2,604 matches
-
Mai bine-i spun bătrânului, și gata... de omorât n-o să mă omoare! Înnoptase de-a binelea. Am mâncat cu noduri: am luat în mână o carte, chipurile ca să citesc, dar rîndurile-mi fugeau pe sub ochi cu o iuțeală de trenuri minuscule pe o câmpie albă, fără de sfârșit, și eu nu înțelegeam nimic; gândurile mele se-ndreptau cu o drăcească stăruință spre afurisita aceea de anecdotă, care mă băgase în bucluc. Se făcuse târziu... aproape 11 și jumătate noaptea! Niciodată, chiar când
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
amatoare de a supraveghea măiastră pregătire a prepelițelor. Rim își frecă mâinile deznodate, ca semn de bucurie pentru dejunul fain. Era așa de mulțumit încît Mini, care îl cunoștea, fu nevoită să creadă că a făcut o mică, cât de minusculă răutate Linei. Rim declară cu un entuziasm grav că Hallipa era un om distins, un vinător admirabil, un muncitor demn de stimă. Păcat că era așa de necăjit; Mini întinse urechea. Lăcomia nu explica îndestul ditirambul. Elogiul lui Hallipa în
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
nici abandonat. El ne însoțește, ca o umbră, până în ultima clipă a vieții. Chiar dacă ne place sau nu, trecutul trebuie să ni-l asumăm! Prezent Prezentul este clipa ce zboară bezmetic spre trecut, este secunda născătoare de veșnicie, este câtimea minusculă de timp ce poate avea încărcătura unui veac, este fărâma de viață cu care nu te mai întâlnești niciodată. Prețuiește-o și bucură-te de ea! Din clipele faste de viață, clădește-ți coloana fără de sfârșit a fericirii, înainte de a
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
ca o persoană foarte cunoscută. Stă lângă tatăl ei, care este absorbit în lectura ziarelor de dimineață. Îi întinde lui Jonathan obrazul, să i-l sărute. Așa cum se aștepta, Star a devenit o adevărată pariziancă, bea cafea dintr-o ceșcuță minusculă și fumează o țigară verde strălucitoare într-un porțigaret. Poartă o conversație afectată care se întrerupe când apare Gittens. Acesta trage un scaun lângă Star și imediat începe să sporovăie. Ce dimineață minunată! Ce norocoasă ești că poți trăi aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Se pare că misionarii n-au prea ajuns pe aici, nu? Pe măsură ce lumina scade, nori de țânțari se ridică de la suprafața apei și atunci devine evident cine stăpânește ținutul. Fiecare cap de englez este înconjurat de insecte, ca niște apași minusculi în jurul unui tren de marfă. Se așază pe brațele goale, se insinuează în orice deschizătură a șorturilor și cămășilor, provocând o frenezie de pleznituri și aplicații inutile de unsori cu miros de lămâie.Ca să scape de ei, Jonathan se târăște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Homer nu trecu nici o presimțire a teribilului thrill ce-l aștepta în următoarele patru minute. De fapt, cum ar fi putut slaba-i minte umană, ce-și înțelegea atât de puțin propria alcătuire, să se îndoiască de agerimea cu care minusculul creier electronic al bolidului îl conducea, menținându-l deasupra pernelor de aer, de-a lungul super-autorutei din rășini aliate cu titan? De ce a fost nevoie să plece din Mobile, să abandoneze viața de până atunci, să se certe cu Barbara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85062_a_85849]
-
ca, În caz că se ciocnește cu ăl din față, să fie cât de cât la fereală. Tata avea de gând să valorifice la obor o scroafă de vreo două sute de kile. Pe vremea comuniștilor toate alimentele mergeau la export, așa ca minusculul producător de la țară obținea prețuri uriașe pentru tot ce Însemna mâncare. Cu banii câștigați pe porc, tata ar fi vrut să plătească jumătate din costul unei excursii În străinătate. A chemat câțiva oameni printre care și Oaie ăsta, au prins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Înlocuit și mi-au văzut botul zdrelit, le-am spus că Îmi crăpaseră buzele de la ger. Unul dintre prieteni, poreclit Biberu, mi-a dat un borcănel cu untură de gâscă să mă oblojesc. Dormitorul corpului de gardă era o Încăpere minusculă, fără ferestre - deci fără aerisire -, În care zăceau două rânduri de paturi suprapuse câte trei. Conform regulamentului, soldații dormeau Îmbrăcați; aveau voie, totuși, să se descalțe, cu condiția să-și pună bocancii cât mai la Îndemână ca, În caz de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Gânditorul, se apucase În atelierul său din Impasse Ronsin să pună În lemn, bronzuri și pietre de tot felul esența Însăși a civilizației umane. Pe mulți n-am să-i pomenesc aici. Atât vreau să adaug: că pe o rămurică minusculă, ce nu poate fi zărită cu ochiul liber, a uriașului arbore, a apărut Într-o zi și cel ce subsemnează. Totul s-a petrecut În acest sat din Câmpia Dunării unde, În straturile unei surpături a Înaltului mal al fluviului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ingineră stagiară i-a făcut să viseze pe toți masculii care i-au zărit lenjeria atârnată pe sârmă la uscat: libidinoșii au salivat privind chiloțeii roz, nespus de Înguști și cu - lucru de adâncă mirare - numele zilelor săptămânii imprimate pe minusculul petecuț din față; bătrânul Cocoșopărit, În vârstă de peste o sută de ani, un om pe care necazurile l-au cam ocolit de-a lungul vieții, a avut parte de ultima fericire de pe acest pământ: a murit liniștit În somn și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Editura Cronica, Iași, 2009. 165 MAMA Aveau o casă plină de copii frumoși, sănătoși, harnici și poznași. Grijile, animația necontenită, bucuriile și necazurile constituiau viața familială care se scurgea lin, ca apa unui râu potolit. Părinții și copiii alcătuiau o minusculă comunitate unită, ai cărei membri se acordau sufletește până aproape de identificare, iar evenimentele, fericite și triste, erau trăite la unison. A sosit și timpul când, pe măsura maturizării depline, copiii au început să părăsească, unul câte unul, casa părintească. Unitatea
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
am fost implicat. N-am avut nevoie de jurnal, de însemnări, pentru că trăirile emoționale au fost atât de puternice încât nici astăzi, la o depărare de peste șaizeci de ani în timp, nu pot scăpa de ele. Am fost doar o minusculă rotiță în uriașul angrenaj al celui de Al Doilea Război Mondial. Să revin la scrisoarea dvs. Socot extraordinară gama de sentimente ce manifestați, cât și faptul că vă exprimați așa cum am mai spus, într-o prea frumoasă limbă românească. Dacă
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
care toată lumea vorbește, știe că există, au căzut deseori în capcana lor, dar oare câți sunt cei care știu cu adevărat ce este un asemenea virus. Fiindcă un virus informatic nu este asemenea virusului gripei, de exemplu, adică o vietate minusculă, care ronțăie harnică din sănătatea celui care o poartă, ci este doar un program, care face exact ce i s-a spus ca să facă, atunci când a fost scris și compilat. Ceea ce este sigur, verificabil, e că nicăieri nu ai să
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
chiulit de la ultima oră. Nu Îmi stătea În fire, dar nici eu, nici Eliza, nu eram În stare să ne mai ținem pe picioare pentru chimie. Ne-am așezat amândouă pe o bancă și Eliza a cotrobăit În gentuța ei minusculă În căutarea unei pile de unghii. ― Și...cum mai stai cu iubirea? Întrebă ea după ce, chipurile, Își retușa manichiura care oricum era perfectă. M-am strâmbat involuntar. Nu era genul de Întrebare pe care să o pună Eliza, mai ales
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
decât că stă Într-o librărie și citește. Poate părea naiv, dar cam așa era Maria. Mi-am luat telefonul din geanta răstignită pe fotoliu și am sunat-o. Dar melodia preferata a Mariei răzbătea până la mine de pe o măsuță minusculă din hol. Tipic ei, să-și uite telefonul acasă. L-am luat fără nicio ezitare, ridicol de Încântată de posibilitatea descoperirii identității acelui Adi. Își codase mesajele, spre exasperarea mea. Am tastat sigură pe mine data ei de naștere, dar
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
de obicei. ― Dacă ai de gând să mănânci, ai face bine să te grăbești. ― Nu vreau să mănânc azi! Și așa Îmi vine să vomit. Mi-am luat geanta nefiresc de mare și am sărit În pantofii negri cu toc minuscul. Nu mă simțeam pregătită pentru școală sau pentru orice altceva. ― Sunt gata! Adi ne aștepta În față Într-o mașină scumpă. Maria era o norocoasă. Nu numai că arăta bine și o iubea, dar avea și mașină. Era perfect! ― Bună
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
să iasă din cameră. ― Și eu te iubesc, am zis tare astfel Încât să mă poată auzi prin ușa Închisă. Intenționasem să fie un ton de batjocoră, dar o parte din mine știa că probabil că fraza conținea și un sâmbure minuscul de adevăr. Am deschis laptopul. Mă obișnuisem să trimit emailuri care nu primeau răspuns, mai ales de când nu mai aveam telefon mobil. Damian se descurca grozav În a se preface că nu mă cunoștea și nu mă cunoscuse vreodată. Plictisită
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
un roșu aprins, simțindu-mi palmele transpirate. Mai aveam doar zece minute. ― Poți să nu mai faci sunetul ăla? mă Întrebă Cora, una dintre dansatoare. Mă scoate din minți. Am Încetat să mai bat cu unghiile mele lungi În măsuța minusculă de machiaj din culise și m-am uitat la ea. Nu o cunoșteam foarte bine. Abia dacă ne vedeam În afara orelor de antrenament. Părul scurt și blond Îi era făcut țepi si purta o rochiță neagră aproape indecentă. N-aș
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
și nu a fugit ca altădată, ci acolo - pe palmă - s-a pus pe ronțăit. Priveam la ea ca la o minune... Și era o minune! Ronțăia cu o rapiditate greu de imaginat, iar lăbuțele din față - ca două mâini minuscule - învârteau aluna cu o dibăcie deosebită... Când am terminat cu acest joc ispititor, ne-am văzut de drum. La portița grădinii, bătrânul mi-a poruncit - în felul lui domol și fără vorbe în plus: Știi unde-i iazul pe malul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
că semăna mai degrabă cu un orfelinat desprins din romanele lui Dickens. Când mi-am văzut dormitorul am fost și mai dezamăgită. De fapt, am fost de-a dreptul nedumerită. Trebuia să fie chiar așa de mic? Cele două paturi minuscule înghesuite înăuntru abia dacă încăpeau. în afara dimensiunilor, sau mai curând a lipsei lor, asemănările încăperii cu o chilie de călugăr se opreau acolo. Asta dacă nu cumva călugării aveau cuverturi sintetice roz, de genul ălora care se fabricau pe când eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
pentru că aveam ceva de făcut. N-am încetat să mă gândesc la Luke, dar agonia s-a transformat într-o durere surdă ca un zgomot de fond. Nu era rău, dar era o senzație omniprezentă. Chaquie își împrăștiase prin dormitorul minuscul întreaga și foarte generoasa ei garderobă. Ceea ce m-a făcut să-mi aduc aminte că trebuia neapărat s-o rog să-mi facă loc măcar pentru o parte din lucrurile mele care continuau să stea înghesuite în valiza de pe podea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
și... înainte să apuc să trec la fapte, am ajuns la o căsuță. M-am năpustit înăuntru, urmată îndeaproape de Chris, care a trântit ușa în urmă ca să împiedice vântul și ploaia să dea buzna. Ne aflam într-o cameră minusculă, însă caldă și îmbietoare. înăuntru erau o mașină de spălat și un uscător. Amândouă huruiau făcându-și treaba. Zgomotul, amplificat de pereții și pardoseala de piatră, era infernal. L-am privit pe Chris în expectativă, așteptând să o pornească mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
sauna? am întrebat eu cu vocea tremurândă. — Da. M-am uitat de jur împrejur. Unde erau pereții de pin suedez, băncile de pin suedez, prosoapele mari și pufoase, porii care se deschideau și eliminau toxinele? Nu vedeam decât camera asta minusculă, cu pereți de piatră, cu podeaua de ciment pe care se găseau câteva coșuri de rufe din plastic roșu. — Nu prea arată a saună, am reușit să spun. —Saună e numai o poreclă, a spus Chris privindu-mă cu atenție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
a fost zguduită din temelii. Ca și cum, dintr-odată, luminile ar fi scăzut în intensitate, petrecerea ar fi încetat să mai fie un eveniment monden strălucitor. Devenise o simplă adunătură de idioți și de lipitori care se îngrămădiseră într-un apartament minuscul din New York, la ușa căruia erau lipite cu scotch trei baloane. M-am îndreptat de spate. Venise vremea pentru o nouă linie de cocaină. în sufragerie se găsea o colecție aleasă de bărbați atrăgători. Și existau șanse ca unii dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Enervată, mi-am smuls desuurile alea senzuale de pe mine, certându-mă singură fiindcă mă îmbrăcasem cu ele. Ar fi trebuit să știu că ceream prea mult de la soartă. Mi se părea că portjartierul de dantelă, ciorapii de mătase și chiloții minusculi râdeau de mine cu gura până la urechi. —Ai fi crezut că până-acum a învățat lecția, chicoteau unul către celălalt. Ticăloșii! în cele din urmă, fără să găsesc vreo explicație, mi-am dat seama că nu-mi rămânea altceva de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]