11,461 matches
-
MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Spiritual > CÂTEVA REFERINȚE DESPRE ZIUA (ZILELE) POMENIRII MORȚILOR ÎN CULTUL ORTODOX - MOȘII DE IARNĂ... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1505 din 13 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Câteva referințe despre ziua (zilele) pomenirii morților în cultul ortodox - Moșii de iarnă... Despre taina morții. Moartea dreptului și moartea păcătosului Biserica Ortodoxă
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ZIUA (ZILELE) POMENIRII MORŢILOR ÎN CULTUL ORTODOX – MOŞII DE IARNĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367558_a_368887]
-
Cultural > Spiritual > CÂTEVA REFERINȚE DESPRE ZIUA (ZILELE) POMENIRII MORȚILOR ÎN CULTUL ORTODOX - MOȘII DE IARNĂ... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1505 din 13 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Câteva referințe despre ziua (zilele) pomenirii morților în cultul ortodox - Moșii de iarnă... Despre taina morții. Moartea dreptului și moartea păcătosului Biserica Ortodoxă ne învață că moartea este "despărțirea sufletului de trup"; odată această despărțire săvârșită, trupul este dat pământului și putrezește. Așadar, ultima menire a omului pe pământ este moartea
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ZIUA (ZILELE) POMENIRII MORŢILOR ÎN CULTUL ORTODOX – MOŞII DE IARNĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367558_a_368887]
-
la Biserică ofrande pentru sufletele celor dragi. Astfel, în acest an, în toate bisericile și cimitirele ortodoxe se va face pe 14 februarie 2015 pomenirea celor adormiți. Această zi mai este cunoscută în Biserica Ortodoxă și sub denumirea populară de Moșii de iarnă. Sfinții Părinți au rânduit ca sâmbăta să se facă pomenirea celor adormiți, pentru că este ziua în care Iisus Hristos a stat cu trupul în mormânt și cu sufletul în iad, ca să-i elibereze pe drepții adormiți. Pe de
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ZIUA (ZILELE) POMENIRII MORŢILOR ÎN CULTUL ORTODOX – MOŞII DE IARNĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367558_a_368887]
-
trupul, urmând să învieze a treia zi, spre răscumpărarea neamului omenesc din moartea păcatului strămoșesc și spre viața veșnică. Biserica a rânduit în an două sâmbete mari, când se fac pomeniri mai ales pentru morții care au murit pe neașteptate:Moșii de iarnă (sâmbăta dinaintea Duminicii Înfricoșătoarei Judecăți) și Moșii de vară(sâmbăta dinaintea Pogorârii Duhului Sfânt). De asemenea, pomeniri pentru cei adormiți se vor face în fiecare sâmbătă din Postul Mare. Toate sâmbetele anului liturgic sunt închinate defuncților, precum și tuturor
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ZIUA (ZILELE) POMENIRII MORŢILOR ÎN CULTUL ORTODOX – MOŞII DE IARNĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367558_a_368887]
-
Pr. Prof. Univ. Dr. Nicolae D. Necula, Tradiție și înnoire în slujirea liturgică, vol. I, Galați, 1996; vol. II, Galați, 2001. Material documentar întocmit de către Dr. Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Câteva referințe despre ziua (zilele) pomenirii morților în cultul ortodox - Moșii de iarnă... Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1505, Anul V, 13 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Stelian Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ZIUA (ZILELE) POMENIRII MORŢILOR ÎN CULTUL ORTODOX – MOŞII DE IARNĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367558_a_368887]
-
pe noi cărări Se vor slabi prin țări străine Vor fi tratați ca niște sclavi leproși Căci, doar așa vor strânge bani de-o pâine Iar noaptea-ntreagă-și plâng genunchii roși Odihna-nseamna doar coșmaruri multe Iar dorul de moșie e nestins Spălăm la fund bogați din alte culte Apoi mâncăm ce alții au respins Cu ce-s mai speciali că noi, străinii Când noi am fost aici de la-nceput De ce sunt trandafiri, iar noi doar spinii De ce, ei viitor
ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU [Corola-blog/BlogPost/367581_a_368910]
-
doar chin și-o viață-amarăSe-ndeparteaza azi pe noi cărăriSe vor slabi prin țări străineVor fi tratați ca niște sclavi leproșiCăci, doar așa vor strânge bani de-o pâineIar noaptea-ntreagă-și plâng genunchii roșiOdihna-nseamna doar coșmaruri multeIar dorul de moșie e nestinsSpălăm la fund bogați din alte culteApoi mâncăm ce alții au respinsCu ce-s mai speciali că noi, străiniiCând noi am fost aici de la-nceputDe ce sunt trandafiri, iar noi doar spiniiDe ce, ei viitor, iar noi trecut? Să
ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU [Corola-blog/BlogPost/367581_a_368910]
-
orașului Giurgiu dreptul de a percepe taxele de accize. A făcut un împrumut la un bancher, a muncit din greu, ajutat și de soția sa, Eufrosina, încât a reușit să prospere, să devină peste ani propietar de case și de moșii. Familia lui era înrudită cu Ion Heliade Rădulescu, părintele literaturii române , cum scrie pe marmura monumentului său din bulevard, unul dintre promotorii Revoluției de la 1848. Bunicul mamei sale era originar din Macedonia. La vârsta de 5 ani a început clasele
TAKE IONESCU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366939_a_368268]
-
prin Constituție. S-a convenit până la urmă ideea de vânzare-cumpărare de bună voie între proprietari și obștile sătești dar realizarea practică a fost greoaie împotmolindu-se la stabilirea prețurilor. S-a înființat apoi Casa Rurală cu scopul de a cumpăra moșii și a le revinde în loturi de câte 5 hectare la țărani. În 1913, când Brătianu anunța programul faimoaselor reforme, Take Ionescu nu se mai număra printre adversari. Încă din anul 1913 se înțelege cu Brătianu în toate problemele mari
TAKE IONESCU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366939_a_368268]
-
sufletul acestui Comitet și aliații recunosc oficial Comitetul și lucrează cu el. După război revine la București cu ideea formării unui partid democrat și pentru asta adresează țării un manifest în care arată înfăptuirile partidului conservator în chestiunea agrară (vânzarea moșiilor statului către țărani, expropierea moșiilor de mână moartă), apoi conlucrarea cu liberalii pentru reforma electrorală. Fără a renega nimic din trecutul lui glorios, partidul conservator pune temelia partidului democrat". El propune unificarea vieții de stat a celor patru Românii, descentralizarea
TAKE IONESCU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366939_a_368268]
-
recunosc oficial Comitetul și lucrează cu el. După război revine la București cu ideea formării unui partid democrat și pentru asta adresează țării un manifest în care arată înfăptuirile partidului conservator în chestiunea agrară (vânzarea moșiilor statului către țărani, expropierea moșiilor de mână moartă), apoi conlucrarea cu liberalii pentru reforma electrorală. Fără a renega nimic din trecutul lui glorios, partidul conservator pune temelia partidului democrat". El propune unificarea vieții de stat a celor patru Românii, descentralizarea administrativă și inamovibilitatea ei, autonomia
TAKE IONESCU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366939_a_368268]
-
uita felul în care îi fusese omorât tatăl, marele vistiernic Hrizea Carida, în septembrie a anului 1680? Abia împlinise douăzeci și cinci de ani când, împreună cu surorile sale și cu mama sa Maria, fiica marelui ban Gheorghe Băleanu, trebuiau să-și părăsească moșia din Popeștii Ilfovului pentru a lua drumul Istanbulului iar de acolo pe cel al Moscovei. Sub Brâncoveanu avea să revină în țară sub numele de Radu Popescu, nume luat de la moșia ce o stăpânea. Înzestrat cu o cultură aleasă, cunoscător
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
fiica marelui ban Gheorghe Băleanu, trebuiau să-și părăsească moșia din Popeștii Ilfovului pentru a lua drumul Istanbulului iar de acolo pe cel al Moscovei. Sub Brâncoveanu avea să revină în țară sub numele de Radu Popescu, nume luat de la moșia ce o stăpânea. Înzestrat cu o cultură aleasă, cunoscător al limbii latine, cu o intonație perfectă de bun declamator, domnitorul, sub domnia căruia venise în țară, îi atribuise marea misiune de trimis domnesc în legăturile de tratat cu generalul Heissler
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
știut, cu multă înțelepciune, să aștepte fiecare prilej, de pe pământuri străine și, atunci când timpul i-a fost prielnic, și-a înfrânt dușmanii așezându-l pe tron pe Alexandru. Acum însă, fiica marelui nobil maghiar Toma Csomortany, proprietar al unei întinse moșii la Lozna lângă Lwow, soția fostului principe al Moldovei, pleca umilită, roabă în împărăția păgânilor. Stropi grei de ploaie, stârniți ca din senin, se rostogoleau pe obrajii femeii ce ședea dreaptă, neclintită, sfidându-și soarta. Trupurile ude se mișcau în
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
și clipe de fericire dar, au trecut atât de repede. Elisabeta își privi fiul zâmbindu-i trist: "Au fost și clipe de fericire", repetă în gând cuvintele lui. Mintea sa călătorea în trecut la primul ei copil, Măria, născut la moșia Ustie, Pe Nistru, nu departe de granița Moldovei, la dragostea ce o purtase soțului ei, Eremia, la robia ce avea să o aștepte la Istanbul, dacă acolo îi va fi locul. Așa cum ședea pe butucul de odihnă al Doamnei, până
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
măsură. Semnificativ și destul de important este faptul că acum numărul scriitorilor de documente în limba slavonă este în scădere, predominând cei care au scris în limba română, mai ales acte private(zapise de vânzare-cumpărare, acte de zălogire, hotărnicii de delnițe(moșii) etc.). Târgoveții, meșteșugarii, slujbași ai cancelariilor orășenești și sătești au fost interesați să învețe scrierea în limba română, limba maternă devenind un instrument de comunicare, de circulație internă generală. Lupta pentru eliberarea din rumânie (șerbie) dusă de țăranii rucăreni spre
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
au fost interesați să învețe scrierea în limba română, limba maternă devenind un instrument de comunicare, de circulație internă generală. Lupta pentru eliberarea din rumânie (șerbie) dusă de țăranii rucăreni spre a deveni din nou stăpâni pe părțile lor de moșie deținute în devălmășie, acțiune pornită de la începutul secolului al XVII-lea, eliberare care a avut loc în acest sat prin hrisoavele domnești din 28 decembrie 1633 și 25 iulie 1641, apoi lupta de a-și meține moșia răscumpărată și înstrăinarea
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
părțile lor de moșie deținute în devălmășie, acțiune pornită de la începutul secolului al XVII-lea, eliberare care a avut loc în acest sat prin hrisoavele domnești din 28 decembrie 1633 și 25 iulie 1641, apoi lupta de a-și meține moșia răscumpărată și înstrăinarea unor delnițe din cauza multor biruri și nevoi a dus la necesitatea întocmirii de acte de vânzare-cumpărare, la acte de zălogire, la măsurători de terenuri(hotărnicii). Toate acestea creau știință de carte. Crește numărul scriitorilor de astfel de
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
pe baza "obiceiului pământului"). În programa școlii intra și studiul limbii slavone-slujitorii vămii, hotarnicii (jurătorii) trebuiau să descifreze hrisoavele vechi, scrise în această limbă. De asemenea se preda aici și ceva elemente de geometrie, necesare la efectuarea de hotărnicii ale moșiilor etc. Se punea bază pe metoda exercițiilor în vederea unei scrieri caligrafice, frumoase, pentru memorarea de texte biblice.Școala de la Rucăr de acum aproape 320 de ani a avut un important rol în răspândirea științei de carte în rândul locuitorilor satului
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
care se scălămbăie la televizor, aceeași penali și viitori pușcăriași se înghesuie să fie pe un loc eligibil pe proximele liste parlamentare. Iar noile partide se burdușesc cu traseiști la greu. De unde credibilitate? Mai ales că vin și pomenile la moșii de toamnă! Sesiunea, ultima din acest ciclu, a debutat, fără nicio jenă din partea parlamentarilor, cu acordarea de noi drepturi „speciale” și pomeni electorale, cu noi strâmbe introduse în legislația românească, cu tot felul de aranjamente și cât mai multă protecție
TABLETA DE WEEKEND (165): CIOLOŞ – SINGUR ÎNTRE DUŞMANI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368582_a_369911]
-
a propus să cuprindă într-un florilegiu creații (poezie și proză), este din „țara” Olteniei, mai précis din „orașul domniei...numit Râmnic”, cum îl numea Mircea cel Bătrân într-un hrisov la 1389. Fiindcă de aici a pornit dorul de moșie, sentiment inefabil al sufletului românesc cuprins de rapsodul popular în nemuritoarea Doină, specie literară ce se află numai la români. Antologiile tematice, publicate până acum de către Ligya Diaconescu, fac ca autoarea să marcheze un câștig de luciditate în abordarea unor
PROFILURI LITERARE ÎNTR-O POSIBILĂ ISTORIE A LITERATURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363632_a_364961]
-
La un an muri și ea de inimă rea. Lefterica, fata lor, luă pe notar, un om mai bătrân ca ea cu 20 de ani, făcu doi copii, apoi îl părăsi pentru un argat oltean venit prin aceste părți pe moșia Câmpineanca. Povestea lui Duran cu aurul circulă mult prin sat până se stinse neamul nebunului. Referință Bibliografică: AURUL LUI DURAN / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1889, Anul VI, 03 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
-
Olt, din dreptul Strehaiei, Tihomir devenind astfel și cneaz. La începutul acestor mici formațiuni prestatale, nu mitropolitul făcea ungerea și încoronarea ca în cazul domnitorilor de țară ci alte înalte fețe bisericești împreună cu boierii care aveau drept de judecată pe moșia lor și făceau parte din sfatul conducătorului. În aceste cazuri, după oficierea juridică și religioasă actele voievodale erau pre-intitulate IO dar cu semnificația ιω=”Noi” (ΙΩ cu majuscule), titlul venind pe filiera slavă, consemnând împuternicirea cneazului de către un înalt for
EROII BOIERI ŞI FĂURITORI DE ŢARĂ NOUĂ, STUDIU DE PROF. NICOLAE N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363703_a_365032]
-
Vor blestema blestemul de gheață-n ghețării... Cum Dumnezeu poți fi un Dumnezeu de sloiuri? Ne ningi cu închisori din ziduri de la poluri, Ne congelezi de vii femeile și pruncii, Blestemul preoțesc l-arunci pe semnul crucii... Iar jaful de moșie, cu acte-n tribunal Sub ochii orbi ai legii ce vinde munte, deal, Pădure, lacuri, râuri, fabrici, zăcăminte, Vor îngheța în ghețuri de ochi și oseminte... Cum Dumnezeu ne-ngropi bătrânii la lopată În case de pitici sub munți înalți
GRUPAL LIRIC DE IARNĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363743_a_365072]
-
Fără câini și ciobănași Transhumând din veșnicie De Carpați și de Oași Spre fatidica băcie A străinilor pizmași Ce vă smulg bucăți de glie De sub sat, de sub oraș Să vă-ntoarcă-n iobăgie, Din stăpâni și arendași, Robi pe propria moșie Să vă facă, și slujbași Pe plantații cu simbrie Cât o soldă de ocnași, Fi-le-ar banii să le fie, Cruci din aur duce-le-aș Și din platină sicrie! Geme lumea de borfași, De bancheri doar pe hârtie
ROMÂNIE, CUI MĂ LAŞI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364801_a_366130]