1,501 matches
-
conciliară a Bisericii, pe acea Predanie ca unitate sigură de măsură a învățăturii christice. Epistemologic, estetica Ortodoxiei reconfigurează teoriile despre frumos din liturgică și simbolică: frumusețea divină arhetipală, frumusețea umană, frumusețea artei; relațiile dintre contemplația sensibilă, contemplația estetică și cea mistică; de asemenea autorul distinge relațiile dintre artist și opera sa, mai ales chestiunea kenozei auctoriale, ipostazele compozite ale artei: arta ca rugăciune, diaconie, catehizare, ca ansamblu de simboluri și spiritualizare. Metodologic, estetica Ortodoxiei se subsumează unui permanent exercițiu puridisciplinar, conferind
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
răsăritene. Readucând ființa umană în lucrarea de vindecare a mundus-ului, o taxonomie a omului simplu, smerit și umil, monahul român valorifică raportul sui-generis dintre existența activă, caracterizată de esența actului în sine și existența pasivă, contemplativă, definită de trăirea în mistica contemplației, raport ce justifică ancorarea dimensiunii ontologice în actul transcendenței. În plan soteriologic, "ieșirea la liman" este corelată de simbolistica purtării Crucii, percepută diferit, în funcție de capacitatea harică sau de râvna aspirantului la înduhovnicire. În cadrul acestui Epistolar creștin există o propensiune
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
simplitate, București, Editura Vremea, 2006. Bernea, Ernest, Dialectica spiritului modern, București, Editura Vremea, 2007. Bernea, Ernest, Meditații filosofice. Note pentru o filosofie inactuală, București, Editura Predania, 2010. Bernea, Ernest, Criza lumii moderne, București, Editura Predania, 2011. Crainic, Nichifor, Cursurile de mistică, Sibiu, Editura Deisis, 2010. Deleanu, Paul Costin, Ideea Românească, București, Editura Criterion Publishing, 2007. Eliade, Mircea, Images et symboles. Essai sur le symbolisme magico- religieux, Paris, Gallimard, 1952. Eliade, Mircea, Oceanografie, București, Humanitas, 1991. Eliade, Mircea, Solilocvii, București, Humanitas, 1991
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
2005. Marion, Jean-Luc, Le croire pour le voir, Communio, Parole et Silence, 2010. Meslin, Michel, Palanque, Jean-Rémy, Le Christianisme antique, Paris, Armand Colin, 1967. Meyendorff, John, Saint Grégoire Palamas et la mystique orthodoxe, Paris, Seuil, 2002. Mladin, Nicolae, Asceza și mistica paulină, Sibiu, Deisis, 1996. Moreau, Jacques, La Persécution du christianisme dans l'Empire romain, Paris, PUF, 1956. Nellas, Panayotis, Omul animal îndumnezeit. Perspective pentru o antropologie ortodoxă, Sibiu, Editura Deisis, 2002. Nicolescu, Costion, Spre o cultură liturgică, București, Editura Anastasia
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
din faza "atitudinilor" creștine; au fost depășite spleenul, cafard-ul, katzenjammer-ul filosofic, care mai mult creau nostalgii decât delimitau poziții. Astăzi, tinerii se îndreaptă prin disciplina cuvântului scris, care e cea mai bună garanție împotriva visării bolnăvicioase. Iată de ce, noua mistica ortodoxă, care se creează văzând cu ochii, nu e rătăcire bezmetică și necontrolată, ci se ridică solid, ca o aspră disciplină intelectuală. A, dacă Biserica noastră ar fi astăzi alta! Dacă ar exista, în adevăr, în sânul ei omul de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Berlinul și se instalează la Clamart, lângă Paris. Participă la întâlnirile grupului "Esprit" (Emmanuel Mounier, Gabriel Marcel); la decadele de la Pontigny (Martin Buber, Jean Wahl, Léon Brunschvicg). La Clamart, Berdiaev găzduiește întâlniri regulate, cu discuții pe teme de teologie și mistică, ale unor importanți gânditori, scriitori francezi și străini: Jacques și Marissa Maritain, Étienne Gilson, Lucien Laberthonnière, Louis Massignon, Maurice de Gondillac, Charles du Bos, Leon Șestov, Senghor et alii. 12 Léon P. Karsavin, Sur les deux natures dans le Christ
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
mult: Biserica Sfântul Gheorghe Nou din București și Mănăstirea Hurezi din judetul Vâlcea. Pe drept cuvânt se poate afirma că, În vremea lui Constantin Brâncoveanu, se Înfăptuiește ,,o adevărată revoluție spirituală” care contribuie Încet, dar sigur, la ruperea românilor de mistica medievală și la realizarea omului modern. Acestea sunt argumentele forte care justifică denumirea lui Constantin Brâncoveanu, mare voievod cărturar. În ceea ce privește educația, se poate observa cum ea Începe de acasă și se extinde În Întreaga Țară Românească, prin Înființarea de școli
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Cristina-Alina Bardos-Micu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92314]
-
a făcut lumea lucrînd ofensiv, către și într-un domeniu din afara lui. în calitate de creator, Dumnezeu este, pentru această linie de gîndire, atotputere, plenitudine de realitate care se autolimitează. El însuși se retrage pentru a face loc creației sale. Prezentă în mistica iudaică din secolul al XVI-lea, dar și în alte tradiții, această concepție consideră că prima mișcare divină ce conduce la creație constă în concentrarea lui Dumnezeu, în contracția sa, care lasă astfel un spațiu pentru desfășurarea lumii, un teritoriu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
se vorbește despre Adam înveșmîntat de Dumnezeu cu gloria țesută din lumina Grădinii Paradisului, un veșmînt care îl părăsește odată cu izgonirea din Eden și care se va coborî din nou asupra lui Enoh (cf. Moshe Idel, Ascensiuni la cer în mistica evreiască, Polirom, Iași, 2008, p. 79). Gershom Scholem, La Kabbale, Gallimard, Paris, 1998, p. 253 : o convingere larg răspîndită afirma că, înainte de păcatul lui Adam, corpul lui era, de asemenea, spiritual, un soi de veșmînt eterat, care s-a materializat
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
îi lasă libertatea intactă, dar totodată neorientată, vagă, vulnerabilă, întrucîtva la îndemîna modelor și a ideologiilor dominante : o libertate care, din perspectiva persoanei, este oricum, prin definiție, imperfectă. Trupul feciorelnic : integritate sau integralitate? Pentru platonism, dar și pentru o anumită mistică rigoristă, inclusiv creștină, categoria trup reprezintă un obstacol de căpătîi în dobîndirea libertății totale. E temnicerul sau ispititorul împotriva căruia trebuie să lupți, lestul de care trebuie să te separi, să scapi, pentru ca sufletul regrupat în sine însuși să fie
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
spirituală a ramurilor creștine, fiecare cu geniul, dar și cu limitările ei, André Scrima menționează neîncrederea în istorie a ortodoxiei, teama ei că ar putea fi distrasă dacă acordă atenție creatoare istoriei de la contemplarea extatică a Originii, spre care conduc mistica și liturgica Răsăritului. Dar această orientare polară riscă să rămînă doar o moștenire neexploatată și, pînă la urmă, iluzorie, dacă ea nu se proiectează, formativ, pe o istorie asumată ca făcînd parte, și ea, din planul divin. Pentru André Scrima
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
recunoștea, ca formă de cunoaștere tare, decît cunoașterea științifică, față de care religia putea oferi cel mult o cunoaștere slabă, neverificabilă prin experiment și examen strict rațional. Inaugurată la sfîrșitul secolului al XVIII-lea, a existat pînă de curînd chiar o mistică a științei, de la care publicul larg aștepta transformarea paradisiacă a vieții și terapia sufletelor : dovadă atașamentul intelectualilor din filmele lui Woody Allen față de psihanalistul lor. Pentru omul comun, care absorbea vulgata difuzată de presă, minunile științei au putut înlocui pentru
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Abia cînd Unul e conceput în retragerea sa, cînd tautologia principială Unul care este Unu se deschide către predicația Unul este, abia atunci apare în chiar interiorul Unului plaja ființei, abia atunci se ivesc categoriile contrare, pluralitatea, posibilitatea ființărilor. în mistica ebraică, o linie care culminează cu doctrina lurianică a contracției (țimțum) susține că spațiul creației se ivește ca efect al concentrării, restrîngerii sau interiorizării lui Dumnezeu, absorbit de Infinitul lui radical. în termenii lui Meister Eckhart, creatura apare în teritoriul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
propriile avataruri în spațiul credinței și al teologiei; alunga mai întîi acuza adusă de Eugen Lovinescu, "inventatorul maimuței imitatoare", cum că ortodoxismul său ar fi fost împrumutat de la poetul german Reiner Maria Rilke; lirica acestuia, preciza Crainic, era inspirată din mistica medievală, iar imaginea lui Dumnezeu în devenire se revendica de la protestantismul filosofic german, cu care ortodoxia nu avea nici o legătură. Crainic amintește totodată de eșecurile pe care le-a cunoscut drumul său din 1912 încoace, cînd era student la Universitatea
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
vileag simulacrul și sterilitatea unor atare teorii. Nici cultura română, spune Vulcănescu, nu este străină de o asemenea confuzie. E direcția dată de acel misticism vag, de așa-zisul complectitudinism (pe care Vulcănescu îl denumise, în 1922, viață integrală), de mistica incoloră, un fel de vague à l'âme numit de Nae Ionescu Schwärmerei. Un astfel de integralism i se părea lui Vulcănescu pur și simplu o zădărnicie. În ceea ce privește spiritualitatea care înseamnă viață culturală, Vulcănescu o judecă prin vizorul filosofiei culturii
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
fost declarat un maestru al dezamăgirii, un Don Quijote care înfruntă "marea neagră a ocultismului" sau un personaj care luptă împotriva dictaturii opiniei, a religiei majorității 165. Deloc unice, singulare, sensurile noțiunii de intelectual au compus de-a lungul vremii o mistică sui-generis, dar au suferit totodată, cum ar spune sociologul Edgar Morin, și o biodegradabilitate, căci ca orice adevăr și noțiunile sînt erodate de factorul timp166. Definirea noțiunii de intelectual s-a dovedit, tocmai de aceea, dificilă și delicată, și asta
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
își fixează rădăcini în cele mai aspre condiții. Țâșnește și crește căutând resursele vitale. 2. DINCOLO DE ÎNGERI ȘI DE DRACI, ȚARA UNDE AR VREA SĂ TRĂIASCĂ - MIHAELA MIROIU - Cetățeni postmoderni ai unei țări premoderne. Titlu nietzschean - dincolo de magie și de mistică, dincolo de credințe și de habitudini culturale, direct în fapte, dar nu în orice fapte ci în cele care răsfrâng politicul și eticul deopotrivă. Și nu orice politic, ci cel de la noi, din ultimii ani, adică din primii ani de libertate
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
consfătuiri la București a cadrelor filozofice din învățământul superior, filozoful stalinist Pavel Apostol a declanșat un violent atac împotriva lui Mircea Eliade și a recentei lucrări Hermeneutica lui Mircea Eliade, de Adrian Marino, acuzată de toate păcatele (antimarxism, idealism, hermeneutică, mistică etc.), ca și împotriva lui Constantin Noica și Emil Cioran, Lucian Blaga și Marin Preda. Acesta, în ultimul său roman, Cel mai iubit dintre pământeni, a evocat și destituirea de la Universitate a lui Blaga, semnată de același Pavel Apostol, pe
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
comuniste. Câte ceva se publică în traduceri, doar în 22, Sfera politicii și, recent, în Polis. Or, numai în acest mod, comparat, se poate explica și defini, între altele, statutul exact al dizidenței și rezistenței românești (câte au fost). Textul respectiv: Mistica numerelor: 1968 și 1989 repune în discuție (prin A. Michnik și alții) mai ales problema foarte acută și controversată și la noi a decomunizării și reconcilierii. în sfârșit, cea mai mare pondere a cărții o au analizele pe material românesc
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
după împlinirea idealului național, colectiv, în noi direcții, prin realizarea unor proiecte strict individuale, în primul rând, dar și prin noi deschideri externe, spre zone până atunci nefrecventate: orientalistică (India, cazul lui Mircea Eliade), zona anglo-saxonă, dar și filozofiile iraționaliste, mistice etc. opuse, în general, filozofiei tradiționale de catedră. Instaurarea regimului comunist, după 1947, și politica sa de izolare antieuropeană totală, în principiu ermetică, au produs alte două tipuri de integrare europeană. Cel dintâi a avut un sens net de rezistență
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
recurgând la antinomie. Gândirea rațională își epuizează resursele conceptuale în fața acestui obiect și atunci singura cale de a-l exprima într-un fel este limbajul antinomic. Antinomia este "forma cea mai acută" sub care obiectul misticii se înfățișează 313 În mistica iudaică, de exemplu, se spune că în Dumnezeu coexistă imobilitatea absolută și absoluta mișcare, Ființa și Neființa, Binele și Răul. Una și aceeași realitate, "mitul biblic o înfățișează despărțind unitatea primordială a Arborelui Yod, rădăcina în doi termeni antinomici. Aceștia
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cei doi termeni ai antinomiei, trăind experiența depășirii antinomiei "în drumul spre sâmburele care îi unește polii"315. Felul în care se desfășoară speculația antinomică în spațiul discursului mistic depășește, la un moment dat, orice limită a rațiunii. Aceasta pentru că mistica nu are ca scop propriu-zis cunoașterea, ci un fel de experiență sau trăire a obiectului său. Cunoașterea pe care o propune este o cunoaștere prin necunoaștere. Tocmai de aceea, pare o nebunie pentru rațiunea pozitivă și cea discursivă sau conceptuală
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cu gândirea mistică fiind evidențiată de către comentatori. În fondul ei, metafizica hegeliană se construiește pe presupoziția "imensei puteri a negativului", pe ideea că "numai negativitatea face cu putință manifestarea și recunoașterea de sine a "ființei"", idee cu origine sigură în mistica lui Jakob Böhme336. De fapt, însuși Hegel, după câte se pare, afirmă legătura dintre speculativ și mistic, faptul că speculativul, la fel ca și misticul, cuprinde o doză de mister, de inconceptibil, încălcând de cele mai multe ori legile gândirii obișnuite 337
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Albatros, București, 1997. Ghideanu, Tudor, Anamnesis sau treptele aducerii aminte, Editura Junimea, Iași, 1987. Gonseth, Ferdinand, Filosofia deschisă, vol. I, Editura Științifică, București, 1995. Granger, Gilles Gaston, L'irrationnel, Editions Odile Jacob, Paris, 1998. Grădinaru, Mihail, "Prefață" la Rudolf Otto, Mistica Orientului și mistica Occidentului, Editura Septentrion, Iași, 1993. Hegel, G.W.F, Știința logicii, Editura Academiei, București, 1966. Hegel, G.W.F., Enciclopedia științelor filozofice. Logica, Editura Academiei, București, 1962. Hegel, G.W.F., Logica, Editura Academiei, București, 1962. Heisenberg
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Ghideanu, Tudor, Anamnesis sau treptele aducerii aminte, Editura Junimea, Iași, 1987. Gonseth, Ferdinand, Filosofia deschisă, vol. I, Editura Științifică, București, 1995. Granger, Gilles Gaston, L'irrationnel, Editions Odile Jacob, Paris, 1998. Grădinaru, Mihail, "Prefață" la Rudolf Otto, Mistica Orientului și mistica Occidentului, Editura Septentrion, Iași, 1993. Hegel, G.W.F, Știința logicii, Editura Academiei, București, 1966. Hegel, G.W.F., Enciclopedia științelor filozofice. Logica, Editura Academiei, București, 1962. Hegel, G.W.F., Logica, Editura Academiei, București, 1962. Heisenberg, Werner, "Conceptul de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]