3,297 matches
-
perspective și puncte de vedere, sunt Înclinați să creadă că există un țel pentru călătoria umană și un mod corect de a trăi În lume. Pe de altă parte, europenii au fost mai dornici să critice supozițiile de bază ale modernismului și să Îmbrățișeze orientarea postmodernă. Această dispoziție se datorează În mare parte distrugerii provocate de cele două războaie mondiale și spectrului unui continent aproape ruinat În 1945, ca rezultat al aderării oarbe la viziuni și ideologii utopice. Intelectualii europeni, e
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
iar „Cărți” recenzează cele mai semnificative apariții editoriale ale momentului (Liviu Rebreanu, Adrian Maniu, Aron Cotruș, Radu Boureanu), precum și volume editate în străinătate (Stefan Zweig, André Malraux, Axel Munthe). Sunt prezentate, de asemenea, cele mai importante publicații literare. Revista susține modernismul în artă cu studii despre pictura impresionistă și prin traduceri din poezia de avangardă, mai ales din literatura italiană - Giuseppe Gerini, Gionello Fiumi, Fausto Salvadori, Lorenzo Stacchetti, Enrico Panazacchi -, datorate lui Pimen Constantinescu, sau din literatura neogreacă: Konstantinos Kavafis, Kostis
LUCEAFARUL-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287870_a_289199]
-
mod, București, 1983, 139-184; Simion, Scriitori, III, 59-60; Mincu, Eseu, 302-303; Pop, Avangarda, 324-334; Gérard de Cortanze, Le Monde surréaliste, Paris, 1991, 114-115; Marina Vanci-Perahim, Le Surréalisme en Roumanie. Un peu, beaucoup, „passionnément”, „Opus international” (Paris), 1991, 123-124; Ioan Mihuț, Modernismul, București, 1992, 21; Romanița Constantinescu, Gherasim Luca, „Euresis”, 1993, 1-2; Bernard Heidsiech, Gherasim Luca, „Euresis”, 1993, 1-2; Ion Pop, Gherasim Luca, „Euresis”, 1994, 1-2; Jean-Christophe Bailly, Moartea lui Gherasim Luca, F, 1994, 3; Valeriu Stancu, Ce-ai fi zis de
LUCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287859_a_289188]
-
anul următor. Debutează în 1975, la „Amfiteatru”, prezentată de Constanța Buzea, iar editorial în 1983, cu volumul Linia de plutire (Premiul Uniunii Scriitorilor). Cărțile următoare impun o voce lirică bine precizată, cu toate modulațiile și evoluțiile ei, la granița dintre modernism și postmodernism, realism și expresionism. Linia de plutire, debutul puternic al poetei, ilustrează până la un punct paradigma „tare” a optzecismului. Compus din cinci secțiuni (Ritmul și cauza, Spațiul întârziat, Mici planete pentru adăpostit îndoiala, Schițe și povestiri, Declarație după război
STEFOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289913_a_291242]
-
resturi / de aureolă”, „Desuete suspinele, / desuetă imaginea lor!” - iată numai câteva exemple ce dovedesc o „coborâre” a poeziei, a liricului, pe terenul experienței și al limbajului realist. Este o modalitate frecventată de majoritatea poeților opzeciști, care destramă vălurile metafizice ale modernismului liric anterior, personalizând intens versurile, colorându-le cu toată biografia lor. Diferența specifică Ș. o marchează printr-o cerebralitate ce strânge, la propriu și la figurat, poemul, împiedicându-l să devină un „sandwich de realitate”. Marea și mica istorie sunt
STEFOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289913_a_291242]
-
se refuză”, iar iubirea închide „doar un ceas,/ o fărâmă, o biată fărâmă de adevăr”. S. s-a dedicat și elaborării unor lucrări bibliografice. Astfel, în afara biobibliografiei Tudor Vianu, în colaborare cu H. Zalis a mai repertoriat contribuțiile referitoare la modernism (1968) și la clasicism (1969) în literatura română. Se rețin, de asemenea, câteva incursiuni în istoria literară, susținute de un solid suport documentar, cum sunt, de pildă, studiul intitulat Biblioteca lui Titu Maiorescu sau valorizarea unor documente inedite de la Panait
STOICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289951_a_291280]
-
istoria literară, susținute de un solid suport documentar, cum sunt, de pildă, studiul intitulat Biblioteca lui Titu Maiorescu sau valorizarea unor documente inedite de la Panait Istrati. SCRIERI: Tudor Vianu. Biobliografie (în colaborare cu H. Zalis), pref. Mircea Tomescu, București, 1967; „Modernismul” în literatura română. Contribuții bibliografice (în colaborare cu H. Zalis), București, 1968; Clasicismul în literatura română. Contribuții bibliografice (în colaborare cu H. Zalis), București, 1969; Informare, cercetare, dezvoltare (în colaborare cu Alexa Manea), București, 1972; Alma Mater Librorum, București, 1979; Casa
STOICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289951_a_291280]
-
și „condacelor”, în număr de douăsprezece -, dar se recurge și la poliritmie (dactilicul alternează cu trohaicul), la imagistica de o abundență extraordinară, șocând deseori prin noutate sau prin îndrăzneala autohtonizării. Mult mai substanțial este efortul de a fuziona tradiționalismul și modernismul în Pregătiri pentru călătoria din urmă. Năzuind să fie un îndreptar de edificare creștină, cartea e structurată - sugestia unei arhitecturi precise venea, poate, și de la Charles Baudelaire, considerat de S. „răscruce a veacului modern” - pe o schemă ascensională, cu patru
STERIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
devenind tot aici doctorand al profesorului Dominick LaCapra. Teza de doctorat, Modernitatea târzie și exilul lui Ovidiu. (Con)texte ale receptării, o va susține în 1996. În cadrul programului de doctorat și apoi ca lector, preda cursurile Aspecte ale simbolismului și modernismului în poezia europeană, Biblia și autorii antici ș.a. În 1995 devine cetățean american. Debutează în 1966, cu studiul Exercițiul esențial: Wallace Stevens și George Enescu, în „Secolul 20”, revista la care, până la plecarea din țară, va publica constant articole despre
STOENESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289940_a_291269]
-
în poezia europeană, Biblia și autorii antici ș.a. În 1995 devine cetățean american. Debutează în 1966, cu studiul Exercițiul esențial: Wallace Stevens și George Enescu, în „Secolul 20”, revista la care, până la plecarea din țară, va publica constant articole despre modernismul englez și american. De asemenea, a scris la „România literară”, „Contemporanul”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „Astra”, „Steaua”, „Tribuna”, „Familia” ș.a. Din păcate, aceste articole sau eseuri despre Wordsworth, Gerard Manley Hopkins, Joyce, Pound, Auden, F. R. Leavis, John Crowe Ransom, Andrew Marvell
STOENESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289940_a_291269]
-
O cronică plastică este ținută de Ștefan Alexiu, Simion Stolnicu și Horia Bottea. Recenzii dau Al. Tudor- Miu (la poezia lui Radu Gyr și o cronică la pictura lui S. Perahim), Tr. Sfetea, Mihai Cornis Panu, care vădesc interes pentru modernismul extrem. Astfel se trasează și orientarea generală a revistei, unde publică proză Al. Tudor-Miu (un fragment de roman, Anda), C. Mihăilescu-Conemy și Ștefan Alexiu. Versurile aparțin lui Horia Bottea (Poem pentru Cocteau, text cu accente patetice și imagini prea
STRADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289965_a_291294]
-
vorbit frecvent este tocmai sensul acestei damnări ce are ca suport ruptura dintre personaj și narator, ruptură pe care dialogul imaginar cu timpul pare să o diminueze, cînd de fapt o amplifică" p. 64), problema delicată a tradiționalismului și a modernismului în poezia interbelică (aducînd argumente dar nereușind în toate cazurile disocieri între "tradiționalism" - reprobabil pentru că presupune adecvarea prea strictă la ideologie, "poezie tradiționalistă"- de fapt, o poezie modernă: "poezia tradiționalistă poate fi și, cu mici excepții, chiar este, o poezie
"Textualism" sau ontologie by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17140_a_18465]
-
modernă: "poezia tradiționalistă poate fi și, cu mici excepții, chiar este, o poezie modernă", p. 77, "poezie modernă" - "aproape inevitabil, poezia română modernă este una tradiționalistă, care își găsește resursele într-o autohtonie implicită actului de creație", p. 79 și "modernism" sau poezie "modernistă" legată indisolubil de inovație). O detaliere a "efectului de mișcare a operei", de fapt, a evoluției între tendințele majore ale perioadei, este realizată în eseurile despre Ion Barbu, Lucian Blaga și Ion Pillat. Adevărata contribuție pe care
"Textualism" sau ontologie by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17140_a_18465]
-
acestor arii culturale. A fost căsătorită cu scriitorul Szász János. Pentru un volum de poezie proprie (Was mân heute șo dichten kann), a obținut Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor (1971). Având o fire nonconformista, L. a fost atrasă de modernismul literar, preferință ce i-a deschis calea spre scrisul avangardist. Împreună cu poetul berlinez Heinz Kahlau, L. a realizat în limba germană un substanțial volum de poezie avangardista românească, Die Wolkentrompete (1975), pe baza Antologiei literaturii române de avangardă (1969) întocmite
LATZINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287752_a_289081]
-
realitățile politice și sociale ale epocii. Articolul său intitulat Mihail Eminescu, semnat cu pseudonimul Marius, este una dintre primele contribuții analitice închinate poetului. Alte studii, bine informate, sunt consacrate de Aureliu Sever romanului în literatura română și de B. Braniște modernismului german, acesta folosind ca argumente tezele despre literatură ale lui Fr. Engels. L. a publicat și traducerile lui C. Tanoviceanu din Vergiliu și Ch.-H. Millevoye. R.Z.
LECTURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287769_a_289098]
-
vin de la sine, constituind repere pentru ipoteticul cititor străin. Trecerea sub tăcere a tensiunilor și disputelor dintre grupări și reviste face ca imaginea să nu fie a unui câmp de luptă, ci mai curând, a unei grădini academice. Pentru B., modernism și tradiționalism sunt simple cadre de situare și nu criterii valorice, iar conceptul de generație este un criteriu taxonomic. Contribuțiile din Profiluri literare franceze uzează de o informație bogată, exploatată însă liber și fără pedanterie. B. își pune în aplicare
BIBERI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285719_a_287048]
-
și din cea a familiei Stanca. Doar finalul aduce o perspectivă ulterioară, convențional optimistă, asupra acestui oraș de care memorialistul fusese obligat să se despartă după înstrăinarea Ardealului de Nord. Viziunea tradițională asupra fenomenului cultural (în sensul unei reticențe față de modernism, față de inovație), menținerea tonalității decente, fără mari incursiuni dincolo de pragul întâmplărilor și de cel al împrejurărilor istorice, sunt constante ale memorialisticii lui S., prezente și în volumul Așa a fost să fie... (1994). Scrierea interesează tot prin arta portretului, prin
STANCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289859_a_291188]
-
excelente obținute prin utilizarea elementelor de fantastic în romanul psihologic și social” la Bontempelli, „plăsmuirile potențate satiric” din scrierile lui Palazzeschi ori din cele ale lui Savinio (frate al pictorului Giorgio De Chirico și împărtășind cu acesta opțiunea pentru un modernism extrem, apropiat de avangardă, dar conservând obiective „metafizice” și configurări „solare”), Moravia, Malaparte, fantasticul interiorizat și „de atmosferă”, cu „recuzită tenebros-romantică, net opusă facturii fantasticului solar” la Loria etc. Concise și totodată bogate în informații și interpretări, studiile polarizate de
STATI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289886_a_291215]
-
de opțiunea pentru postura etică și recursul la imprecație; alteori de factură onirică, având puternice inflexiuni expresioniste, articulată într-o savant orchestrată construcție parabolică abstrusă. Poezia lui S., cu o componentă aforistică și oraculară definitorie, e aparținătoare neomodernismului contemporan, „înaltului” modernism sau extrem-modernismului. Nu este lipsit de tâlc faptul că, de pildă, termenul de referință pentru Ținutul bufonilor (2001) poate fi găsit în poemul The Waste Land al lui T. S. Eliot, deși chiar postmodernismul ar putea să și-o revendice
SIMIONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289685_a_291014]
-
évolution littéraire, Paris, 1913; Emil Isac, Simbolismul român, NRR, 1914, 7; Aderca, Contribuții, I, 309-321, 333-335, 688-700; Davidescu, Aspecte, 310-317, 323-327, 340-341, 396-423, 516-518, 520-522, 584-602, 613-618, 630-631; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., I, 126-200, II, 242-263, passim; I. E. Torouțiu, Modernismul. Simbolism-impresionism-expresionism, București, 1926; Marcel Raymond, De Baudelaire au surréalisme, Paris, 1933; ed. (De la Baudelaire la suprarealism), tr. Leonid Dimov, introd. Mircea Martin, București, 1970; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 41-48, 144-159, passim; Călinescu, Ist. lit. (1941), 605-632, Ist. lit. (1982
SIMBOLISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289675_a_291004]
-
București, 1971; Micu, Literatura, 196-306; Lidia Bote, Simbolismul românesc, București, 1966; H. Zalis, Simbolismul în literatura română. Contribuții bibliografice (în colaborare cu D. Copilu și C. Pompilian), pref. Mircea Tomescu, București, 1967; Adriana Iliescu, „Literatorul”, București, 1968; Adrian Marino, Modern, modernism, modernitate, București, 1969; Ciopraga, Lit. rom., 143-170; Micu, Început, 125-171; Matei Călinescu, Conceptul modern de poezie, București, 1972, 127-140; Al. Dima, Aspecte naționale ale curentelor literare internaționale,București, 1973, 9-28, 32-39; Dan Grigorescu, Direcții în poezia secolului XX, București, 1974
SIMBOLISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289675_a_291004]
-
modern de poezie, București, 1972, 127-140; Al. Dima, Aspecte naționale ale curentelor literare internaționale,București, 1973, 9-28, 32-39; Dan Grigorescu, Direcții în poezia secolului XX, București, 1974, 9-112; Henri Peyre, Qu’est-ce que le symbolisme?, Paris, 1974; Ioan Mihuț, Simbolism, modernism, avangardism, București, 1976, 13-41; Pedro Henriquez Ureña, Curentele literare în America hispanică, tr. Vasile Covaci, pref. Andrei Ionescu, București, 1980; Simbolismul european, vol. I-II, îngr. și introd. Zina Molcuț, vol. III, îngr. Magdalena László-Kuțiuk, București, 1983; Micu, Modernismul, I-
SIMBOLISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289675_a_291004]
-
Simbolism, modernism, avangardism, București, 1976, 13-41; Pedro Henriquez Ureña, Curentele literare în America hispanică, tr. Vasile Covaci, pref. Andrei Ionescu, București, 1980; Simbolismul european, vol. I-II, îngr. și introd. Zina Molcuț, vol. III, îngr. Magdalena László-Kuțiuk, București, 1983; Micu, Modernismul, I-II, passim; Scarlat, Ist. poeziei, II, 277-362, passim; Adriana Iliescu, Poezia simbolistă românească, București, 1985; Pop, Jocul, passim; Nicolae Manolescu, Despre poezie, București, 1987, 174-180; Philippe Forest, Le Symbolisme ou La Naissance de la poésie moderne, Paris, 1989; Jeannine Paque
SIMBOLISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289675_a_291004]
-
București, 1996; Poezie simbolistă românească, îngr. și introd. Rodica Zafiu, București, 1996; Poezia simbolistă românească, îngr. și pref. Ion Bălu, București, 1997; Micu, Ist. lit., 188-198; Adriana Iliescu, Vocația modernității în literatura contemporană română, București, 2001, 5-39; Iulian Boldea, Simbolism, modernism, tradiționalism, avangardă, Brașov, 2002, 7-81, passim; Gabriela Duda, Metafora în poezia simbolistă românească. Reflecții asupra formelor analogice, București, 2002; Simbolismul românesc, îngr. Lucian Pricop, București, 2003. D. Mc.
SIMBOLISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289675_a_291004]
-
mărturii biografice târzii despre S. ca despre „revista sa”. În orice caz, numărul speculațiilor denotă cota crescândă, retrospectiv, a acestei publicații efemeride, valorizată la jumătatea deceniului al treilea de E. Lovinescu numai pentru că e locul debutului principalilor doi lideri ai modernismului avangardist românesc, iar prin Tzara și internațional; în deceniul al cincilea, într-o Introducere în modernism de Dinu Stegărescu, e considerată „prima revistă modernistă românească, al cărei titlu dovedește că, la noi, ultimul cuvânt în materie de modernism îl constituia
SIMBOLUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289676_a_291005]