15,766 matches
-
despre normalitate, despre forțarea ei. Intimitate și ritual. Acesta este desenul spectacolului. Stăm pe scenă, lîngă agitația actorilor, femei și bărbați, cucoane, culegătoare de OO, măicuțe - sîntem aproape de mînăstiri, nu? - golani, vizitiu, boieri mari sau mici, stăm lîngă Baba și Moșu', lîngă Cucoșu' și Găina. Stăm bine în poveste. Urmărim drumurile pe care actrițele le fac de colo dincolo. Scena se umple de cuiburi cu ouă. Peste tot, pete de alb. Nimeni nu se grăbește. Ritual înseamnă și ritmul unui ceremonial
Cucurigu! Boieri mari! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9012_a_10337]
-
ar fi dispus să-i administreze și o mamă sau chiar două, trei de bătaie pentru astfel de bogăție?! Ce fac bărbații în timpul acesta? Chefuiesc, bag sama. Așadar, totul începe cu oul și de la el. Și lumea, dar gîlceava dintre Moșu' și Baba. Că s-au luat cei doi, pe nimeni nu mai miră. Da' în ce situație l-a pus Baba pe Moșu' nostru față de principiile sale, non-violente, și, totodată, față de Cucoșu' său, altfel, muzician înnăscut. Cel mai bine și
Cucurigu! Boieri mari! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9012_a_10337]
-
acesta? Chefuiesc, bag sama. Așadar, totul începe cu oul și de la el. Și lumea, dar gîlceava dintre Moșu' și Baba. Că s-au luat cei doi, pe nimeni nu mai miră. Da' în ce situație l-a pus Baba pe Moșu' nostru față de principiile sale, non-violente, și, totodată, față de Cucoșu' său, altfel, muzician înnăscut. Cel mai bine și cel mai bine el știa să cînte la vioară. Era modul lui de a spune, pe limba lui, povești. Îi înveselea pe toți
Cucurigu! Boieri mari! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9012_a_10337]
-
povești. Îi înveselea pe toți, jucau, se nărăveau la voie bună și, uneori, la sfadă. Păi, Cucoșu', ca și Greierele, dacă cînta, nu muncea. Și nu se oua, în cazul nostru. În afară de chef, nimic altceva nu avea. Nici el, nici Moșu'. Pe acesta din urmă, iaca a venit o zi de la Dumnezeu în care a început să-l sîcîie că nu are și el măcar un ou. Cu alte cuvinte, Cucoșu' cel artist trebuia să azvîrle cît colo vioara și să
Cucurigu! Boieri mari! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9012_a_10337]
-
jucat impecabil de Tudor Tăbăcaru-Moșu' și Cezar Antal-Cucoșu', cu gesturi mici, cu un du-te vino fin de priviri, de subînțelesuri, de sensuri ce se rostogolesc unele după altele este acel taifas bărbătesc dintre cei doi. Șueta masculină. Încurcătura bietului moș. Absurdul situației însăși. Scărpinarea pe după ceafă. Negocierea. Inițial, pașnică. Precipitarea acțiunii și părăsirea dialogului. Sînt secvențe de film, care, prin succesiunea lor, prin accelerarea ritmului nasc, într-un timp foarte scurt, alte zeci de povești. Paranteze, drumuri lăturalnice, capete de
Cucurigu! Boieri mari! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9012_a_10337]
-
dar peste poate de energic - și oferindu-i demnitatea supremă a comentariului. Cosașu nuanțează până la telegrafie și analizează majoritar prin trunchiere sintactică. Nu e prețios și se răsfață în a scrie scurt. De aici afinitatea, recunoscută și recognoscibilă, cu Caragiale. Moșii acestuia din urmă se generalizează, iar explozia demografică se suprapune uneia stilistice. Morala e intrinsecă, concluziile se feresc de ostentație. Pe 23 noiembrie 1968, la pagina 53 a ediției de față, Radu Cosașu devine categoric: "A murit la Leningrad nepotul
Pururi tânăr by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9048_a_10373]
-
râvnitul act de proprietate vor fi duși la Mortu' Fript, adică la crematoriu. Andrei Ilieș, curiosul student la Teologie ce înșiră, frecvent, cuvinte din Scriptură și cele mai spurcate înjurături, jinduiește "cu bale la gură" după avutul lui Victor Gomoiu, moșul stăpân peste jalnicul atelier de la Glina și care, aplecându-se mereu cu mari chinuri, are o vorbă preferată: "Futu-te-n cur, spate". Văru' Laur, care tot "se smiorcăie, se maimuțărește și se gudură cu nesfârșită voluptate", are un râs
Orașul subteran by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9028_a_10353]
-
pom plin de fructe, fusese acoperit de o piramidă de mere. Mi se părea formidabil. Citeam curgător "Lir și Tibișir", "Martinică și Puki", " Coana Frosa la București", "Șerban și Uragan în avion", "Doctorul Mititelu, medicul animalelor", a-pre-ciate opere ale lui Moș Nae (Batzaria) și, în ori-ginal, fabulele lui Vasile Militaru. Un volum de basme, intitulat " Hoțul de stele" mi-a rămas inabordabil. Universul copiilor, în culori albastru și roz, adăpostea extraordinarele aventuri ale lui Tudorică și Andrei, tot în benzi desenate
Old merry school by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9265_a_10590]
-
Grete Tartler Dana Schobel Roman, strănepoata lui Nicolae Batzaria (ziarist și ministeriabil interbelic, care a rămas însă în amintirile noastre ca autor de basme, "Moș Nae"), dar și a unui xilogravor din München, Victor Schöbel, "devenit, de dragul fiicei protopopului din Râciul de Cîmpie, cetățean român", a avut probabil în genă dragostea pentru literatura copilăriei. Tot ce imagina ea s-a întemeiat tocmai pe această "joacă
Diurna și nocturna by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9347_a_10672]
-
din cele trei fete una a fost bunica mea. Cea mai mare. Ecaterina, Catherine. S-a măritat cu moșierul Matache Dumitrescu ce avea trei-patru moșii, nu mai știu câte: Glina, Catrina - îi pusese numele soției lui - Cățelu, toate astea erau moșii în București. Iar cât despre Ferentari - pot să spun și eu, pentru că am asistat în copilăria mea - că cei care cumpărau parcelele îi plăteau tatălui meu ratele pentru terenuri. Oamenii își construiau case. Era foarte bogat bunicul și i-a
Zoe Dumitrescu-Bușulenga:"Aveam o grădină splendidă în spatele casei. Acolo am trăit până la 29 de ani." by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/9313_a_10638]
-
merg mâinile (la 85 de ani, vârsta la ora interviului). Și eu am făcut conservatorul. În sfârșit. Sunt lucruri care dovedesc niște personalități puternice. T. S. - Unde a făcut școala bunica dvs.? Z.D.-B. - Toată lumea la maici, la Pitar Moș. Unde am fost și eu, după aceea. T. S. - O tradiție, în familie. Z.D.-B. - Da, o tradiție. T. S. - Ce învăța bunica acolo? Z.D.-B. - Franceza, germana, literaturile, gramatică și pian. T. S. - Deci un învățământ umanist
Zoe Dumitrescu-Bușulenga:"Aveam o grădină splendidă în spatele casei. Acolo am trăit până la 29 de ani." by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/9313_a_10638]
-
care sare rolul „ursului” și stă în bârlogul lui, într-un cerc desenat lângă un perete. Copiii merg pe vârfuri spre poiană aflată lângă bârlogul „ursului”. Ajungând lângă poiană sar pe ambele picioare recitând: „În poiană noi sărim Așteptând pe Moș Martin uite, iese din bârlog trebuie să stăm pe loc”. Pe ultimul vers, „ursul” iese din bârlog și verifică care copil mișcă. Cel care mișcă primul devine „urs”. Jocul se reia. Țcl. I; a II -a) 3. „Vânătorul și iepurii
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
ANOTIMPURI... Stau în fotoliu, și privesc cum arde focul. Lângă mine, pisica toarce ușor. Încet-încet, Moș Ene mi se strecoară sub pleoape cu săculețul său fermecat doldora de vise. Fetițo, vrei să facem o călătorie în anotimpuri? Nu am mai avut timp să-i răspund pentru că m-am simțit cuprinsă într-un vârtej amețitor... Primăvara mi-
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
liniștită trăia o familie care avea doi copii, Ana și Marinel. Ei nu se bucurau ca ceilalți copii. În loc să fie pe pârtie sau la săniuș, stăteau în casă lângă mama lor. Fără nici un zâmbet pe față scriau o scrisoare pentru Moș Crăciun. Marna s-a apropiat încet și i-a întrebat: Dragii mamei, voi ce doriți să vă aducă Moșul ? Un Crăciun fericit! Și altceva ? Trebuie să vă doriți ceva și pentru voi ! O mașinuță, spuse Marinel. Ba o păpușă ! spuse
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
fie pe pârtie sau la săniuș, stăteau în casă lângă mama lor. Fără nici un zâmbet pe față scriau o scrisoare pentru Moș Crăciun. Marna s-a apropiat încet și i-a întrebat: Dragii mamei, voi ce doriți să vă aducă Moșul ? Un Crăciun fericit! Și altceva ? Trebuie să vă doriți ceva și pentru voi ! O mașinuță, spuse Marinel. Ba o păpușă ! spuse Ana. Tatăl copiilor era plecat de mult timp, la muncă pe meleaguri îndepărtate. Era un om tare bun și
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
ocrotea și le vorbea frumos. Dorul de copii îl chinuia și pe el, dar n-avea încotro. Trebuia muncească pentru ca ei să aibă pe masă o bucată de pâine. Mama se apropie încet și începu să le citească scrisoarea: Dragă Moș Crăciun, Noi știm că tu ești tare bun și că de Crăciun le îndeplinești toate dorințele copiilor cuminți. Eu mi aș dori o păpușă cu păr lung, frumos îmbrăcată, așa cum au prietenele mele. Frățiorul meu își dorește o mașinuță... Dar
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
lung, frumos îmbrăcată, așa cum au prietenele mele. Frățiorul meu își dorește o mașinuță... Dar cea mai arzătoare dorință a noastră este să ni-l aduci acasă pe tata, să fim din nou o familie fericită, așa cum eram cândva. Așa că, dragă Moșule, noi renunțăm la jucării, numai să-l vedem pe tata acasă. Poate prin călătoriile tale lungi îl găsești pe tata și îl rogi să se întoarcă la noi. Așteptăm, cu nerăbdare, bunule Moș Crăciun, vreun semn de la tine. Te iubim
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
familie fericită, așa cum eram cândva. Așa că, dragă Moșule, noi renunțăm la jucării, numai să-l vedem pe tata acasă. Poate prin călătoriile tale lungi îl găsești pe tata și îl rogi să se întoarcă la noi. Așteptăm, cu nerăbdare, bunule Moș Crăciun, vreun semn de la tine. Te iubim și te așteptăm ! Cu mult drag, Ana și Marinel Așa se încheia scrisoarea celor doi copii. Mama își șterse pe furiș o lacrimă. Se uita la ei și văzându-i triști îi luă
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
donații din averea devălmașă a Vrancei către persoane ca posesiuni individuale (30 lei munte „se lasă” „pentru ostenelile sfinției sale părintelui Șerban, umblând pentru noi, pentru giudecate moșiei a toată Vrancea” în Năruja; satului Spinești i se lasă 30 lei „pentru moș Toder Țârde, umblând și el pentru giudecăți”, satului Negrilești, alți 12 lei „pentru ostenelile lui Taftă, ce și el au fost în giudecată pentru moșiile Vrăncii”. Încercările de constituire a posesiunilor private cresc în perioada următoare. Un șir de episoade
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
legate de arealele cu relief accidentat, litosolurile sunt prezente în toate unitățile de soluri din munte, evoluând în funcție de etajul biopedoclimatic spre alte tipuri de soluri. Pe versanții foarte puternic înclinați se asociază cu stâncărie și grohotișuri (Dealul Viilor, Dealul Teiul Moșului în bazinul Ieșelniței, Dealul Streneac în bazinul Liuborajdei). Litosoluri apar pe versanții abrupți dinspre valea Dunării ai Munților Locvei între Baziaș și Divici, ai Munților Almăj între Cozla și Ieșelnița, precum și la Porțile de Fier sau pe unele văi principale
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
scenă Petru cel Mare, prietenul lui Dimitrie Cantemir, - momentul Stănilești. Tată ignar al primului domnitor intelectual din istoria țărilor noastre, și autor moral al executării altui mare intelectual autohton, după cum am citit. Deocamdată, pe Miron logofătul, abia sosit din Polonia, moșul Cantemir îl primește "cu milă și cinste". Ba el se și încuscrește cu Miron Costin, numindu-l staroste la Putna, post important în relațiile cu leșii. }ara era cutreierată de-a lungul și de-a latul de polonezi. Bătrânul Cantemir
Moș Cantemir by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9426_a_10751]
-
ulterior porecla lui "Costea cel negru" devenind nume de familie. Originea strămoșilor oscilează între localitatea epirotă Negades de la nord de Iannina (Grecia) și insula Itaca, aflată în apropiere. Veniți în }ara Românească, strămoșii Caracostea au făcut avere, arendând și exploatând moșii. Au practicat comerțul cu succes și au primit și ranguri boierești. în centrul orașului Slatina există și astăzi - veritabilă bijuterie arhitectonică în stil francez - o casă reprezentativă, ridicată la începutul secolului XX, fostă în proprietatea familiei. Profesorul Dimitrie Caracostea era
Un pictor francez de origine română by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/9454_a_10779]
-
căștile pe urechi transcrie indiferent partitura-interogatoriului compus aproape integral din onomatopeele celui torturat. Pînă și ultimul strigăt este îndosariat pentru a deveni un semn pierdut în oceanul de hîrtii. Mr. Helpmann, șeful departamentului, un bătrînel cu o falsă jovialitate de Moș Crăciun, țintuit într-un scaun cu rotile, sugestie ironică a neputinței, invocă în fața lui Lowry puterea regulamentului. Simpla afișare a insignei de funcționar la etajele superioare, la Information Retrieval, îi face pe soldați să încremenească în poziție de drepți în fața
Un sezon în Brazil by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9503_a_10828]
-
Și strigătul de alarmă și de mîhnire după farmecul care trece, acoperit de siluetele gregare ale cartierelor de blocuri. Prin același mecanism se pierd, în București, Moșii. La tîrgul statornicit pe vremea Basarabilor bătrîni se luau cele trebuincioase pomenirii morților, moșii și strămoșii. În Joia Moșilor, cobora în tîrg Vodă. Obiceiul l-a păstrat și regele. Pe urmă, s-a făcut tîrg de sărbătoare, cu vinuri și petrecere, cu "turtă dulce, mere și pere uscate pentru orșav, floricele, gogoși și halviță
Alintări by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9508_a_10833]
-
de mîhnire după farmecul care trece, acoperit de siluetele gregare ale cartierelor de blocuri. Prin același mecanism se pierd, în București, Moșii. La tîrgul statornicit pe vremea Basarabilor bătrîni se luau cele trebuincioase pomenirii morților, moșii și strămoșii. În Joia Moșilor, cobora în tîrg Vodă. Obiceiul l-a păstrat și regele. Pe urmă, s-a făcut tîrg de sărbătoare, cu vinuri și petrecere, cu "turtă dulce, mere și pere uscate pentru orșav, floricele, gogoși și halviță", și fel de fel de
Alintări by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9508_a_10833]