6,883 matches
-
Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 719 din 19 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului JAPONIA MISTER ȘI FASCINAȚIE (Jurnal de călătorie) Cuvântul autorului Dragă cititorule, Am venit pe lume la cumpăna dintre două zodii:cea a scorpionului cu săgetătorul, moștenind sensibilitatea și curiozitatea descoperirii lucrurilor ascunse de la „scorpion” dar și entuziasmul și înclinația spre spiritualitate a „săgetătorului”. Cartea de față este concepută ca o călătorie pe meridianele îndepărtate ale lumii dar și călătoria spirituală spre mine însămi, săvârșită prin introspecție
JAPONIA-MISTER ŞI FASCINAŢIE(JURNAL DE CĂLĂTORIE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351550_a_352879]
-
pe de o parte destul de avansată, cu cercetări și rezultate bine cunoscute, apreciate și în țară și în străinătate, iar pe de altă parte, parcă s-a rupt din matca ei, s-a înstrăinat într-un fel de principiile naturale, moștenite odată cu viața și, care îl mențineau pe om sănătos. Îmbrăcăminte din fibre sintetice, lenjeria la fel, covoarele asemenea și ne mai întrebăm de ce se îmbolnăvesc așa de des oamenii. Lăsați-i pe ăia mulți să poarte nădragi de plastic, exagerez
DIN NOU ÎNTREBĂRI de ION UNTARU în ediţia nr. 405 din 09 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351627_a_352956]
-
Cărbunelui și Oțelului, sunt înlocuite de vopseaua artificială a democrației, produsă conform rețetelor imperialiste de la I.G.Farbenindustrie. Ei bine, în asemenea condiții, funcția de apărare a cetățeanului împotriva abuzurilor autorității devine motivul luptei politice la noi, tocmai prin conștiința sechelelor moștenite de la vechea orânduire, pe care nu le mai vrem repetate prin supunerea față de un alt centru de putere. Nu e nicidecum o luptă împotriva Europei. E o luptă doctrinară privind statul de drept de care avem nevoie. Statul ale cărui
SAU STATUL, CETĂŢEANUL ŞI ABUZUL AUTORITĂŢII (II) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 707 din 07 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351681_a_353010]
-
constituie un impediment pentru eroii epicului rezonând în Plaiul Cloșani. Asemeni ilustrului său înaintaș, Alexandru Odobescu, în „Pseudo-kinigetikos”, Cornel Boteanu „bate câmpii cu grație”, dacă ar fi să-l parafrazăm pe marele critic literar George Călinescu. Dacă însă de la Odobescu moștenește erudiția, de la Geo Bogza a împrumutat precizia datelor, a faptelor, iar de la Ilie Purcaru precizia și siguranța judecății, uneori întinse până la paroxism. Că așa stau lucrurile, ne-o demonstrează autorul în prezentarea Mănăstirii Tismana, ori în pseudocronicile slugerului Tudor, prejneanul
SAGA DESPRE IOVANA IORGOVANĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351697_a_353026]
-
în memorie. Structurată în povestiri, aparent de sine stătătoare, narațiunile se constituie într-un roman bine structurat având personaje reale ale căror umbre umple cu amintiri memoria lui Florian Văideianu. De la prozatorii interbelici, sau de la tradiționiștii francezi, pare să fi moștenit Florian Văideianu gustul rememorării în care descoperim un filon al melancoliei jucăușă. Fiecare povestire în parte pare a fi o fotografie sepia în care distingem personaje din satul oltenesc, cu obiceiuri, tradiții și întâmplări. ”La pomană” cultivă în linia unor
FLORIAN VĂIDEIANU-MEMORIILE CA MĂRTURISIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351723_a_353052]
-
românesc. Sper într-un suflu nou, într-o ridicare a revistei și a cititorilor la un alt nivel. Pe toate continentele Terrei, urmașii lui Pompeiu, Țițeica, Moisil, Myller, Popoviciu, duc cu ei învățătura și dedicația către știință, așa cum le-au moștenit de la iluștrii lor înaintași”, mi-a spus prof. dr. Constantin Corduneanu. Va urma) Referință Bibliografică: Visul American al unui ilustru matematician român / Simona Botezan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 662, Anul II, 23 octombrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright
VISUL AMERICAN AL UNUI ILUSTRU MATEMATICIAN ROMÂN de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346518_a_347847]
-
librar”, cum îi spuneau prietenii, s-a născut la 16 iulie 1937, pe valea pârâului Sărat(a), în cătunul Valea Gorunelului, satul Valea Răii, orașul Ocnele Mari, într-o familie de țărani ortodocși, păstrători ai obiceiurilor, tradițiilor și regulilor sănătoase moștenite de secole, de la moșii și strămoșii lor trăitori peste aceste străvechi meleaguri. De mic s-a dovedit a fi harnic, cinstit, iubitor de oameni și de carte, calități ce l-au propulsat spre universul cunoașterii și al afirmării de mai
CULTURA VÂLCEANĂ ÎN DOLIU, ARTICOL DE EUGEN PETRESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351131_a_352460]
-
lui Terteleac, în care poetul și-a desfășurat activitatea mai bine de zece ani după revoluție (meserie practicată de bunic, tată, fiu), nu a avut altă soartă, aceasta fiind retrocedată vechiului proprietar, urmând, în virtutea masei succesorale, la rândul lui să moștenească o alta, confiscată tot în perioada dejistei colectivizări, ce aparținuse familiei sale, moară care, din nefericire, n-a mai venit. Istoria, această purcea pusă la îngrășat pe cincizeci de ani devoră deavalma, tratate, mărgăritare, ștroturi și viețile a cel puțin
CARTEA CU PRIETENI XXX- CONSTANTIN FIERARU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351149_a_352478]
-
LUPU, din volumul VOI TRĂI...CLIPA http://www.trilulilu.ro/RodicaElena/9c2805455792a8 ÎNȚELEPCIUNEA Ne părăsesc oameni cinstiți Nu îi jelim, nici nu ne pasă, Noi îi avem pe ipocriți Și îi primim chiar și la masă. Unde ne e înțelepciunea Moștenită din străbuni? În țara noastră-ntotddeauna A fost iubire, oameni buni. Apărați tot ce se poate, Bucurați-vă de-acest pământ, Fiți fericiți că patria Este tot ce-avem mai sfânt! Avem nevoie de unire, Iubire-n inimă mereu, În suflet
LEONIDA LARI S-A MUTAT ÎNTRE STELE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351219_a_352548]
-
Oravița, într-o familie de oameni simpli, dar cu suflet mare și plin de poezie și înțelepciune străbună. De la bunică face cunoștință cu povești și întâmplări spuse în versuri uneori, căci bunica-i avea un suflet de poet. De la tată moștenește dorința de a afla, de a cunoaște cât mai mult și, în același timp, înclinațiile lui spre lumea scrisului. Primele încercări literare i-au fost călăuzite de profesorul de limba română din școala primară, viitorul profesor universitar Vasile Crețu, fiind
EMY LYS de EMY LYS în ediţia nr. 797 din 07 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345615_a_346944]
-
fiecare vietate și lucru în parte −, atunci toate acestea se vor naște în mintea lui, ca și efect al mustrării de conștiință, ce se va declanșa imediat și în mod inevitabil. 12.Toată Creația ascultă de Mine, ducându-și rolul moștenit prin sămânța purtătoare de înțelepciune pe care am sădit-o Eu în fiecare în vietate și lucru în parte, numai omul a încercat să Mă nesocotească o vreme. Dar Eu sunt plin de Îndurare, Răbdare și Înțelegere și îl voi
ÎNŢELEPCIUNEA ŞI OMUL de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 799 din 09 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345622_a_346951]
-
ceva specific: provincia moldavă cu atmosfera sa tipică, cu barăci vechi de unde emană regrete îndepărtate. ) Moldova este un pământ de istorie, de ruine - ciudat, decolorat, suspendat în vreo tradiție și vreun vals depășit în care tipul eșuatului își plimbă plictisul moștenit de-a lungul generațiilor.” Veritabilă demonstrație de forță, studiul Svetlanei Paleologu Matta face o fixare spațială a poeziei bacoviene care poate fi greu demontată pornind de la faptul că întreaga operă ține ombilical de geografie: 1. „occidentalitatea la marginea Europei”; 2
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
ieșirile din sinele convulsiv al lui Damian, personajul încărcat de biografia scriitorului, nu împiedică în nici un fel percepția celor două planuri ale narațiunii. Damian are toate ingredientele psihologice ale martorului credibil. Provine dintr-o familie cu tați abuzivi, el însuși moștenește violența pe care societatea i-o cultivă. Trece prin toate etapele devenirii sinelui intelectual care scrie și editează o revistă culturală, trăiește printre scriitori afectat de comportamentul și mentalitatea acestora, revine dintr-un trecut halucinant într-un prezent mizer, de
NOTE DE LECTURĂ: SINELE POLEMIC SAU EXILAT ÎN MINE ÎNSUMI DE EMANOIL TOMA de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 783 din 21 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352029_a_353358]
-
-ți bați joc! Pământul te blesteamă, dacă nu-l respecți!”. Știu aceste cuvinte de la mama mea. Le-am auzit încă de când eram o mână de om și nu le voi uita cât voi trăi. La rândul ei, mama le-a moștenit de la părinții ei. Și, Doamne, cu câtă sfințenie respecta totul! Adesea mă așez pe piatra de hotar a timpului: de o parte trecutul, de altă parte prezentul. Cum să nu te uiți îndărăt, când ți se face dor de ce-
GUSTUL PÂINII RONÂNEŞTI de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1008 din 04 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352145_a_353474]
-
atât de distonantă cu linia umană încât toate legile absurdului sunt încălcate barbar. Pe scurt linia, din considerente umane, a devenit un paralelism al pre -destinatului. Omul avansează ideea, că perechea lui este linia care vine în lateral cu el, moștenind aceleași trăsături cu ale liniei lui destinative. Referință Bibliografică: JURNALUL SINGURATICULUI-Paralelismul predestinatului / Daniel Dăian : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 255, Anul I, 12 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Daniel Dăian : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
JURNALUL SINGURATICULUI-PARALELISMUL PRE-DESTINATULUI de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352159_a_353488]
-
ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Nimic nu pot începe fără temă, N-am chef, mă doare capul, este luni, N-am inspirații, nu am pasiuni, Să dorm sau nu - e singura dilemă. Compozitor c-o viață cam boemă, Am lenea moștenită din străbuni; Nimic nu pot începe fără temă, N-am chef, mă doare capul, este luni. Nocturna-a debutat cu o problemă, Dup-un preludiu cu libațiuni Fu rândul temei - dragostea supremă; Sonata cere variațiuni Dar n-am putut începe
FUGĂ FĂRĂ VARIAȚIUNI de DAN NOREA în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352168_a_353497]
-
rol însemnat în rândul iubitorilor de cultură și artă de pe insulă: familia Pierides. Remarcabil expoent al culturii vechi cipriote și grecești, muzeul a fost înfințat de către Demetrios Pierides (1811-1895) în anul 1839, savant și arheolog renumit de la care urmașii săi moștenesc interesul și dragostea pentru artă, cu precădere pentru arta greacă veche, continuându-i activitatea. În anul 1974 se înființează Fundația Pierides, organizație non profit cu sediul în Larnaca și cu o filială în Grecia, la Atena, care are ca scop
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
cu elemente ale Tradiției și reprezintă o lucrare de sinteză a acesteia. Fiind una dintre cele mai originale cărți de spiritualitate ale antichității creștine , ea cuprinde în sine totodată și multe trăsături disparate ale Tradiției ascetice anterioare. Dar pe cele moștenite de la tradiție Sfântul Ioan și le-a însușit într-un mod propriu, iar ceea ce a transmis el veacurilor, inclusiv cititorilor de astăzi, nu este altceva decât întâlnirea personală cu Hristos Domnul pe fiecare treaptă a Scării. Sfântul Ioan Scărarul a
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
Este evident că Sfântul Ioan rămâne dator și Școlii palestiniene din Gaza (încep. sec al VI-lea), și chiar ar putea fi văzut ca un succesor legitim al acestei școli de spiritualitate a Bisericii primare. De la această școală el a moștenit ideea de părinte spiritual, precum și obiceiul utilizării cu discernământ a terminologiei evagriene. De asemenea, lucrarea Sfântului Ioan Sinaitul are afinități cu Omiliile lui Macarie - în special în ceea ce privește monismul antropologic al Scării - cu noțiunea de inimă spirituală drept centru al persoanei
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
sprijină oare pe o preconcepție, disimulând de exemplu că ignoră frecventele avertizări făcute de păgâni împotriva slavei deșarte? Să nu-l cităm decât pe Marc-Aureliu pe care Ioan trebuie să-l fi cunoscut din antologii” . Împăratul stoic mărturisește că a moștenit de la tatăl său adoptiv o detașare de orice vanitate pentru pretinsele onoruri și ne sfătuiește: „Te-ai lăsa antrenat de dorința de slavă? Gândește-te la rapiditatea cu care toți sunt uitați, la abisul timpului infinit dintr-unul și din
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
adus elevilor botezul și mirungerea, sau obiceiul ce-i duce, chiar și rar, la Sfânta Împărtășanie. Chiar și faptul că toți elevii noștri își fac cruce sau își sărbătoresc numele ș.a. 3. Obiceiuri și datini populare, pe care tinerii le moștenesc de la bunicii și bunicele lor, și care se leagă (unesc) adesea cu tradițiile locale, pe care teologul trebuie să le observe în special. 4. Simbolurile și instituțiile locului, care în orice formă a lor nu pot fi fără legătură cu
PARTEA A IV A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356194_a_357523]
-
care este de fapt moartea trupului, de „adevărata moarte” care îi așteaptă pe cei osândiți la focul cel veșnic[215]. Intransigentul Tertulian afirmă că ereziile sunt cele care „aduc moartea veșnică și văpaia focului mistuitor”[216], pe când creștinii adevărați vor moșteni „împărăția cerurilor”[217]. „Ce să mai spunem de imensitatea focului veșnic?”[218] se întreabă el, mai ales că, „hotărârea este eternă, atât a chinului, cât și a mângâierii”[219]. Minucius Felix este și mai precis: „Aceste chinuri n-au nici
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
vulcanilor, arde, dar nu se termină, tot așa acel foc de pedeapsă nu se întreține prin distrugerea corpurilor, ci prin descompunerea lor care nu se termină niciodată.”[ 220] Concluzii Eshatologia Părinților Apostolici s-a axat pe ideea iminenței Parusiei Domnului moștenită din perioada apostolică și accentuată de întețirea persecuțiilor. Prin urmare, ei au stăruit asupra evenimentelor finale și mai ales asupra necesității pregătirii pentru întâmpinarea lor și nu pe cele ce țin de eshatologia particulară. Din nefericire, Papias, „cel cu spiritul
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
texte biblice și de sublinierea deosebitei importanțe a unor termeni sau sintagme rostite de Mântuitorul Iisus Hristos. Noul Testament vorbește deseori, printre altele, și de apropiata venire a Domnului pe care Însuși stăruie dar și Sfântul Apostol Pavel. Biserica post-apostolică a moștenit această așteptare și ea e prezentă în unele opere din această perioadă, spre exemplu, în capitolul 16 al Didahiei, sau în capitolul 21 al Scrisorii lui Pseudo-Barnaba, fiindcă autorii lor, dar și alții, se simt obligați să atragă atenția asupra
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356328_a_357657]
-
asemenea, un alt mare apologet, Tertulian, precizează faptul că, decât să se lepede de Dumnezeu, creștinii preferă să moară în chinuri, groaza morții prefăcându-se pentru ei în biruință și în bucuria de a sluji lui Dumnezeu și de a moșteni viața veșnică: „ Poporul în zadar se bucură de chinurile noastre. Căci bucuria, pe care și-o socotește numai a lui, este în întregime a noastră, ca unii care voim mai bine să îndurăm chinul decât să ne lepădăm de Dumnezeu
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356328_a_357657]