele mai eficace” în favoarea românismului din zonă și a contracarării propagandei subversive, care se manifesta în regiune. Acestea erau: 1. Trimiterea de învățători români „cu dragoste de neam și țară” în comunele cu populație minoritară, care să educe elevii dar, în același timp, să desfășoare o activitate extrașcolară (conferințe pe diverse teme, explicarea unor simboluri, efectuarea de excursii) prin care să-și apropie locuitorii. La rândul lor, preoții români să-și unească eforturile cu învățătorii
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
o primă etapă, între 1920-1926, a fost stabilită o organizare clară și cu obiective bine stabilite, în care a accentul a fost pus pe cuiburile de rezidenți în toate statele succesorale monarhiei dualiste, recrutându-se personalul informativ din rândul populației minoritare din fiecare spațiu. Din a doua parte a anilor ’20 au fost create centre de informații, care au profesionalizat atât activitatea cât și personalul. Munca de culegere de informații a fost stratificată pe trei nivele: 1. unul de anvergură, condus
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
44,7%), urmată de Vechiul Regat (36%), Basarabia (12,8%) și Bucovina (6,5%). Analiza acestei statistici a arătat că infracțiunile contra siguranței statului au avut loc, în majoritate, în provinciile alipite în 1918 (64%), întrucât acolo existau „puternice centre minoritare”, care au alimentat mișcările extremiste de dreapta sau de stânga. În încheiere, putem aprecia că, dacă din punct de vedere politic, perioada respectivă a fost relativ liniștită, problemele legate de siguranța statului au fost multiple și ample. Pentru rezolvarea lor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și alte concluzii despre activitatea lui Nicolae Titulescu. Pe de-o parte, comentariile presei franceze „care au aerul de a da directive” în politica internă a României au produs nemulțumiri în rândul clasei politice, iar pe de altă parte presa minoritară din Moldova, Basarabia și Bucovina „îi aduce elogii zilnice” fostului ministru de Externe. Pe acest material, la data de 13 septembrie 1936, șeful D.G.P., Constantin Cernat, a pus următoarea rezoluție: „Notele referitoare la aceeași chestiune se vor centraliza și din
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și cele politico-sociale „prind rădăcini” din ce în ce mai întinse în mediul rural. Stiliștii din Moldova și Basarabia, semnalați în județele Vaslui, Neamț, Baia, Putna și Bălți, au trecut „la anarhie” prin nesocotirea autorității de stat. La rândul lor, acțiunile antistatale din regiunile minoritare s-au dovedit „tot mai accentuate”, instigatorii organizațiilor subversive producând panică în rândurile populației românești. Starea de spirit a populației a fost „agitată și dezorientată” din cauza campaniilor politice, terenul de instigații s-a dovedit „propice”, răuvoitori „se găsesc pretutindeni”, iar
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
aceea, Marele Stat Major, sub semnătura generalului Petre Dumitrescu, a înaintat Ministerului de Interne câteva propuneri privind restricționarea trecerii de o parte și de alta a graniței a populației din zona de frontieră și întărirea măsurilor contrainformative în rândul locuitorilor minoritari din Cadrilater. Tot în domeniul contrainformativ a fost documentată și activitatea de spionaj desfășurată de serviciul de spionaj ungar în perioada 1919-1929, într-un studiu, care a dedus organizarea generală, persoanele recrutate, metodele și mijloacele utilizate etc., iar datele au
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și nici nu au dovedit loialitate față de statul român. Prin coruperea autorităților administrative, întreprinderile industriale conduse de maghiari au găsit modalități de a se sustrage taxelor și impozitelor, sumele fiind trimise în străinătate și utilizate în acțiuni potrivnice României. Presa minoritară a fost documentată ca un mijloc de informații și spionaj pentru Ungaria, iar fiecare maghiar „de încredere” din Transilvania avea câte o misiune secretă pentru cazul în care cele două țări s-ar afla în război. Prin propaganda desfășurată, toate
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de după 1918 drept una provizorie. Serviciul Secret a concluzionat activitatea desfășurată de structurile specializate ungare în România astfel: 1. Ungaria întreține în România un serviciu de spionaj militar, politic și economic care caută să pătrundă în toate instituțiile statului. Populația minoritară, în mod special maghiarii, „dau cel mai mare concurs” la aceste acțiuni, pe care le consideră drept datorii patriotice. Atingerea obiectivelor a fost facilitată de existența elementelor alogene „în organismul nostru de stat”, care lucrează în favoarea intereselor străine sau așteaptă
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
despărțirea celor doi, Gheruțki a fost angajat director la restaurantul „Snagov”, unde a rămas până în septembrie 1932. Analiza activității sale a evidențiat că acesta „nutrește sentimente antiromânești”, considerând publicul autohton un element nedorit, însă are „o deosebită atenție” pentru consumatorii minoritari. Asupra celui de-al doilea asociat, Arsenie Iogana, „sunt informațiuni” că nu acesta era numele său real și că are rude în serviciul poliției sovietice din Caucaz. Despre familia Krukovski s-a aflat că a părăsit Rusia în 1919 în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
au avut ecoul scontat, astfel că, în unele cazuri, situația s-a înrăutățit în loc să se îmbunătățească. Prefectul de Maramureș a raportat la Ministerul de Interne situația generală din zonă, însă problemele cele mai mari s-au dovedit la înlocuirea funcționarilor minoritari. Astfel, din cei 17 notari propuși pentru mutare au fost transferați doar doi, iar în locul acestora au venit tot etnici neromâni. Măsura mutării a fost „reclamată” de interese administrative și naționale, mai ales că, după 20 de ani de administrație
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
cârciumi, restaurante, bodegi, cooperative de consum etc.) și să fie specializați pe problematicile de interes (șvabi, sași, iredente, coloniști etc.). Informațiile culese au avut ca obiectiv principal obținerea de date privind următoarele subiecte: starea de spirit a populației române și minoritare; acțiuni de spionaj; mișcarea comunistă; acțiuni teroriste; acțiuni de sabotaj; acțiuni iredente; mișcarea germană. Raportarea datelor se efectua imediat, prin note informative, dar și lunar, prin dări de seama asupra activității desfășurate. Materialul obținut a fost studiat și analizat din
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]