1,257 matches
-
într-un sat un moșneag (Mircea Bogdan) și o babă (Eugenia Popovici). Amândoi erau bătrâni: moșul avea o sută de ani și baba nouăzeci. Ei erau posomorâți că nu aveau copii, iar într-una din zile baba i-a spus moșneagului ca a doua zi, odată cu răsăritul soarelui, să se ducă încotro o vedea cu ochii și prima ființă (om sau orice jivină) pe care o va întâlni în cale să o pună în traistă și o aducă acasă. Acea ființă
Povestea dragostei () [Corola-website/Science/327303_a_328632]
-
se răzvrătiseră și rostește cuvinte ce sună prevestitor: "„Mulțămește-te, măria ta, cu banii noștri, cu vitele și cu rodurile pământului și cu mierea știubeielor noastre; nu-ți încărca sufletul cu sânge. Căci se suie până la cer plângerile obijduiților, iar moșnegii cei neînțelepți și orbi te blastămă să mori neiertat și singur!”". Romanele istorice scrise de Mihail Sadoveanu înainte de Primul Război Mondial ("Șoimii", "Neamul Șoimăreștilor" și "Vremuri de bejenie") se caracterizează printr-un romantism ce se manifestă pe două mari axe
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
jovialitatea și umorul său, adresându-se cititorului ca unui spectator. Personajele fantastice ale poveștii folosesc un limbaj popular pitoresc și sunt umanizate cu umor, părând să-și uite cuviința rangului; astfel Dumnezeu și Sfântul Petre sunt văzuți în chip de moșnegi binevoitori, ultimul menționând chiar că a primit o chelfăneală strașnică de la un oștean, Moartea pare o babă cârtitoare ce critică slăbiciunile lui Dumnezeu (pe care-l acuză că a dat în mintea copiilor), în timp ce dracii și Moartea au parte de
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
se răzvrătiseră și rostește cuvinte ce sună prevestitor: "„Mulțămește-te, măria ta, cu banii noștri, cu vitele și cu rodurile pământului și cu mierea știubeielor noastre; nu-ți încărca sufletul cu sânge. Căci se suie până la cer plângerile obijduiților, iar moșnegii cei neînțelepți și orbi te blastămă să mori neiertat și singur!”". Mihail Sadoveanu a efectuat în anul 1929 o călătorie la Istanbul, împreună cu Ionel Teodoreanu și Ștefana Velisar-Teodoreanu (ambii vor evoca ulterior acest episod), din dorința de a se documenta
Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă () [Corola-website/Science/333843_a_335172]
-
pomii din livadă ca să aibă rod bogat. În cele trei zile, cât ține Boboteaza în Bucovina, există sate în care vecinii, prietenii și rudele obișnuiesc să se colinde reciproc, iar în unele locuri, reapar mascații. Tinerii, îmbrăcați în babe și moșnegi, colindă mai ales pe la casele unde se găsesc fete de măritat. În majoritatea satelor din Moldova, în ajunul Bobotezei, grupuri de fete și băieți umblă din casă în casă, pentru a vesti sosirea preotului "cu crucea". Copiii care umblă cu
Botezul Mântuitorului, Regii Magi și Befana by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105871_a_107163]
-
orice faptă, Istoria-i scăzută, nencheiată, Și cântărind apoi cât prețuiesc Un plop cu-argintul frunzelor în soare Și visele poetului, șoptești Prin colțuri că acestea-s umbră vană. D: De amăgire mintea ți-e ticsită, Precum o floare dată-unui moșneag: Îndată ce-și amână moartea clipa Sorocului, întregul deslușește. Materia de timpul o distruge, Zadarnic preț mai pui pe chintesență. Dușman ți-a fost cuvântul, ia aminte: De vină-i el că nu știi să trăiești. D: Mă -nvinuiești că
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu () [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]
-
rugăciuni de mulțumire către Dumnezeu pentru că scăpase creștinătatea întregii Europe de îngenunchierea păgânilor turci. Teoctist Blajevici sta pe gânduri în fața mormântului descoperit, răzămat de un stâlp de marmură și de emoție nu putea vorbi un cuvânt. Atunci se apropie un moșneag bătrân (Toader Mițu) din Putna în genunchi și plângând spre mormântul descoperit al lui Ștefan cel Mare și Sfânt și uitându-se în el, a spus încet și cu o jale sfâșietoare: - Săracii de noi! aista-i tatăl nostru!...
Aista-i Tat?l nostru [Corola-other/Imaginative/83533_a_84858]